vineri, martie 29, 2024

Niste intrebari despre INCD-uri

Au apărut recent două poziții pe contributors ale unor oameni de bună credință din INCD-uri: una reproșează tăiarea egalitaristă a fondurilor la programul Nucleu, nu în funcție de performanță, cealaltă reproșează evaluările proaste ale proiectelor la competițiile în curs.

Aș avea două întrebări pentru aceste persoane, domnii Dr. Cristian Mihail Teodorescu și Dr. Lucian Pintilie:

– unde erau când guvernarea autoritaristă dădea bani cu grămada egalitarist pe programele Nucleu, fără nici o legătura cu performanța instituțiilor ? Dacă au acceptat egalitarist de ce vor acum o tăiere meritocratică ? De ce au acceptat regii uriașe, incredibile, în sistem, fără nici un interes pentru folosirea eficientă a banului public ? De ce acceptau în sistemul INCD salariile astronomice ale unor directori ?

– unde erau când a fost eliminată de către guvernarea autoritaristă folosirea bazelor de experți internaționali ? Nu știau calitatea celor din comunitatea științifică românească, faptul că nu sunt destui serioși ca să evalueze mii și mii de proiecte ? De ce nu au cerut praguri de eligibilitate la toate categoriile de proiecte, astfel încât volumul de muncă inutilă cu proiecte execrabile să fie mai mic, iar banii pe evaluare să nu fie risipiți ? De ce au acceptat bonusuri absurde pentru zeci de noi angajări imposibil de făcut în realitate la programe precum parteneriatele complexe ?

Un cercetător care își pune pe masă frustrările personale legate de proiecte sau decizii punctuale, în loc să abordeze problemele de principiu ale sistemului care le generează nu poate avea nici o contribuție de fond la îmbunătățirea sistemului.

Se pot pune și alte întrebări. Câți CS1 actuali îndeplinesc criteriile actuale de abilitare ? De ce continuarea finanțărilor proiectelor nu se face pe baza evaluării rapoartelor, așa cum se intenționat la Parteneriatele contractate în 2012, cu tăieri când activitatea lasă de dorit ? De ce nu au mai fost reziliate contracte cum începuse practica UEFISCDI în 2010 la Idei ?

Sunt chestiuni care trebuie discutate intern în comunitățile dumnealor și clarificate, unele, iar altele în întreaga comunitate. Dacă aceste lucruri nu sunt făcute putem crede cu bune temeiuri că e vorba de o simplă reacție politică, pentru că se dorește ca toate resursele să vină numai pe criterii politice, fără nici o legătură cu perfomanța reală, institutele sau persoanele performante având numai un rol de acoperire a situației reale.

Oamenii care facem cercetare reală în spațiul universitar și avem continuitate de decenii numai prin competiție de proiecte suntem interesați de un mediu de cercetare performant, bazat pe competiție, bugete predictibile consistente de cercetare distribuite meritocratic de către persoane calificate profesional al căror CV corespunde cu standardele actuale în domeniu. Nu avem nevoie de nici o susținere politică, dacă treaba merge corect obținem banii prin propria noastră competență. Dacă sistemul INCD în ansamblu are altă cultură organizațională atunci fie ea trebuie schimbată, reformată, pentru că nu este în interesul public, fie acest sistem pur și simplu trebuie să dispară. Dacă unele institute au o cultură bună, iar altele una proastă, să rămână cele cu o cultură bună și să dispară celelalte prin integrare pe orizontală cu alte organizații, cum sunt universitățile. E valabil și pentru institutele din Academia Română.

Cerem ministerului de profil să se ocupe serios de această chestiune. Lăcomia și lașitatea multor cercetători din sistem nu poate deveni cultura organizațională definitivă a unui serviciu public esențial pentru România, iar intervențiile reactive ale unor oameni de bună credință nu sunt de nici un folos: câinii latră, caravana mafiei din cercetare trece.

Distribuie acest articol

33 COMENTARII

  1. Foarte bine punctat. Va dau eu cateva raspunsuri.
    – unde erau când guvernarea autoritaristă dădea bani cu grămada egalitarist pe programele Nucleu, fără nici o legătura cu performanța instituțiilor?
    Pai nu ziceau nimic, ca deh nu e bine sa te pui cu stapanirea ca cine stie, poate nu mai prinzi un al doilea mandat si la conducere banu-i bun de tot. In plus cand se dadeau multi bani, nu conta meritocratia ca ajungea la toti.
    – Dacă au acceptat egalitarist de ce vor acum o tăiere meritocratică ?
    Ehehei, pai cand e putin se lupta la baioneta pentru fiecare picatura. Nu sunt de acord cu asta ci trebuia sa existe finantare de performanta. Explic doar cum merge treaba.
    – De ce acceptau în sistemul INCD salariile astronomice ale unor directori?
    Pai nu doar ale directorilor sunt astronomice. Intregile conduceri o duc la fel de bine. De ce credeti ca se feresc de publicarea declaratiilor de avere mai ceva decat proverbialul necurat de tamaie?
    – unde erau când a fost eliminată de către guvernarea autoritaristă folosirea bazelor de experți internaționali ? Nu știau calitatea celor din comunitatea științifică românească, faptul că nu sunt destui serioși ca să evalueze mii și mii de proiecte ?
    Totul se rezuma la a nu supara pe cei de la minister, ca poate inchid robinetul. Sau mandatul.
    – De ce au acceptat bonusuri absurde pentru zeci de noi angajări imposibil de făcut în realitate la programe precum parteneriatele complexe ?
    Pentru ca oamenii nu stiu sa faca un plan. Totul se rezuma la „acum si in urmatorii doi ani avem bani, iar mai incolo ne descurcam noi cumva. Cerem la inalta poarta.”
    – Câți CS1 actuali îndeplinesc criteriile actuale de abilitare ?
    Ehehei, sunt destui care nu le indeplinesc. Nici pe alea de CS II.

  2. Unde erau toate aceste atacuri furibunde impotriva INCD-urilor atunci cand sistemul de cercetare era cât de cât finanțat? Cum de au funcționat în trecut, atat de bine, parteneriate frumoase intre universități, INCD-uri și Academia Română?
    Chiar nu vrem sa vedem care este de fapt problema? Suntem țara cu cel mai mic numar de cercetatori la mia de locuitori si cu cea mai mica finanțare raportată la PIB în UE!
    In loc să fim uniți și să demonstrăm ca este nevoie cu adevarat de cercetare in Romania, noi ne atacăm unii pe alții într-un mod mizerabil.

    Este usor pentru unii colegi din mediul universitar să spună că ”fac parte din cercetarea reală în spațiul universitar și au continuitate de decenii numai prin competiție de proiecte” atunci când cheltuielile de funcționare ale spațiilor în care lucrează, utilități, avize, etc. precum și celelalte cheltuieli ale aparatului administrativ sunt suportate din fondurile universității alocate de la bugetul de stat pe baza numărului de studenți / doctoranzi. Daca aceste cheltuieli ar fi suportate numai din regia de 25 % a proiectelor de cercetare, ii asigur ca nu ar fi reușit sa finalizeze aceste proiecte.
    Ca o mica paranteza, stiu cumva acești colegi faptul ca celebrele institute din reteaua Fraunhofer din Germania nu pot functiona fara o regie de 60% si ca, pentru ca aceste institute sa fie stimulate sa participe la proiectele Horizon 2020, primesc din partea guvernului federal diferenta de regie de la 25 % la 60%?
    In schimb in Romania, avem pretentia ca INCD-urile sa functioneze numai din proiectele castigate la foarte putinele competitii din ultimii ani, proiecte la care regia este intre 15 si 25 % !
    As vrea sa vad cum s-ar putea suportadin aceasta regie toate cheltuielile de functionare ale unui INCD care are obligatia prin lege sa aiba o anumita structura minima obligatorie si sa respecte o legislatie dura in ceea ce priveste respectarea conditiilor de siguranta in munca. Colegii din universitati sunt privilegiati si nu prea sunt calcati de ISU, ITM, Garda de Mediu, etc, dar poate va veni si timpul lor.
    Revenind la cheltuielile minime de functionare, colegii din universitati nu au idee despre facturile de utilitati (energie, apa, incalzire), REBU,paza, protectia muncii, medicina muncii, internet, avize de toate felurile, acces la literatura de specialitate si diverse baze de date, formare profesionala obligatorie, etc. Sa nu mai vorbim despre cheltuielile cu personalul administrativ, concediile de odihna și cele medicale, fondul pentru handicap, multiple impozite si taxe, ajutoare sociale, ajutoare pentru studii, etc.
    Inca mai exista multe persoane din universități și din Academia Română care au impresia că INCD-urile sunt bugetare, iar programul Nucleu si celelate proiecte as fi ceva bașca, ceva în plus față de niste salarii și o funcționare de bază asigurate. Culmea este că se pare ca și prin INCD-uri mai există unele persoane care au impresia că sunt bugetari, si că li se aplică aceleași reguli ca in universități.
    NU, dragi colegi! INCD-urile NU SUNT BUGETARE, nu au finanțare de bază!
    Programele Nucleu deși ar putea, conform legii, să asigure chiar și 70 % din necesarul pentru funcționare (calculat prin raportare la media veniturilor din cercercetare-dezvoltare pentru ultimii 3 ani) în fapt reprezintă în 2020 maximum 30 – 40 % din necesarul pentru funcționare. Restul necesar pentru salariile cercetatătorilor si cheltuielile de regie trebuie asigurat din celelalte proiecte scoase la competiție de UEFISCDI sau alte autorități contractante din Romania. Intrebarea este: CARE COMPETIȚII????

    Grupurile de cercetare din Universități au libertatea să abordeze orice subiecte doresc, dar ar trebui sa ne gandim la faptul ca INCD-urile sunt cele care sunt responsabile pentru preluarea unor subiecte top-down strategice și / sau in momente de criza, indiferent că acele subiecte ne plac sau nu. INCD-urile pot asigura existența unor colective stabile, complementare cu cele din universitați unde frecvent colectivele se formeaza temporar in cadrul unor proiecte de cercetare cu durata limita, în care sunt atrași în mod special doctoranzii și cercetatorii postdoc.

    Ideea este că ESTE LOC ȘI ESTE NEVOIE DE TOATE FORMELE DE CERCETARE: CERCETAREA FUNDAMENTALĂ (Academia Română), CERCETAREA DE FORMARE ȘI SPECIALIZARE (Universități) și CERCETAREA APLICATIVĂ, ORIENTATĂ SPRE SOCIETATE ȘI MEDIUL ECONOMIC (INCD-uri).

    • „Atacul furibund” este în mintea dumeavoastră. În calitate de director adjunct al unui parteneriat complex de succes, 34PCCDI/2018, rezultatul unei strategii de cercetare de 15 ani și a altor proiecte, am contribuit și contribui la frumoasa colaborare de care vorbiți: date publice, articole, transfer, resursă umană.

      Asta nu rezolvă problemele de fond, care toate sunt exact cum le-am scris în articol. Aceea e realitatea. Cunosc foarte bine din interior în cele mai mici detalii situația și potențialul, dar și frânele și cine le pune.

      Cât despre situația financiară generală, eu o văd ca pe o oportunitate de regândire structurală a sistemelui de cercetare. Toate tipurile de instituții pot rămâne, dar nu toate instituțiile merită să și rămână, sau nu în actualele stări pe care le cunoaștem cu toții din interior.

      Virgil Iordache

      • Nu exista functia de director adjunct la proiecte PCCDI. De unde ai scos-o, Virgile? Hai sa-ti spun cu ce contributie vin universitatile la rapoartele de activitate: cu niste hartii la nivel de liceu. Apoi spun ca dau prea mult pentru cati bani primesc. Deci, te-ai gasit tu, lup moralist, sa comentezi pe aici?

  3. Poate ar fi cazul să analizeze ministrul și ce se întâmplă pe langa faimosul reactor. Oamenii de acolo muncesc mult. Cu două norme pe funcții de conducere. În timp ce personalul de cercetare e la minimul grilei de salarizare.

  4. Problema celor trei entitati enumerate – centre univ. de cercetare, INCDT–uri, inst. ale Acad. Romane este aceea de a se raporta la economia de piata si unor nevoi ale domeniilor economice. Cat timp am avut unele domenii economice care au functionat si produs a fost nevoie si de cercetare. Acum cand multe vin prin UE, cercetarea ramane in aer. Daca se face o analiza la detaliu, exista multe suprapuneri ca domenii de cercetare la nivelul celor trei entitati. Apoi cei din mediul universitar au dublu statut de cadre didactice si de cercetatori. Nu au proiecte, traiesc din norma didactica, cei din Acad. Romana primesc suficiente fonduri iar cei mai oropsiti sunt din INCD_uri. Apoi si cei din mediul universitar au contracte de munca/nu pe proiecte, cu aceste INCD-uri si isi mai rotunjesc veniturile. Cei din aceste inst.de cercetare daca nu au proiecte stau in somaj tehnic. Multe au muncit pe diferite proiecte europene, dar nu strict pe cercetare pentru a supravietui cat decat. Asa ca nu afirm ca nu exista bile negre la aceste INCD-uri, dar a le ataca din toate directiile este o mizerie. Trebuiesc identificate toate problemele si aplicate schimbari majore, dar nu cred ca decidentii politici de azi chiar vor face asa ceva.

  5. “Oamenii care facem cercetare reală în spațiul universitar….” – Acest fel de exprimare, poate ironica (?), duce la alocari bugetare pentru cercetare de ordinul a 0.12 % din PIB. Principalul rol al universitatilor este de a forma oameni, personal calificat. Si esueaza. Ce iese din universitati se califica la locul de munca. Oricare ar fi ala.
    Cu toate acestea, in universitati exista “Oamenii care facem cercetare reală în spațiul universitar”. Acei oameni, mai exista si in alta parte?
    Daca ati avea un copil bolnav, l-ati lasa pe medic sa il trateze, in timp ce voi il tineti de mana, sau l-ati trata voi, in timp ce il tine medicul de mana????

  6. Sunteți nedrept domnule Iordache sa loviți in cei (deja) căzuti la pământ. Nici Isus nu a făcut-o (mi-am permis comparația pentru că aveți postări pe teme spirituale). Și da, Institutele sunt acum la pământ. :|
    Întrebările sunt pertinente, dar este incorect sa reproșati că în anii de „bogăție” institutele nu și-au făcut provizii pentru ani de „sărăcie” că acesta. Pentru că execuția bugetară este anuală, nu poți face „provizii”.
    1. Când primești bani suficienti, nu mai contează că sunt „egalitaristi” sau „meritocratici”. Pur și simplu banii acoperă nevoile și nu te mai uiți în ograda vecinului, cine, ce, cui și cat. E că într-o familie, daca soția primește tot ce are nevoie, nu va mai fi atenta la cheltuielile extra cu amanta. Se va face că nu vede, pentru că îi este bine.
    2. De ce vor acum tăieri meritocratice? Pentru că banii sunt mai putini. Pentru că nu mai ajung nici pentru familie și nici pentru amanta. Cel care da banii trebuie să aleagă între cele două. Sa se despartă de amanta sau sa ii dea nevestei mai putini bani, pentru ca ea e cu „acte” și are „drepturi legale”.
    3. De ce au acceptat regii incredibile? Pentru că la sfârșitul anului trebuiau să dea înapoi orice surplus. Așa e legea cu institutele, nu pot face provizioane pentru anii viitori. Daca vine mult, e ok, cheltuie ce pot pentru că sunt obligați sa dea înapoi la sfârșit de an. De ce sa se revolte?
    4. De ce au acceptat salariile astronomice ale unor directori? Asta are legătură DOAR cu legea salarizării. Nu are legătură cu ce accepta cei din Institute sau nu. Daca legea salarizării le permite sa ia sume astronomice, asta nu tine de cercetătorul de rând, nu tine de managementul Institutelor. Tine doar de legi și de legiuitori.
    5. Au fost poziții în presă și în Institute atunci când s-a luat decizia scoaterii experților internaționali. Desigur, decizia s-a bazat pe incompetenta celor de la UEFISCD de a comunica ușor și corect cu expertii internaționali. Din care îmi amintesc evaluările acelea erau benevole. Dar poate greșesc. Oricum, un director de Institut sau un cercetător oarecare nu putea influența acea decizie de întrerupere a colaborarilor. Pentru că a fost o decizie „de sus”, nu „de jos”.
    6. Bonusurile „absurde” s-au luat cu acceptul legii salarizării. Nimic nu a fost mai mult sau mai puțin decât a permis legea.
    7. Regiile. De fapt aici este problema mare. Când ai un aparat de măsură care consuma curent și consumabile, ori îl scoți din priza, ori plătești consumabilele. De regulă proiectele din care a fost achiziționat stipulează că trebuie utilizat cel puțin x ani de la cumpărare pentru a-și justifica achiziția. Nu se poate scoate din priza și pune la conservare. Nu e că aparatele de la spitale care stau in depozite și nu se folosesc. Proiectul cere să fie folosit. Dar nu este cu ce pentru că regie…Și mai sunt rate de platit la ele.
    A, știți cum este sa nu aveți hârtie igienică la toaleta? Sau săpun lichid? Nu, nu știți domnule Iordache pentru că lucrați într-o universitate in care consumabilele sunt plătite de studenți și regia universității. La institut, prima care se taie este hârtia igienică din baie. Apoi săpunul lichid, detergentul de curățat baia. Femeia de servici este dată afară. Eventuala bucătărie improvizată se închide pentru a nu se consumă nimic în plus (apa, șervețele, detergent).
    8. E ușor să fii universitar cu post fix până la 70 si cu salariile mărite anul trecut de PSD. Și să ții lecții celor din institute care, cum, necum, se straduie sa tina pasul cu vremurile. În universități vin in fiecare an valuri de tineri dornici de învățătură și cercetare, care muncesc gratis pentru lucrările lor de licență, de master și chiar de doctorat. Utilizează infrastructura din universități a căror regie este plătită prin plata studenți. W ușor să fii universitar și conducător de licențe, disertații, doctorate, sa fii trecut automat pe lucrările celor tineri pe care ii îndrumi!
    Dar la Institute NIMENI nu lucrează gratis! Nimeni nu vine entuziasmat sa stea 6-8 ore după-amiază să facă cercetare și să mai treacă și alți colegi pe lucrările lor. NIMENI. Vânt! Toți trebuie plătiți. Începând de la portarul care îi întreabă ce caută și până la femeia de servici care mătură după ei. Nu pot folosi calculatorul din laboratorul de informatică pentru că Institutele nu au calculatoare aiurea și nici instrumentar nefolosit.

