vineri, martie 29, 2024

Nicolae Bacalbașa și complicii săi din PSD

Dl. Nicolae Bacalbașa a devenit persoană publică încă din vremea în care era purtător de cuvânt al Spitalului județean Galați. Trecut demult de prima tinerețe, recomandându-se deopotrivă medic și om de condei, insul cu pricina se dădea de ceasul morții să apară pe sticlă, să aibă ceva de comunicat, să facă pe spiritualul, cu predilecție la televiziunile famigliei Voiculescu.
Cum condiția de medic anestezist nu mai putea să îl mai încapă, dl. Nicolae Bacalbașa s-a dat de ceasul morții și a făcut rapid o carieră universitară. La Facultatea de Medicină din Galați, apărută și ea, precum ciupercile după ploaie, ca și altele de aceeași anvergură, îndată după 1989. A parcurs rapid treptele ierarhiei universitare, a devenit în regim de maximă urgență prof.univ. dr. Sper că la 74 de anișori cât are astăzi insul cu pricina nu mai calcă nici prin vreun spital, nici prin vreo sală de curs. Spre binele gălățenilor domniei-sale.
Dl. Bacalbașa s-a gândit că nu este însă suficient. Că ar putea mai mult. Și a putut. S-a înscris în PSD, a dat vârtos din coate, a devenit președinte al Consiliului județean, iar în 2016 a fost ales în Parlamentul României. Loc unde aflu că face figură aparte. Pare descins dintr-un spectacol prost, dintr-o punere în scenă ratată a unor piese precum Angajare de clovn sau Circul Matteo. Face ce face și se dă consecvent în spectacol, jignește reprezentanții opoziției, utilizează invective, pozează în mahalagiu notoriu.
Duminica trecută insul cu pricina, care trebuia demult să fie lăsat la vatră, să stea acasă, să își aștepte pensia și, cel mult, să fie președinte de vreo minusculă asociație de locatari, nu ales în forul legislativ al țării, a oferit un spectacol grotesc la o televiziune locală. La așa-numita Tv Galați, despre care aflu că ar fi proprietatea altei mândrii a PSD, fostul ministru al Comunicațiior, dl. Dan Nica. Acolo, în prezența unei moderatoare tâmpe, neam de neamul acelei ființe neavând nimic în comun cu meseria de jurnalist pe care o face de rușine, deputatul Bacalbașa, la cei 74 de anișori cât are, a debitat prostii cât pentru o viață. Lucruri care, de altfel, au intrat în arsenalul vorbeților din PSD. L-a făcut cum i-a venit la gură, într-un limbaj de țață, neromân, antiromân, nazist pe președintele Klaus Iohannis (oare cei de la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării ce așteaptă spre a se sesiza din oficiu și a-l chema la explicații pe deputatul Bacalbașa? ), a spus că germanii ar fi fost pro-Hitler până prin anii 70, a numit-o pe frau Merkel noul Führer al Germaniei. A mai scos pe gură și alte năzbâtii pe care eu nu le pot reproduce. Nu le suportă tastatura.
Pradă unei crize clare de demență, numitul Bacalbașa Nicolae a uitat că este persoană publică, demnitar al României și că vorbele sale vor ajunge ca vântul și ca gândul nu doar în capitala Germaniei, ci și în toate capitalalele celorlaltor țări ale Uniunii Europene. Mai grav este că nimeni, nici măcar un pretins social-democrat român nu s-a dezis de nemerniciile scoase pe gură de sărmanul Bacalbașa. Devenind astfel complici cu ticăloșiile acestuia. Condiție în care pare-se că se simt cum nu se poate mai bine.

Distribuie acest articol

11 COMENTARII

    • As sugera chiar un consult psihiatric asociat unuia psihologic. Nu de alta, dar dementa senila are forme diverse, nu se intstaleaza brusc si nici la o varsta anumita. :)

      • Dragilor, tampenia si varsta nu sunt neaparat interdependente. Poti sa fii tampit si relativ tanar. Poti sa fii batran si cu creierul la tine. Cu riscul sa ma repet, contraexemplu: Sora. Bineinteles ca sunt subiectiv, fiind batran. Alzie banuiesc ca bate la usa. Despre ce vorbeam, copii :)

  1. Da da okay, am prins idea si intelegem, dar domnule Mircea, luati-o mai incet cu astia mai copti, hehe, ca poate dati peste unul ca mine sixfootfour si stie si oleaca de bataie. Nu, vorbind serios, varsta nu ar trebui sa fie un argument, Sora refers.

  2. …a numit-o pe Frau Merkel, nu pe frau Merkel…
    In rest, un articol mai scurt dar la fel de interesant.
    Multumesc, d-le Mircea Morariu

  3. blablabasa (i-am gresit cumva numele?) asta, se tot lauda cu stramosul sau, dar am citit pe undeva ca nici ala n-a fost cine stie ce caracter cu care romania sa se mindreasca. bag seama ca-i o chestie genetica caracterul de doi bani acum, sau de doua parale pe timpul stramosului.

  4. Sintem in permanenta preocupati de imaginea noastra, de ce-or zice „partenerii”…

    Ei bine, nu cred ca ne mai baga careva in seama.

    Intr-o tara in care la 30 de ani de la caderea comunismului, lumea inca voteaza masiv cu fostii comunisti, actualii banditi, in asemenea tara nu mai pot aparea lucruri care sa-i mai mire pe „aliati”.

    Ne-am facut si ne facem de ris si mila cu indirjire.

    Atita vreme cita nu vor fi 1 000 000 de oameni in strada in fiecare seara, nu meritam nimic.

    Nici o grija, nu mai existam.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro