A trecut ceva timp de când nu am mai scris nimic despre crypto-active, în general, și despre bitcoin (btc), cel mai important crypto-activ, în special. În aparență, lucrurile merg foarte bine pentru btc. A continuat să crească, dacă ne uităm la perioade mai lungi de timp, de la 16.500 $ în ianuarie 2023, la un vârf de aproape 106.500 $ în decembrie 2024. În prezent btc se tranzacționează pe la 87.000 $, după ce coborâse spre 75.000 $, dar majoritatea prognozelor vorbesc despre continuarea creșterii, până la valori tot mai amețitoare… Există intermediari importanți care tranzacționează crypto-active, devine tot mai ușor pentru doritorii de plasamente în crypto-active să facă operațiuni – inclusiv tranzacții care ocolesc reglementările legale din țările în care acestea sunt făcute.
Totuși, după părerea mea, nu s-a schimbat chiar nimic în mod real în privința crypto. Întâi, piața este, de fapt, minusculă. Tranzacțiile zilnice au coborât la 30-50 miliarde $ – cam de 10 ori cât piața valutară de la București; volumul tranzacțiilor era chiar mai mare când prețul unui btc era de 3-4 ori mai mic; adică, de fapt, interesul pentru tranzacții speculative cu btc se topește, încet-încet.
Dar asta nu e tot. Nu doar că piața este mică de tot, dar este extrem de concentrată. Un sondaj realizat de Glassnode în 2020 a constatat că doar 23,6% dintre deținătorii de btc dețin mai mult de 1 btc, în timp ce majoritatea deținătorilor (76,4%) dețin mai puțin de 1. Acest lucru sugerează că numărul persoanelor care dețin 1 btc sau mai mult este relativ mic în comparație cu numărul total de deținători de btc.
De asemenea, merită remarcat faptul că distribuția proprietății btc este puternic concentrată, cu un număr mic de deținători mari, adesea numiți „balene”, care dețin o parte semnificativă din oferta totală de btc. În martie 2023, primele 1% dintre adresele btc dețin peste 90% din oferta totală, conform Bitinfocharts. Asta arată ca există cațiva “jucători” care pot manevra piața fix așa cum vor ei, care câştigă pe seama tuturor credulilor care își joacă economiile, sau o parte a acestora, la o ruletă unde masa “trage” într-o direcție cunoscută doar de inițiați.
În rest, nici fundamentele nu s-au schimbat. Jocul este strict speculativ, adică nu există un câștig net din crypto, ci doar bani câștigați de unii jucători, de la alții, o sumă zero care este de fapt cam negativă, din costul tranzacțiilor și eventualele impozite pe profit de la cei care câștigă net din tranzacții. Nu s-a schimbat nici scriptul pentru atragerea credulilor; eu am auzit pe unul care spunea sigur pe el că btc este aurul viitorului – iar asta, după ce pierduse mii bune de dolari tranzacționând btc; era fix în poziția bărbatului care își prinde nevasta în pat cu altul, dar o crede pe ea când spune: “tu ce crezi, ce vezi tu, sau ce îți spun eu?”
Și mai e ceva: cei mai inițiați dintre jucători folosesc metode probabilistice și modele de tipul celor de pe piața de capital. Doar că, acolo, evoluția pieței, chiar dacă influențată pe termen scurt de factori multipli, încorporează pe termen mai lung datele legate de dividendele produse de acțiuni. Sigur, aceste date nu apar explicit în modele, dar ele sunt acolo, implicit. În cazul tranzacțiilor cu crypto, nu există vreun dividend vreodată, ci doar “sentimentul pieței”, că doar nu voi spune instinctul ovin. Când a câștigat Trump alegerile, piața crypto a luat-o razna, așteptând ca președintele republican să aducă lapte și miere pe străzi; prețul crypto a explodat, fiind alimentat de exuberanța (perfect irațională!) a jucătorilor. Și aici suspectez că “balenele” au împins prețul în sus, fiind urmate de micii peștișori creduli, care așteaptă să se îmbogățească din nimic.
Pentru că, trebuie să fie clar încă un lucru: cantitatea de btc este strict limitată. În prezent există mai puțin de 20 milioane btc, iar în final se va ajunge la vreo 21 milioane. Scriptul pentru promovare arată că aceasta este o mare virtute, întrucât cantitatea fixă și cererea în creștere vor alimenta o nesfârșită mărire a prețului btc. În realitate, creșterea cererii este doar postulată de scriptul de promovare, întrucât ea nu are absolut nimic în spate. Aici, însă, trebuie adăugat un factor a cărui amploare o ignorasem: faptul că peste 90% din cele 20 milioane btc sunt deținute de 1 la sută din totalul jucătorilor face ca piața de btc să nu existe, în realitate, să fie doar o uriașă manipulare a “balenelor”, adică cei care controleaza jocul. Și ei folosesc aceleași modele matematice care “prezic” evoluția viitoare; ei vânează evenimente care să împingă în sus cererea, pe care o alimentează ei înșiși, validând astfel modelul de la care au pornit. Când cererea crește pe seama peștișorilor care cumpără 0,1 btc sau mai puțin, creșterea temporară a prețului o pot folosi pentru a-și marca profitul, adică a vinde din cele 18 milioane btc pe care le dețin. Dar o fac cu multă băgare de seamă, pentru a evita o prăbușire a pieței. Așa că nimic se tranzacționează în continuare cu prețuri de teatru al absurdului, modelele par a fi validate de “piață” și hora continuă. Desigur, mecanismul nu duce la producerea a absolut nimic, este doar “sentimentul pieței” bazat pe nimic.
Și nici nu va produce vreodată nimic. Crypto activele nu pot fi folosite pentru a da sau lua credit, pentru a investi în vreo producție de ceva. Mecanismul creditului, pe care se bazează întregul mecanism economic capitalist, înseamnă, printre altele, multiplicarea depozitelor, creația monetară prin credit. Dar multiplicarea crypto ar însemna aceeași “crimă” a capitalismului, de care scriptul crypto se ferește ca dracul de tămâie. De aceea, crypto va rămâne un joc în gol, o morișcă ce va lua bani de la unii și îi va da altora, până când se va găsi un copil care să strige că împăratul e gol şi “piaţa” să realizeze, în sfârşit, asta.
Şi piața de capital a crescut întrucâtva (în 4 noiembrie Dow Jones era sub 41.800, a crescut la peste 45.000 o lună mai târziu) dar aici vorbim despre tranzacții uriașe, nu mărunțișul jucat pe piața crypto, așa că o variație de un punct procentual înseamnă multe miliarde de dolari. Acum, politica noii administrații nu mai este apreciată ca la început de piață (iată o exprimare eufemistică rău!). Dow Jones a coborât sub pragul de 38.000, în scădere serioasă după euforia schimbării de la Casa Albă. Un mucalit a observat ca MAGA s-a transformat în MAGDA: Make America Great Depression Again. Rămâne de văzut dacă “sentimentul pieței” va păstra crypto la zeci de procente peste valorile de acum 6 luni, cum se întâmpla deocamdată. Poate, “balenele”, marii deținători de btc, se vor juca pentru a evita scufundarea pieței. Ar putea să le mai meargă, să mai prindă în joc alți peștișori, care înghit basme despre aurul viitorului. Sau nu…
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
„În aparență, lucrurile merg foarte bine pentru btc. A continuat să crească, dacă ne uităm la perioade mai lungi de timp, de la 16.500 $ în ianuarie 2023, la un vârf de aproape 106.500 $ în decembrie 2024. În prezent btc se tranzacționează pe la 87.000 $, după ce coborâse spre 75.000 $, dar majoritatea prognozelor vorbesc despre continuarea creșterii, până la valori tot mai amețitoare…”
Un cunoscut a cumparat 10 BTC pe vremea cind valora 1$ bucata. L-am intrebat ce e 1 BTC. A ridicat din umeri. L-am intrebat cine a creat BTC. Nu stia. L-am intrebat ce vrea sa faca cu cei 10 BTC. A ridicat din umeri.
Am inceput sa citesc, dar nu am gasit raspunsuri la intrebarile mele privind originea BTC si am zis ca, daca creatorul se ascunde, ceva e necurat la mijloc. Din moment ce serviciile secrete tac, mie mi-e clar ca de acolo a pornit afacerea. La fel ca traficul de droguri si altele asemenea.
Daca as fi avut si eu 10 sau 100 BTC, atunci cind a ajuns la 2000$ as fi vindut tot, imediat, convins ca sfirsitul schemei e aproape.
Nici acum nu cred in povestea asta. Ce-i drept, nici in fiat money nu cred. Ilustrez necredinta mea cu o stire de azi:
„Previziune șoc: BNR va deprecia leul cu 35%”
https://www.cotidianul.ro/previziune-soc-bnr-va-deprecia-leul-cu-35/
Chiar mai rau decit caderile BTC…
Aceeasi retorică din 2015, nici un argument nou. Chiar toate proiectele din zona crypto sunt zero? Ați încercat măcar să înțelegeți înainte sa scrieti?
Care proiecte? Nu a fost produs nici macar vreun covrig vreodata cu btc. Nimic. Doar mecanisme de atras creduli, pentru castigul balenelor.
Si din bulbi de lalea s-au facut averi, firme, castele si flote de corabii. Si falimente desigur. Toate firele de par ale unei oi sunt UNICE. Si sunt cateva milioane pe fiecare oaie. Dar cel putin cu firele alea de par adunate faci ceva, o blana un cojoc un pulover cardigan un ciorap etc.
„Chiar toate proiectele din zona crypto sunt zero?”
Da, sint zero, la fel ca proiectele din zona pinacotecilor miliardarilor. Sau ca proiectele din zona metalelor pretioase, a diamantelor, a colectiilor de timbre, automobile de epoca etc.
Pentru tezaurizare/speculare, BTC-ul poate fi luat in considerare. La fel ca aurul, tablourile etc.
Foarte bună analiza. Totuși sunt oameni care își cumpără case și mașini din crypto, sunt bănci, guverne și chiar „marele” Bkack Rock care dau credit Bitcoinului și investesc în astfel de active.
Pe om nu îl interesează dacă îi o chestie „serioasă” sau îi o joacă de copii… dacă după 4 ani de „crypto” îți cumperi o casă
Si din castigurile la loterie unii isi cumpara tot felul de bunuri. Doar ca acele castiguri nu vin decat pe seama celor care pierd la loterie, nu exista profit decat pe seama pierderii altora. Exact ca la btc. Diferenta majora este ca la btc jocul este facut de „balene” care manipuleaza piata asa cum vor ele, adica ruleta este de fapt aranjata.
Cat despre marele Black Rock, el ofera servicii de tranzactionare, adica face un ban cinstit din marja dintre pretul de vanzare si cel de cumparare. Dar, si asa, la scara mondiala tranzactiile cu btc sunt neglijabile – cat 10 piete valutare de la Bucuresti.
Piața FOREX românească e de 3-5 mlrd. USD/zi dar Piața FOREX mondiala: 7,5 triliarde USD/zi. Deci piața BTC e undeva de 0,05% din piata forex globală?
„sunt oameni care își cumpără case și mașini din crypto”
Si din schemele Ponzi isi cumpara unii, foarte putini, case si masini. Si de la loto se pot cistiga foarte multi bani. Din posturi de ministri, secretari de stat, parlamentari, sefi de servicii secrete, judecatori, procurori, avocati, bancheri, europarlamentari bine insurubati in sistem de asemenea, se pot face milioane. Chiar si unii oieri pot sa se imbogateasca brusc daca fac afaceri cu statul corupt.
„Pe om nu îl interesează dacă îi o chestie „serioasă” sau îi o joacă de copii… dacă după 4 ani de „crypto” îți cumperi o casă”
Da, asa e. Si 99,99% dintre ei pierd, fiindca se arunca cu capul inainte. Chiar si cei care intuiesc ca „the game is rigged” se autopacalesc zicind „da’ daca totusi…?”
In timpul goanei dupa aur din America, cei mai multi bani i-au facut cei care le vindeau gonacilor lopeti si tirnacoape. Cam asta fac si unii ca Black Rock.
Plina de capcane si de hoti lumea in care traim.
Multumiri pentru informatii!
De aur si argint ce puteti spune?
O multime de analisti financiari, din pacate nici unul nu-mi e de nici un folos practic. Am avut de cumparat dolari cand a castigat Trump si era 4.8, nimeni nu mi-a spus ca va scadea la 4.3. Inainte de alegerile din SUA, nimeni nu mi-a spus ca va creste daca castiga Trump de la 4.5 la 4.8. Inainte de Liberation Day nimeni nu prezicea ca actiunile si bitcoinul vor scadea cu 30%, desi Trump predica taxe vamale (nu tarife, tarifele sunt la cinema) de cincizeci de ani. Inainte de alegerile din SUA nimeni n-a prezis crestera bitcoinului. Pe vremea lui Biden, nimeni n-a prezis ca actiunile se vor prabusi dupa pandemie. Inainte sa se prabuseasca, nimei n-a prezis cresterea din toiul pandemiei. La inceputul lui 2020, nimeni nu prevestea prabusire bursei din cauza pandemiei.
In concluzie, ce prezice domnul director cu privire la bitcoin? „Rămâne de văzut… Ar putea să le mai meargă… Sau nu…” Ca de obicei, voi afla informatia esentiala cu privire la viitor post factum.
analistii nu sunt Mafalda; iar cresterile/scaderile sunt dirijate de manipulari ale pietii (de cativa oameni, din spatele usilor inchise) sau „de mina lui Dumenzeu”; daca nu aveti fler in previziuni economice, nu practicati sportul asta!
Observatii corecte. Asa ajungi sa te intrebi: pina la urma, la ce e bun un economist sau un analist financiar?
Am avut, pe vremuri, colegi care absolvisera ASE-ul si care isi spuneau analisti-programatori. Programare nu stia nici unul dintre ei. Nici unul singur. Analize nu faceau fiindca nu le cerea nimeni sa faca, indiferent daca erau salariatii unui institut de proiectari sau ai unei fabrici de suruburi. Stateau la un birou cit era ziua de lunga si de doua ori pe luna incasau un salariu.
Dupa ’89 i-am intrebat pe citiva cum/unde isi vad viitorul si cine cred ei ca ii va angaja pe piata libera a fortei de munca? Si de ce cred ei ca ii va angaja cineva? Ca sa faca ce? Ce nevoie are un fabricant de cirnati si parizer de economisti? Sau un hotel, un restaurant, un atelier de reparatii auto, o frizerie, un institut de cercetari…?
Nu ai nevoie de un economist/finantist/analist-programator ca angajat permanent daca simti nevoia unui studiu de piata. Platesti o firma specializata sa-ti faca studiul, il ai in citeva zile si la revedere peste 3 ani.
Cei care au renuntat la vanitatile de analisti sofisticati si au acceptat sa faca contabilitate (adunari, scaderi, inmultiri, impartiri) pentru intreprinzatori gen Gigi Becali, si-au gasit job-uri lipsite de glorie, dar sigure si bine platite.
Singurele entitati care angajeaza analisti economici si financiari, cu conditia sa fie foarte buni oratori si scriitori persuasivi de texte publicitare, sint cele care au nevoie sa vinda gogosi publicului larg: guverne, partide, banci, mainstream media, ong-uri.
Nu prea vad in articol o analiza in sensul uzual al cuvantului ci mai degraba o asamblare de elemente superficial intelese si bascalios prezentate pe alocuri pentru a duce la o concluzie straveziu prefigurata de la inceput. Totusi, lipsa de intelegere tehnica si principiala a fenomenelor si conceptelor puse in discutie e destul de ingrijoratoare din perspectiva validitatii intelectuale a unui asemenea demers facut, atentie, de catre un om care a lucrat in BNR, nu de vreun blogger amator sau influencer pe TikTok. Sa vedem cateva puncte simple omise cu intentie sau nu de autor:
1. orice moneda a unui stat din zilele noastre este doar un simbol fara valoare intrinseca si care nu creeaza sau reprezinta valoare prin simpla sa existenta. Folosirea monedei are la baza fenomenul increderii indivizilor si nimic altceva. In cazul Bitcoin fenomenul increderii e format de la firul ierbii prin alegerea voluntara a unor grupuri de oameni iar in cazul monedei statale, zisa si fiduciara ca sa fie clar care e esenta sa, deriva din autoritatea si girul statului respectiv in prima faza si, ulterior, are ca pilon de sustinere activitatea si puterea economica a statului respectiv. Pana aici exista o echivalenta principiala intre cele doua forme de a avea moneda (crypto versus hartie) din care una nu e inca efectiva, discutia e la nivel de idei (Bitcoin nu e momentan o moneda efectiva pentru ca partea de plati nu e dezvoltata dar potential nu exista tehnic vreun impediment pentru ca o cryptomoneda sa isi dezvolte oricat de mult aceasta functie). Ceea ce avem ca avantaj major la Bitcoin sau la o moneda descentralizata este lipsa controlului statal sau centralizat asupra emiterii acelei monede, control care in tarile esuate macroeconomic duce de multe ori la spolierea populatiei prin intermediul inflatiei favorizate de la nivel central pentru ca foloseste atat pentru colectare bugetara, reechilibrare economica pe spatele populatiei cat si pentru vanitati autoritariste (a se vedea Argentina, Turcia sau altele asemanatoare). Frumusetea tehnologiei crypto consta in faptul ca tehnic, o majoritate de noduri participante in retea valideaza fiecare tranzactie iar copia jurnalului de tranzactii se gaseste in fiecare nod al retelei si nu doar intr-un singur punct central ceea ce aduce imposibilitatea manipularii si informare perfecta plus trasnparenta cu privire la operatiuni – chestiunea tehnica se cheama blockchain si evident ca din pacate nu e infailibila, insa principial si tehnic e net superioara monedei centralizate aflate in mana unei puteri de orice fel. Asta aduce cu sine si probleme dar nu vrem sa facem un tratat aici asa ca merg mai departe.
2. Informatiile superficiale culese de pe undeva de pe net de catre autor despre detinerile de Bitcoin pe baza de adrese sunt total lipsite de sens, unele adrese de exemplu sunt folosite de exchange-uri care tin in custodie cryptomonedele clientilor, e clar ca par „balene”, pe de alta parte oricine poate avea mai mult de o adresa, simpla statistica a detinerilor dupa adresa nu spune mare lucru, mai ales ca se tranzactioneaza crypto fara detinere efectiva pe nenumarate platforme, exista si deja multe ETF-uri deci piata e mai mare decat incearca eronat sa evalueze autorul.
3. Se face o omisiune intentionata a faptului ca monedele clasice de hartie fac obiectul unor supra-speculatii fara niciun corespondent in lumea reala, avem zilioane de produse derivate, ETF-uri, CFD-uri, optiuni, produse cu marja, vanzari in lipsa, o piata Forex neverosimil de mare, actiunile din bursa reprezinta multiplicari fantasmagorice ale valorilor intrinseci ale companiilor, aurul e cred ca peste 90% doar pe hartie, se tranzactioneaza in delir detineri pe hartie de aur si nu aur fizic iar talibanii etalonului galbui cred ca fac investii in „aur”. Fata de cele mentionate pare lipsit de onestitate intelectuala sa te plangi ca Bitcoin e speculativ sau fara valoare, e practic ceva insignifiant in peisajul total, cred ca ideea copilului care striga ca regele e gol ar fi trebuit sa se aplice deja pentru moneda clasica dar iata ca lacomia oamenilor si abilitatea disimulativa a bancherilor duce schema mai departe. Oare copilul n-a strigat ca regele e gol de cate ori bancherii au socializat pierderile si privatizat profiturile, sa fi fost tot Bitcoin principalul vinovat si pentru asta ?
4. Poti aplica schema creditarii (minunea si esenta economiei) si pe crypto, nu e nicio scofala in asta, problema principala e ca bancherii centrali raman fara obiectul muncii daca lumea se poate descurca fara ei scapand ca bonus de una din parghiile potentiale de distribuire inechitabila de avutie camunflate in cantecele de sirena ale bancherilor care ademenesc cu pretinsa stabilitate si „tintirea” inflatiei vituperand fluctuatiile pe cryto ca alt element pentru indespensabilitatea lor dar omitand convenabil totodata ca aproape orice imputa cryptomonedelor e aplicabil la un ordin de cateva ori mai mare si hartiilor – bani.
Concluzia esentiala e ca blockchain-ul e practic singura speranta avuta pana azi de umanitate pentru a dezvolta un mecanism distribuit si nu centralizat de moneda, e drept ca suntem inca departe, tehnologia in teorie e net superioara ideii de moneda clasica insa are si parti slabe destule adica nu e forma perfecta deci nu stiu daca va „castiga” in final competitia cu moneda clasica (probabilitatea e ca nu, tehnic e dificil, suportul de hartie e si mai fiabil si mai simplu decat cel electronic iar daca tehnic s-ar rezolva toate problemele e greu de crezut ca politic se va permite )
Repetati cam toate basmele spuse de cei, putini la scara planetara si pentru sume neimportante, dar foarte patrunsi de adevarul celor pe care le sustin. Incepeti cu o caraghioasa comparatie cu banii emisi de state; da, nu au valoare intrinseca, nu sunt aur; doar ca acesti bani pun in functiune intreaga economie mondiala; nu au acoperire in aur, dar bancile centrale au in spatele emisiunii toata productia unei tari. Banii au niste trasaturi (va invit sa cititi un manual de economie sa le aflati) pe care niciun crypto nu le are si nu le poate avea. Nici macar una din trasaturile care fac ca „ceva” sa se numeasca bani. Mai mult, crypto nu pune in functiune nimic. Un covrig nu s-a produs investind in crypto. Zero.