    In altă ordine de idei, citeam zilele trecute un articol despre o echipa de virusologi de la Timișoara care au trimis către publicare o idee de manufacturare a unui vaccin contra coronavirusului. Spuneau că este imposibil că România să poată face vreun vaccin pentru că e că și cum ai dori sa faci un avion Boeing pe infrastructura din Ro. M-am durut foarte mult realitatea neputinței noastre. Cât de jos suntem la cercetare că și instrumentar. Oamenii citesc, se informează, se țin la curent cu noutățile, au chiar idei de fabricare. Dar nu au unde sa cerceteze, sa experimenteze.

    Cred că ați citit și dumneavoastră despre provincia Wuhan cu virusul, unde sunt 11 milioane de chinezi dar și 350 institute de cercetare. 350! Și noi ne plângem că cele 10-15 din Ro sunt prea multe! Că au regia prea mare și risipesc hârtia igienică! (https://republica.ro/81-din-1-4-miliarde-epidemia-isteria-si-economia-pierderi-de-zeci-de-miliarde-de-dolari-cand-lumea-intreaga).

    Se pot închide toate institutele. Se poate închide toată România. Oricum nu suntem nici cu universitățile în top 1000, doar ceva facultăți pe ici, pe colo, între 500 și 1000. E trist!

    • legat de existenta unor universitati in top 500, 1000 ? Pana acum cativa ani nu era nici una. Sa conteze faptul ca intre timp s-a bagat obligativitatea ca doctoranzii sa publice cu afilierea universitatilor chiar si atunci cand cercetarea se face exclusiv altundeva ?

      • Institutele nu-si pot face rezerve in anii de bogatie, pentru ca sunt NONPROFIT. Ele trebuie sa se inchida pe zero la finalul anului fiscal.

  7. Am eu un raspuns (l-am mai scris pe aici, deranjand multa lume):

    Banii dati degeaba stimuleaza lacomia. Si distrug calitatea.

    +++

    Solutia este la fel de simpla: reducerea fondurilor, a numarului de institute si a posturilor de conducere.

    Dar aceasta masura trebuie insotita de o reala relaxare a pietei, de reducerea implicarii directe a statului in economie si pe piata muncii. Altfel , e zadarnc.

    Fara concurenta nu exista progres.

    Si oricati s-ar ridica impotriva acestei asertiuni simple, nu vor gasi inlocuitor pentru concurenta decat in implicarea statului, in etatism. Cu un impact zdroibitor asupra bunastarii.

    +++

    Pozitionarea cercetatorilor fata de actuala stare de lucruri este inerent ineficienta. Nu poti sa te salvezi de la inec tragandu-te singur cu mana de par. Rezolvarea este inevitabil politica si inevitabil prin masuri la nivelul intregii societati, nu prin micro-managementul cercetarii.

    Cei care vor sustine contrariul, anume „trebuie sa incepem de undeva!” vor sfarsi prin a fi nevoiti sa inceapa … tot de peste tot. Aceasta pentru ca oronorabila cercetare – cat a mai ramas din ea – nu se desfasoara pe planeta Marte sau in groapa Marianelor, ci in societatea romaneasca.

    Cercetarea trebuie sa aiba un obiectiv societal, nu propria sa supravietuire – cum este in prezent.

    Cercetarea se face cu oameni, care ar trebui sa fie activi pe o piata concurentiala a muncii in intreaga economie – nu in afara ei, cum e acum.

    Competitia de proiecte nu valoareaza concurenta, pentru ca ea selecteaza din ce se propune pentru propria supravietuire. Si pentru ca ea este pur umana si in afara pietei, deci inerent excesiv de subiectiva: bu o grila determina valoarea stiintifica, ci comunitatea stiintiica – admirabila si sublima dar inexistenta in tarisoara noastra.

    • Da, am mai citit undeva despre „reducerea implicarii directe a statului in economie si pe piata muncii”. Era numit „capitalism pe paine”. Dar la noi e capitalism de cumetrie. Fiecare isi aduce rudele din „provincie” si din partid imediat ce ajunge la putere. Cu voia SRI-ului bineinteles. Ce concurenta si „piata muncii” vezi aici? Asa ca statul s-a tot retras pana n-au mai ramas decat multinationalele. Lacome ca si Epurescu.

      • Trebuie sa existe o piata a muncii flexibila si diversa pentru ca orice economie sa functioneze. Suprareglementarea pietei muncii si sufocarea initiativei private conduce la cresterea preferintei pentru locurile de munca bugetare, ceea ce mai departe afecteaza si mai mult reglajele pietei.

        Pentru corectare, statul intervine din nou, reglementand si mai mult. Pe masura ce decalajul creste in favoarea locurilor de munca bugetare, acestea se populeaza in proportie crescuta cu incompetenti. Recompensarea mai mare a incompetentei descurajeaza competenta, pe care o trimite in afara tarii, sau o converteste la incompetenta mimata.

        Privat de forta de munca avansata, sectorul de afaceri se simplifica, pentru a se adapta fortei de munca existente – slab calificate. Mai departe, sectorul de afaceri se ataseaza bazinului de clienti – personal bugetar – livrand servicii de slaba calitate si bunuri de consum, care evident se produc in alta parte.

        Acest cerc vicios a cuprins si cercetarea romaneasca. Fiind un proces la nivelul intregii societati, el nu poate fi rupt local – in cercetare – ci doar prin reorganizarea societatii.

      • Statul s-a retras atunci cand nu mai avea incotro. Puteti lua marile intreprinderi industriale la rand, veti vedea ca s-a retras dupa ce le pusese pe butuci. Privatizarile au fost, de multe ori, la fel de „inspirate” ca si administrarea de pana la privatizare. Cat priveste multinationalele, v-ati gandit vreodata cum ar arata economia Romaniei fara ele? Cati romani ar mai fi ramas aici? Cat ar fi cursul de schimb fara exportul multinationalelor? Suntem tara cea mai dependenta de ele din UE, nu spun ca e bine, dar fara ele nu ar mai ramane nimic!

        • Nici eu nu iubesc multinationalele, dar au rolul lor. Mobilizeaza capital urias, spre pilda- in cercetare. E adevarat ca nu peste tot.

          Fara IMM ar disparea si multinationalele. O economie diversificata face ca fiecare sa-si gaseasca locul. Din pacate, economia Romaniei este simplificata, forta de munca – sub orice critica iar antreprenoriatul este bolnav, plin de mituri, preconceptii si total refractar la orice inovare.

          In asemenea conditii, cercetarea romaneasca este inerent lipsita de debuseu si „produce” doar spre propria satisfactie. Insa nu din vina multinationalelor, pentru ca pana la urma Romania are un guvern.

  8. Cateva comentarii/sugestii /intrebari pentru “oamenii care facem cercetare reala..” generate in speta de lipsa documentarii necesare sustinerii celor spuse in articol:
    1) Finantarea pe Nucleu nu a fost niciodata egalitarista – faceti va rog o cercetare reala privind repartizarile financiare (se gasesc pe site-ul ministerului)
    2) Pentru o cercetare reala, de ce nu va documentati direct la sursa, adica sa ii intrebati pe cei care care au fost la butoane si au luat tot felul de decizii de-a lungul timpului (e.g. domnul Curaj, constanta din managementul cercetarii romanesti in ultimul deceniu) ? Ce relevanta are unde au fost domnii Pintilie si Teodorescu cand altii au luat decizii (totusi si aici daca v-ati documenta ati vedea ca acesti domni nu au girat niciodata ce insinuati dvs) ? Sigur au facut cercetare de calitate (cautati-i pe web of science, acolo se vede cercetarea reala). Pe acelasi principiu va pot intreba si eu, dar dvs unde ati fost ?
    3) Dosarele de CS I si CS II sunt verificate de CNADTCU- ar trebui sa stiti!. Nu insa si cele ale profesorilor universitari si conferentiari din universitati (autonomie universitara – curat murder coane Fanica!). Asadar intrebarea corecta nu e cati CS I indeplinesc criteriile de abilitare ci cati profesori universitari le indeplinesc ?!
    4) Daca actiunea de denigrare (la ordin?!) a domnilor Teodorescu si Pintilie nu va reuseste, eu zic sa-l luati pe Octavian si sa ii luati la bataie (reala) – asa le trebuie daca cracnesc in front!

    • 1. Finantarea pe nucleu a fost egalitarista. Dupa o evaluare a proiectelor, pana la urma s-a dat diin pixul ministrului acelasi procent din media cifrelor de afaceri pe ultimii trei ani tuturor INCD-urilor. Egalitarist nu inseamna sume (ca nu poate fi comparat un INCD cu 400 de oameni cu unul care are 20) ci inseamna aceeasi proportie tuturor. Aici aveti dovada: http://www.research.gov.ro/uploads/programe-nationale/program-nucleu/2017/skm-bizhubc17062612471.pdf
      Toate INCD-urile au luat cate 60%.
      2. Nu merita raspuns pentru ca argumentul pentru care oamenii sunt luati la intrebari e clar.
      3. Exista dosare trecute de CNATDCU care au fost atat de bine verificate incat au fost facuti CS II si CS I oameni care aveau punctajul minim. Nu imi cereti sa va dau detalii, insa va fac trimitere la CNE, cand va fi functional. In plus, in domeniul Fizica cel putin regulile s-au inasprit putin de prin 2012 si unii oameni avansati inainte de acel moment nu ar indeplini acum criteriile.
      4. #faraviolenta si #faraordin. Nu e nimeni la ordin sau cel putin eu nu sunt la niciun ordin decat cel al constiintei mele. Ce va pot spune insa, este ca m-am saturat sa vina acesti „distinsi” domni din conducerile INCD-urilor si sa ne dea lectii de morala atata timp cat ei au fost partasi uneori acrivi si alteori prin faptul ca au asistat fara sa spuna nimic la distrugerea sistemului de cercetare. Ca deh, cei din conducerile INCD-urilor sunt avantajati de acest status quo.

      • Erata la punctul 3: Exista dosare trecute de CNATDCU care au fost atat de bine verificate incat au fost facuti CS II si CS I oameni care NU aveau punctajul minim.