Sunteti patruns de neajunsurile banilor emisi de state – da, ele exista, nu sunt perfecte, dar, ce sa vezi, crypto se exprima nu in tone de sare sau de aluminiu, sau in altceva mai stabil, ci tot in monedele alea nenorocite, care aduc atata rau. Nu puteti realiza absurditatea intregului script pe care vi l-ati insusit?
Da, exista derivative si multe inovatii tehnice care pornesc de la bani. Doar ca toate acestea indeplinesc functiuni sociale extrem de importante: colecteaza mici economii spre a fi investite productiv; tranzactiile speculative micsoreaza pana aproape de zero marja vanzare/cumparare la active financiare; cautarea celor mai mari randamente duce la alocarea mai eficienta a resurselor din economia reala. Pentru ca, in spatele tuturor acestora, stau lucruri reale: fabrici, metale pretioase, locuinte. In spatele crypto nu e absolut nimic. Ah, iar aparitia acestei noi piete, unde se vinde chiar nimic, nu a scazut absolut deloc pietele derivativelor, ci doar a mai adus ceva nou: plata cu bani grei pentru nimic.
Faceti aceeasi confuzie, intretinuta intentionat de autorii scriptului, dintre o tehnologie informatica foarte buna si un produs dezvoltat pe seama ei. Stiti, desigur, ca sunt zeci de mii de crypto – vreo doua, parca, a inventat si presedintele SUA. Chiar credeti ca unele dintre acestea, cum este btc, cu cele 21 milioane unitati in final, este salvarea finantelor lumii? Iar sunteti victima unei absurditati.
Deci se pot da credite in crypto, dar nu se intampla asta, de 20 de ani de cand au aparut, pentru ca s-ar supara bancile centrale? Dar cand a intervenit vreo banca centrala in activitatile crypto? Nu, creditul nu apare pentru ca ar fi nevoie de ceva foarte important: INCREDERE. Or, in afara unui foarte limitat numar de entuziasti, crypto nu poate trezi increderea nimanui. Chiar daca e adevarat ca nu vor fi decat 21 milioane btc in total, nu veti vedea miliarde de oameni care sa fie interesati in acest balon de sapun. De altfel, a existat o tara care a incercat sa iasa din marasm folosind btc. Nu a mers, pentru ca btc nu este o moneda. Nici nu poate fi.
Exista un domeniu in care piata crypto este chiar importanta: in spalarea banilor negri. Absenta oricarui control al tranzactiilor si anonimitatea lor face ca, de exemplu, mita pentru politicieni sau rascumpararile din santaj sa fie desfasurate aproape exclusiv in crypto. Da, aici nu am ce zice – este un domeniu in care statele nu pot concura. Dar asta ne dorim, oare?
Acestea fiind spuse, va invit sa nu va mai ingrijorati de „lipsa de intelegere tehnica si principiala a fenomenelor si conceptelor puse in discutie, din perspectiva validitatii intelectuale a unui asemenea demers”. Mai degraba v-ar face mai bine sa judecati cu propria ratiune, nu inghitind un script de promovare a unei fictiuni.
Pentru inceput cred ca e cazul sa-mi cer scuze pentru anumite formulari nefericite din postarea mea initiala, recitind imi dau seama ca desi fara intentia de a jigni, in macar doua locuri am folosit expresii un pic mai tari decat era cazul.
Pentru a reformula pot spune ca ceea ce am vizat e faptul ca nu mi se pare ca vad un echilibru al evaluarilor dvs. intre cele doua fenomene in discutie: Bitcoin (sau prin extensie blockchain-ul si crypto-monedele) in comparatie cu moneda fiduciara si sistemul circumscris ei, fapt pe care, cumva in mod asteptat, il manifestati si in raspunsul dvs. postat. Desi acceptati ca moneda-hartie nu are valoare intrinseca, adica e un simbol gol si fara valoare (fix ca Bitcoin adica), precizati imediat ca prima are in spate productia unei tari. Nu vad cum aceasta precizare, pe care si eu am acceptat-o in postarea mea, aduce vreun plus banilor de hartie in raport cu banii de tip blockchain, e ca si cum va prevalati de o conventie transformand-o in esenta. Masura in care dolarul, leul, aurul sau bitcoin-ul pot produce macar un covrig e cam aceeasi, similara la nivel de principiu si e de fapt o masura a increderii reciproce a participantilor la jocul economic in acel token (cum corect ati precizat si dvs. asta).