        • 1) Eh, documentarea bat-o vina, ce va mai place sa triati, sa manipulati (cercetare reala nu?!), sa prezentati doar parti de adevar, doar doar va baga cei de la butoane in seama. Pai cat de egalitarista a fost finantarea pe nucleu daca pentru unele institute ajungea de salarii ca in vest (e.g. pt CS I de 50 Euro/ora, ca doar asta a declansat taierea fondurilor pe Nucleu, nu?) iar alte institute nu puteau acoperi salarii de 4-5 ori mai mici ? Oare cum si cine umfla bugetele unor institutii (e.g. cu asa zisele fonduri pentru instalatii de interes national, unele vechi si de 40 de ani) ? Mai cercetati inainte sa comentati. Va dau un indiciu (asta daca veti deveni vreodata interesat si de adevar nu numai de zoit pe cei ce misca in front) – follow the money!!!!
          2) Ba merita raspuns, de ce il ocoliti ? Este total lipsit de logica si de bun simt ce sustineti dvs. , foarte clar fiind doar ca aveti o raca personala cu domnii mentionati, nicidecum argumente credibile. Ce va deranjeaza, ca sustin niste principii sanatoase in orice societate, e.g. ca banii sa urmeze performanta ? Ca “la munca egala salariu egal”? Ca nu sustin dublul standard pe care il aparati dvs , si anume ca cercetatorii girati de domnul academician sri Curaj sa fie platiti de 4-5 ori mai mult decat altii, indiferent de rezultate sau de munca depusa ? Sa fie oare chiar gresit sa nu va impartaseasca opinia ca salariile trebuie date pe culoarea ochilor si nu pe munca si rezultate ?! In alta ordine de idei, de decidenti, nimic, nimic ? iar nu vreti sa-i suparati – “ca deh nu e bine sa te pui cu stapanirea ca cine stie..” ca sa va citez pe dvs.!
          3) Asa si ? Au decis acesti distinsi domni sa se dea grade de CS I si CS II cui nu indeplineau conditiile cerute de lege ? Si de ce va feriti sa dati nume ? O faceti doar cand trebuie sa transmiteti minciuni in spatiul public ? Si de profesori nimic nimic ? De ce plagiatele apar numai in universitati? E totul atat de clar ca nu merita raspuns ?
          4) Da, cea mai clara dovada de “participare activa” e ca domnul Pintilie nu a girat plagiatul lui Ponta (caz supermediatizat) si altele, decidentii vremii cerandu-i demisia (pe care si-a si dat-o de altfel, contrar insinuarilor mincinoase din comentariile dvs). Alta inconsistenta ce razbate din cele afirmate de dvs.. este ca daca domnii pe care incercati sa ii discreditati iau atitudine, reactia “corecta” in opinia dvs este ca vin astia “sa ne dea lectii de morala”, iar daca nu impartasesc opinille dvs. atunci incepeti cu “unde erau cand….?”. Jalnica incercare de a manipula opinia publica, inventand “vina” acolo unde nu e, doar ca sa faceti pe plac decidentilor, cine stie, poate asa vi se va finanta si dvs vreun proiect. Dar nu e nimic nou sub soare, persoanele cu performante notabile au stat intotdeauna ca un cui in coasta politicienilor/serviciilor si a postacilor lor, in cautare de faima, diplome, titluri si bani.

          Si totusi articolul domnului Iordache pare comandat – de constiinta dumneavoastra ? De ce altfel ati raspunde in locul dumnealui ?

    • Icar, ai punctat foarte bine câteva aspecte legate de sintagma „oamenii care facem cercetare reală”. După atacurile furibunde din ultimul timp ale câtorva trolli, împotriva institutelor (în special INCD-uri), firesc, apar două întrebări:
      1. Cine îi asmute?
      La această întrebare răspunsul este simplu: cei care vor să elimine concurenţa institutelor.
      2. Ce îi recomandă pe aceşti trolli să exprime păreri despre cercetare? „Vocea şi talentul”, sigur nu, pentru că Scopus ne arată că trei dintre ei (luaţi la întâmplare) nu se ridică nici la nivelul unui CS dintr-un institut. De exemplu:
      – autorul articolului de faţă, Iordache Virgil 20 lucrări ISI/ h-index 9/ citări 235;
      – Micu Octavian, din formaţia „doi mici şi-o bere” 35 lucrări ISI/ h-index 13/ citări 347;
      – Miclăuş Mihai, alt membru al formaţiei „doi mici şi-o bere” 13 lucrări ISI/ h-index 7/ citări 314.
      Concluzia? Ţinând cont de numeroasele comentarii, trebuie să ne aducem aminte de un vechi proverb românesc „un nebun aruncă o piatră în baltă şi 10 înţelepţi se chinuie să o scoată”. Cred că li se acordă o atenţie pe care nu o merită.

      • Dați un link pentru un CS pe domeniul științelor pământului (comisia 5) într-un institut INCD cu scorul meu la criteriile de la această comisie ?

        Am multe peste criteriile de abilitare și CS1

        Aici punctajele:

        https://drive.google.com/drive/folders/1BoFiraK8tZmtxgmL9xDRVXM–aqSfb15

        https://drive.google.com/drive/folders/1BoFiraK8tZmtxgmL9xDRVXM–aqSfb15

        Sau v-ați înghițit limba ?

        Să nu veniți cu CS de la fizică sau de la chimie, că nu comparăm mere cu pere.

        Să nu mai mințiți cititorii.

        Virgil Iordache

        • Domnule Iordache, în atacurile dumneavoastră împotriva institutelor, nu aţi precizat faptul că vă referiţi doar la „domeniul ştiinţelor pământului (comisia 5)” şi nici că domeniile fizică şi chimie se exclud. Aţi vrut să convingeţi cititorii că sunteţi o autoritate competentă, care poate emite judecăţi şi soluţii pentru întregul sistem de cercetare, clamând sus şi tare că „Oamenii care facem cercetare reală în spațiul universitar și avem continuitate de decenii numai prin competiție de proiecte suntem interesați de un mediu de cercetare performant, bazat pe competiție, bugete predictibile consistente de cercetare distribuite meritocratic de către persoane calificate profesional al căror CV corespunde cu standardele actuale în domeniu”. Fără să-şi fi înghiţit cineva limba şi fără a ne propune să comparăm mere cu pere, iată ce ne arată datele publice oferite de bazele de date (Scopus), în raport cu colegii dumneavoastră de serviciu:
          1. Virgil Iordache, lector la Facultatea de Biologie a Universităţii din Bucureşti, 51 de ani, 20 lucrări ISI, h-index=9, citări=235.
          vs.
          2. C.C., profesor la Facultatea de Biologie a Universităţii din Bucureşti, 45 de ani, 407 lucrări ISI, h-index=31, citări=3855.
          3. M.C., profesor la Facultatea de Biologie a Universităţii din Bucureşti, 59 de ani, 132 lucrări ISI, h-index=25, citări=1699.
          Colegii dumneavostră pot vorbi despre cercetare, pentru că înţeleg despre ce este vorba şi chiar o fac bine, acolo unde contează. Pe viitor, ar fi bine să nu mai abordaţi subiecte care vă depăşesc competenţa reală.
          P.S. Ne-aţi amuzat teribil cu funcţia de „director adjunct al unui parteneriat complex”. Tot despre „comisia 5” era vorba?

          • Nu păreți să aveți capacitatea să înțelegeți, de vreme ce nu cunoașteți lucruri elementare legate de structura și funcțiile în proiecte de mare complexitate similare unor Integrate project din programele cadru, dar exact așa stau lucrurile, sunt una dintre autoritățile competentă care poate emite judecăţi şi soluţii pentru întregul sistem de cercetare.

            Felul cum acționați, transparența și stilul, conținutul, alături de abundența de reacții din multe comentarii, nu fac decât să demonstreze că am spus exact ce trebuia în text. Am convingerea că nu în lung timp mafia politizată din cercetare va fi eliminată din sistem.

            Virgil Iordache

            • Stimate Domnule Iordache,
              sper din toata inima ca dvs. si ceilati ca dvs. care critica INCD-urile vor avea curajul, ca sa nu spun ca vor fi suficient de barbati, sa participe la concursul pentru functia de director general la cele 15 institute nationale (http://www.research.gov.ro/ro/articol/5162/minister-comunicare-concurs-de-selectie-pentru-functia-de-director-general-la-institutele-nationale-de-cercetare-dezvoltare).
              Mai ales dvs., in calitate de Director ajunct al unui proiect complex cred ca veti avea mari sanse. Avand in vedere domeniul dvs., va rog sa aveti in vedere INCD pentru Stiinte Biologice sau INCD – ICCF. Abia astept sa vad cum veti face ordine si disciplina! Nu va dau mai mult de 1 an pana veti pune institutul pe butuci, asta daca nu cumva il veti prelua pe butuci datorita situatiei din acest an. Dar, la experienta dvs. cine stie? Poate faceti miracole, poate aduceti si bani de acasa pentru functionare si pentru plata salariilor cercetatorilor si a personalului adminstrativ. Nu ar strica o sponsorizare.
              Va doresc mult succes! Sincer!

          • Cititorule mintit,

            1.Cu siguranta ai citit articolele celor enumerati, si ai constatat obiectiv valoarea stiintifica adaugata intrinseca, si masura in care au fost implementate la UB
            2. Cu siguranta, macar 50 % din articolele respective au autori principali persoanele enumerate
            3. Cu siguranta, nu crezi in sisteme primitive de evaluare (h si citari), ce sint usor manipulabile (doar fraierii din tara asta nu stiu la ce ma refer), si cu siguranta ai recurs la metoda de la pct 1 in evaluarea oferita
            4. Cu siguranta ideile din articolele celor enuntati, sint personale, pentru ca chiar cunosti opera lor si mai ales domeniul, nu-i asa ?
            5. Cu siguranta nu vorbesti doar ca sa dati cu piatra-n geam, si doar sa te simti barbat(a)

          • In numele dreptului la opinie, (in caz ca nu se accepta pe persoana fizica, propun pe persoana juridica; deocamdata nu detaliez ca sa nu fie cenzurat ca auto-promovare cu idei subversive) sa oprim atacurile la persoana si sa revenim la dezbaterea ideilor exprimate.
            Propun sa cerem opinia oficiala pe subiect a elitei stiintifice romanesti, adica a Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania

          • Catre Cercetator mintit:
            Este inutil sa dati asemenea exemple despre cercetatori cu adevarat valorosi, care inteleg foarte bine ce inseamna finantarea CDI, care au proiecte de anvergura si care nu agreeaza pozitiile unor colegi care nu inteleg despre ce vorbesc, dar care sunt plini ura impotriva INCD-urilor. Mai mult de atat, ma astept sa aduca critici si colegilor lor, ca doar la bani putini ne aratam coltii unii altora.

  9. Domnilor, decat sa va certati intre voi , mai bine faceti o simpla constatare: nici universitatile nu au bani, nici INCD-urile! Au fost ani mai buni,dar niciodata insa n-au fost destui bani nicaieri.
    Problema pleaca de sus. Legile sunt proaste. Nu exista o finantare de baza serioasa atat pentru universitati cat si INCD-uri. Pentru o tara din UE asta este rusinos! O tara ca Romania are trei sisteme de cercetare : universitar, INCD-urile, institutele Academiei care functioneaza dupa reguli diferite! La putinii bani care se dau in cercetare , acestia se risipesc imediat pe un sistem care are numeroase centre de cercetare de 5-6, hai 10 cercetatori. La INCD-uri e acel nucleu care are rol de finantare de baza, la universitati nici macar asta nu exista.Nu exista decat competitii , rare si astea, si in cautarea banilor lumea s-a canibalizat .Se acuza unii pe altii, se suspecteaza si se toarna pe la diverse figuri jalnice, de pe la PNL sau USR. Aia de n-au luat ii acuza pe aia care au luat ca au luat prea mult, aia de au luat acuza ministerul ca n-a dat bani suficienti si asa mai departe. Cei din INCD-uri se uita chioras la colegii din universitati cum ca vor sa ii “inghita” sis a le “manance” nucleul, iar cei din univeristati incep cu intrebari de genul” Unde erati cand…. ? care amintesc de o epoca cand odata cu intrebarea ti se punea si o lampa in ochi.
    Dle Iordache ,va citesc cu placere eseurile, dar obervati ca mai toate luarile de pozitii vin din zona din Magurele ,unde diferite unitati operative au campul tactic pe acolo.
    In fine ar trebui o initiativa, ca sa se conceapa o noua lege a cercetarii si a invatamantului superior, si s-o puneti pe masa senatorilor romani s-o dezbata. Asa cum sunt legile acum in Romania nu fac decat sa perpetueze o criza an de an. Altminteri cercetarea indifferent unde se face ea in Romania va disparea din peisajul romanesc, cei tineri plecand afara, cei in varsta la pensie.Si in conditiile de acum aceasta disparitie nu e departe…