Bitcoin, fara a fi inca o moneda – in sensul de manual la care faceti apel- poate deveni cu usurinta una daca va fi acceptat mai incet sau mai rapid (prin miscare voluntara/libera sau altfel) , moment in care ar putea avea aceeasi capacitate de a fi moneda ca orice hartie-simbol, in plus avand si avantajele evidente date de tehnologia suport (transfer facil fara nevoia unei terte parti, transparenta din punct de vedere tehnic, siguranta, evitarea unui control centralizat, o forma de protectie fata de politici monetare scapate de sub control). La pachet sigur ca vin si niste dezavantaje dar faptul ca exista fraude sau ca exista speculatie nu e ceva caracteristic blockchain-ului, la comportamente frauduloase si speculative sistemele bancare si financiare actuale sunt oricum campioane de departe, in anumite cazuri boala fiind sistemica si cu caracter de spoliere pentru cei care se afla la marginea jocului – nu uitati niciodata aceste aspecte cand incercati o critica a unor instrumente sa le zicem alternative.
Aspectul principal pe care il ocultati sau nu il percepeti in evaluarile dvs. e ca pretul Bitcoin vine din faptul ca o parte din oameni (mica daca vreti dvs., nu vad ce relevanta ar avea asta) sesizeaza un potential si atribuie valoare acestui token (inerent asumandu-si un risc – daca vreti sa rationalizam formula subiectiva a valorii Bitcoin, acesti oameni folosesc un mecanism psihologic al anticipatiilor rationale, cred ca ar trebui sa va sune cunoscut, sau altfel spus, o incorporare actualizata in prezent a unor beneficii viitoare percepute). Bitcoin e un produs tehnologic care inglobeaza know-how, care are comunitati consolidate si un ecosistem care incearca sa dezvolte posibile utilizari ale tehnologiei, adica are, pe scurt, un potential pentru a deveni un activ de refugiu/rezerva, poate un instrument de plata, poate un activ suport pentru alte forme de moneda, poate si un sistem de economisire/creditare etc. Bineinteles ca acest potential poate sa esueze, din motive obiective sau subiective, iarasi irelevant din perspectiva principiala, partea importanta e doar fapul ca se intrevede ceva fie si vag, ca varianta alternativa la centralism.
Sigur ca puzderia de crypto-coin-uri creeaza o imagine de speculativitate subreda dar ma astept de la dvs., asa cum am mai spus, sa sesizati aceeasi subrezenie si la hyper-supraevaluarile din toate pietele valorilor si monedelor clasice sau la comportamentele actorilor din aceste piete, adevaratele „balene” acolo se afla ( lucruri despre care fiind in domeniu am banuiala ca stiti) ori, ceea ce vad e ca gasiti intr-o parte „functiuni sociale importante” si oferiti produselor financiare derivate girul de „inovatii tehnice” iar pe de alta parte vedeti in lumea crypto doar fraude, bani negri si zero covrigi. Tin sa reamintesc ca banii negri sunt in cantitati imense in sistemul clasic (offshore-uri, paradisuri fiscale, tari si insule refugiu pentru capitaluri) deci de unde provine frica ca din zona crypto vine raul absolut mai ales daca piata e prea mica ?
Problema celor zero covrigi sper sa o fi clarificat, e egala in orice sistem cu moneda simbolica, probema „balenelor” e inca neclara in zona Bitcoin, insa e clara in zona financiara clasica (abia acolo e sigur ca „balenele” fac jocul in piete). Datele dvs. din articol nu sunt relevante dar pe de alta parte stim ca orice sistem lasat liber tinde sa mearga spre concentrare masiva, cam asta e natura psihologica umana deci nu m-as mira daca de fapt ar fi corecta existenta „balenelor” doar ca nu avem cifrele care sa si dovedeasca asta.
In final as mai spune si ca nu inteleg de unde v-a venit ideea cu „scriptul”, nu e niciun script, sau daca e un script (in sensul ca niste jucatori mari incearca directionarea pietei cu stiri, manipulari de cerere-oferta, teorii si narative ) e chiar acelasi script din lumea financiara clasica, cel mai probabil metodele sunt doar imprumutate, n-au fost inventate ad-hoc (sa ne amintim de „functiunea sociala importanta” a ipotecilor subprime americane cu ratinguri minunate sau de bula dot-com, sau de „FNI vegheaza pentru tine” ) – noutatea in lumea crypto e oarecum la produs si la potentialul tehnic din spate dar piata efectiva are jucatori cu aceleasi naravuri pe care le stim din lumea pietelor clasice. Convingerile dvs., pe care n-am cum sa le consider altfel decat oneste, ilustrate in expresii ca ” monedele alea nenorocite, care aduc atata rau „, mi-e teama ca ne fac sa uitam cate probleme are de fapt lumea clasica a finantelor, iar aparitia fie si a unei indepartate sau vag potentiale concurente din partea crypto nu poate decat sa fie un factor util dupa mine. Apoi, in cele din urma, putem lasa piata sa decida asupra valorii intr-o economie – Bitcoin e exact atat de valoros cat arata piata (culmea e ca eu nu cred asta, asa cum nu cred nici ca Apple sau Meta sau JP Morgan nu sunt dar asa e mantra capitalismului iar eu n-am un sistem mai bun de propus), la fel ca si celelalte „n” mii de monede, din care nici 0.5% n-au un ecosistem care sa demonstreze ca ar putea deveni instrumentele cvasi-monetare pe care unii dintre noi le asteptam sa faca concurenta centralismului monetar.
1. „Bineinteles ca acest potential poate sa esueze, din motive obiective sau subiective, iarasi irelevant din perspectiva principiala, partea importanta e doar fapul ca se intrevede ceva fie si vag, ca varianta alternativa la centralism.”
+
2. „Tin sa reamintesc ca banii negri sunt in cantitati imense in sistemul clasic (offshore-uri, paradisuri fiscale, tari si insule refugiu pentru capitaluri)…”
===========
Pe scurt: You’re both just awful. Motivele esuarii sunt foarte relevante pentru orice instrument financiar cu rol de mediator, digital si/sau fiat.
1 – citand din „Bitcoin: A Peer-to-Peer Electronic Cash System – Satoshi Nakamoto”:
„As long as a majority of CPU power is controlled by nodes that are not cooperating to attack the network, they’ll generate the longest chain and outpace attackers.
(…)
Completely non-reversible transactions are not really possible, since financial institutions cannot avoid mediating disputes. The cost of mediation increases transaction costs, limiting the minimum practical transaction size and cutting off the possibility for small casual transactions, and there is a broader cost in the loss of ability to make non-reversible payments for nonreversible services.”
La ce „financial institutions” se refera SN(cine-o mai fi si asta/astia/astea – asta-i alt motiv care induce NEINCREDERE) in citatul de mai sus?
2 – asa e, ecosistemul FINANCIAR-(NE)BANCAR-(RE)ASIGURARI e foarte complex, desi NU ar trebui sa fie atat de complex.
Exista (re)asigurari in bula/lumea cripto?
„Financial institutions” se refera la institutiile financiare clasice care au proceduri de mediere daca o parte invoca ca tranzactia nu-i apartine (platesti vreun serviciu, beneficiezi de el si dupa aia suni la banca si zici ca nu ai fost tu care ai facut plata si n-o recunosti, zci ca o fantoma/hacker/spiridus ti-a folosit fraudulos cardu’ – banca/procesatorul de card tre’ sa investigheze = costuri). Explic sensul din documentul lui Satoshi, nu inseamna ca sunt si de acord ca e ceva care rezolva mare lucru : tehnic pe blockchain nu se poate face „undo” la tranzactie in momentul in care e acceptata – ceea ce nu inseamna ca nu poti face una in sens opus, ulterior, daca e vreo chestiune legala la mijloc sau o intelegere mutuala sau mai stiu eu de ce.
„…Mai mult, crypto nu pune in functiune nimic…aparitia acestei noi piete, unde se vinde chiar nimic…domeniu in care piata crypto este chiar importanta: in spalarea banilor negri.”
Pe intelesul generatiei „I cri(pto) evrytiem…”:
„Kids, you’re both just awful.”
Pe intelesul generatiei dlui Radulescu:
„As a result of its scarcity and security, Bitcoin is often referred to as “digital gold”. Because there is a fixed supply of BTC, there is a strategic advantage to being among the first nations to create a strategic bitcoin reserve. The United States Government currently holds a significant amount of BTC, but has not implemented a policy to maximize BTC’s strategic position as a unique store of value in the global financial system.
(…)
Within 60 days of the date of this order, the Secretary of the Treasury shall deliver an evaluation of the legal and investment considerations for establishing and managing the Strategic Bitcoin Reserve and United States Digital Asset Stockpile going forward…
(…)
THE WHITE HOUSE,
March 6, 2025”
https://www.whitehouse.gov/presidential-actions/2025/03/establishment-of-the-strategic-bitcoin-reserve-and-united-states-digital-asset-stockpile/
Va contraziceti, oarecum, dle Radulescu. Spalarea de bani negri NU ESTE NIMIC, ba din contra.
De asemenea, (a) platile(intermediare) in urma executiei de inselaciuni online SI (b) influentarea opiniei publice la scara MARE (prin micro si macro influencari) utilizeaza crypto si nici acestea nu sunt nimic, ba din contra.
Drobul de sare electoral din Ro este exemplul perfect, vedeti SCHEMA/DIAGRAMA de la pagina 4/14 din raportul VIGINUM aici
https://www.sgdsn.gouv.fr/files/2025-02/20250204_VIGINUM_Rapport%20public_Elections_Roumanie_risques_France_ROU.pdf
Minusurile diagramei/raportului de mai sus:
1 – PESCHIR NU are comanditar – suspiciune rezonabila pentru ca este legat de Africa de Sud prin Gabriel Prodanescu (la fel cum FA AGENCY, pe alta filiera in diagrama, este o masca din Africa de Sud) si domeniul crypto
2 – lipseste KENSINGTON COMMUNICATION, adica acea co angajata de PNL(si atunci, DAR SI ACUM), care a planificat si PLATIT camapania tik-tok #echilibrusiverticalitate – spun ei furata/viciata (de) sub nasul lor PLATITOR PANA LA CAPAT; ca o completare relevanta, cine e/a fost maestrul lui Catalin Dumitru/Kensington Communication:
https://republica.ro/la-curtea-consultantului-arthur
==============
Mai e de observat DUPLICITATEA SI LIPSA COLOANEI VERTEBRALE a/la unor/unii actori din diagrama mentionata, anume ZLODEI/BADS AGENCY/GMG – entitati cu prezenta fizica in Ucraina a caror persoane cheie ii includ pe Dmitry Makarov, Eugene Lapitsky, Mykhailo Vatazhok – cu falsa lor reprezentare SUD-AFRICANA, adica FA AGENCY cu birou fizic si personal ucrainean si polonez in Polonia:
https://www.prnewswire.co.uk/news-releases/zlodei-agency-bads-and-eugene-lapitsky-sold-the-coffin-dance-meme-at-the-nft-auction-to-support-ukraine-896823967.html
https://oko.press/elections-in-romania-russia-agency-offices-warsaw
Oricum in Binance Romania este discriminat ,neputind participa la unele campani ale lor .Cred ca in viitor imi vot sterge contul .
Totuși, întrebarea principală este: DIN ce CAUZĂ au apărut și sunt tolerate monedele virtuale? Este un sistem financiar/bancar în paralel cu sistemele financiar/bancare oficiale, ba chiar în contradicție cu acestea. Mie mi se pare o situație extrem de periculoasă pentru sistemul financiar/bancar mondial.
sunt de acord cu 90% din ce spuneti. ce nu cred ca este suficient elucidat este urmatorul aspect. balenele nu sunt deloc intr-o pozitie de piata comfortablia. fac, pana la urma, un joc contabil, si ala atunci cand nu prea mai au de ales, si atunci cand institutia permite scheme din astea relativ ieftine la o scara atat de mare. in institutiile normale gen jp morgan cu celebra london whale, omul cu decizia a devenit treptat prizonierul unei pozitii prea mari fata de lichiditatea din piata si s-a trezit ca nu mai are loc de intors. e mai usor sa adaugi cate putin la o pozitie din asta deja foarte mare decat sa incerci sa o lichidezi treptat – asta daca vrei sa salvezi aparentele intr-o contabilitate naiva care te lasa sa marchezi toata pozitia la ultimul pret tranzactionat, fara sa te ia nimeni la intrebari. mai cumperi ca sa impingi cate putin pretul in sus. te joci cu ecranul, cum se spune in jargon. mai si vinzi, cand apar cumparatorii, dar se vede treaba ca balenele din crypto nu prea au vandut mare lucru, daca piata este in continuare dominata de balene dupa atatia ani de la aparitia bitcoin.
in jocul asta contabil, pana la urma, iti duci de nas proprii actionari si creditori – repet, daca sunt genul care poate fi pacalit cu asa ceva. nu imi e clar cine pe cine pacaleste cu marcarile la piata in cazul balenelor din crypto. detinatorii finali din spatele balenelor nu sunt deloc intr-o pozitie de invidiat. daca iau valoarea aia de piata in serios si au declarat-o prin vreun bilant (sau, mai rau, au credite garantate cu ea), inseamna ca sunt prizonierii unui risc de piata imens. chestiile astea nu mai sunt posibile in institutiile respectabile, iar in alea mai putin respectabile, cu atat mai putin imi imaginez sa existe apetit pentru evaluari teoretice si pozitii de zeci de mii de ori mai mari decat volumul tranzactionat intr-o zi.
Intru totul de acord. Dupa parerea mea, unul din motivele absentei cvasi-totale a institutiilor financiare dintre investitorii in crypto este imposibilitatea contabilizarii unor asemenea plasamente intr-un bilant auditabil. Cui sa se adreseze auditorul pentru validarea soldului unui cont in crypto? Si ce inseamna „fair value” pentru asemenea plasamente?
Doar ca tema aceasta este deosebit de obscura pentru oricine nu este deplin familiarizat cu reguli contabile si cu standarde de audit. Iar entuziastii scriptului crypto privesc cu dispret suveran o reminiscenta din alta epoca – cum vad ei auditul financiar.
Fair value la o crypto moneda cu tranzactionare pe nenumarate piete si sisteme de tip cvasi-bursier = prea simplu, piata iti da valoarea, ca poti discuta la infinit daca e perfecta sau nu acea evaluare asta deja e alceva, financiar-contabil ai fundamentul si treci mai departe, ajustezi daca scade si asta e viata, faci provizioane daca ti se pare prea riscant samd. Acuma, orice manager cu scaun la cap banuiesc ca nu cumpara prea multe crypto de-alea aparute ca ciupercile dupa ploaie dar mai stii ? Si nu, nu se valideaza oricum la auditare soldul bunurilor intangibile luate dintr-un exchange crypto in aceeasi maniera cum validezi soldul la furnizori sunand la ala sa confirme. Tot asa cum nu suna auditorul la nimeni daca detii vreun nume de brand cumparat cu bani grei sau daca ai cumparat un ETF sau un CFD pe petrol etc. Oare la Tesla, care are Bitcoin in portofoliu, cum or fi procedat auditorii, poate ne dezvaluie si noua secretul.
Acuma eu nu stiu daca entuziasii crypto chiar privesc cu dispret sau nu auditul financiar dar banuiesc ca macar unii dintre ei isi dau seama ca Arthur Andersen, cu un pic inainte sa apara aceste imposibil de evaluat crypto-monede deja o daduse in bara definitiv, culmea, tocmai cu estimarea fair value la contractele futures ale Enron-ului care se apucase de vandut ace, brice si carice impachetate in produse derivate pana cand s-au incurcat de tot.
Motto: “Daca eu n-am reusit, sa nu reusiti nici voi!”
Lasa bre sa se imbogateasca altii in mod imoral, prin zero sum games. Noi suntem oameni virtuosi, care accepta doar bani proveniti din surse nobile si regenerabile. Vedeti, dragi cititori, anumiti economisti eruditi si experimentati, reusesc sa rateze toate oportunitatile aduse de epoca moderna, din aroganta si incapatanare, facand desigur un titlu de glorie din asta.