    • Pentru Aristotel:
      Ma tem ca toate incercarile dvs. de aduce un echilibru in discutii nu au niciun efect. Sunt cateva persoane atat de inveninate, care ori sunt manipulate, ori nu inteleg sistemul, ori isi fac campanie poitica in dorinta de a prinde vreun loc caldut undeva printr-un minister, incat calca in picioare TOT!
      Este clar ca este absolut necesara o radiografie foarte exacta a sistemului national de cercercetare-dezvoltare-inovare care apoi sa duca la o reforma a lui. Banul public pentru cercetare nu se foloseste in cel mai eficient mod nici in universitati, nici in INCD-uri si nici in institutele AR. Dar un asemenea proces dureaza cel putin 1 an pentru analiza si apoi inca 1 an pentru modificarea unei legislatii complicate, cu efecte in multe directii. Nu poti sa razi totul acum prin nefinantare, iar peste 1-2 ani sa speri ca vei putea sa refaci colective, infrastructuri si mai ales expertize castigate in zeci de ani.
      Cercetatorii din universitati nu au idee cat de complicate sunt aspectele juridice din institutiile lor, ce sa mai vorbim despre cele din INCD-uri?! Si de altfel nici nu trebuie sa stie aceste lucruri, de acestea trebuie sa se ocupe managementul, iar cercetatorii trebuie sa se ocupe de cercetare. Dar ce sa-i faci, unii dintre ei cred ca le stiu pe toate. Sper sa participe si sa castige concursurile de DG la INCD-uri, macar asa experimental, sa vada cum e, desi nu stiu ce vina ar avea personalul din acele INCD-uri sa le vina asa manageri.

      Pacat ca nu se intelege ca toata problema deriva din sub-sub-finantarea cercetarii. Este rusinos ca niste oameni inteligenti, care pana nu demult au colaborat foarte bine, nu vad faptul ca trebuie sa lupte impreuna pentru ceea ce si-a asumat Romania: 1 % din PIB pentru cercetare din fonduri nationale in 2020! Noi suntem acum la 0,12 % din PIB si pe ultimul loc in toate clasamentele europene cu privire la CDI. RUSINE!

  10. Romania si-a asumat un angajament fata de UE inn ceea ce priveste alocarea de fonduri pentru cercetare. Nici unul dintre guvernele anterioare nu a respectat acest angajament, in schimb s-au criticat reciproc pentru subfinantarea cercetarii.

    Spre exemplu ce declara actualul ministru „demis interimar” la investire

    https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/ministrul-propus-al-educatiei-monica-anisie-parintii-si-elevii-sunt-satui-de-cuvantul-reforma-trebuie-stabilitate-in-sistem-1208817#highlight-1208817-1

    si ce a intreprins in acest sens: vedeti mai sus

  11. In ultimele luni din acest toate articolele de pe contributors si 2mca,republica au aratat ca toate cele trei mari entitati din cercetare au probleme mai mari ori mai mici ( unit. AR, INCD-uri, centre cercet. univ). Probleme care pornesc de la politizarea excesiva, management defectuos, personal slab pregatit, angajari si promovari aranjate, cheltuieli nejustificate, rezultate discutabile, evaluari proiecte cu dedicatie, acreditari institutionale mai putin credibile, nerespectarea legislatiei in vigoare, conflicte de interese,etc. Exceptiile sunt rare si modeste. Una peste alta, lucrurile nu se vor schimba prea repede, in corelare cu ce vrea economia si piata muncii, cu temele majore propuse de UE, va trena mult timp. Finantarea va fi tot deficitara cand deficitul bugetar este ridicat si ne axam prea mult pe importuri. Prin urmare, va avea loc acelasi fenomen din alte multe sectoare economice, cand au disparut fabrici, multe unitati de cercetare vor dispare de la sine. Ministerul de resort nu se arata doritor de nici un fel de reforma. Nu a avut nicio reactie fata de toate articolele si nici in media tv. nu s-a dezbatut pe larg problema cercetarii.

  12. Buna ziua,
    Nu am gasit un singur comentariu relevant pentru starea cercetarii romanesti.
    Unica problema grava a cercetarii o reprezinta Sefii de Laborator. Ei sunt / ar trebui sa fie motorul cercetarii.
    In Romania, prea multi au o activitate IDENTICA cu a Academicianului Nicolae Ceausescu. Nicolae Ceausescu nu a fost exceptia, ci doar varful aisbergului.
    Puneti conditii riguroase, punctuale la concursurile de Sef de Laborator. Puneti o limita de maxim X mandate. (2,3,4). . Solicitati ca aceste concursuri sa se tina la timp, sunt cazuri in care nu s-au mai desfasurat concursuri de 10-15 ani. Solicitati sa se aplice legea, iar cei trecuti de varsta pensionarii sa nu mai poata ramane in functii de conducere
    Cu multi cercetatori competenti in functii de conducere, lucrurile vor intra in mod firesc pe fagasul normal.

    Iar acestui domn Teodorescu, un cercetator autentic dupa parerea mea, am un singur lucru sa ii comunic. Domnule Teodorescu, in scoala se iau note proportionale cu cat ai invatat. In viata, domnule Teodorescu, este invers. Daca ai invatat si ai facut performanta, te uiti plin de Curaj spre UNESCO.
    Pe termen scurt, nu ai decat 2 variante in cercetarea romaneasca: fie renunti si pleci din nou in afara. Fie esti atat de bun incat poti ajunge sa colaborezi cu firme si institute din UE si nu mai depinzi de loc de bani publici, iar jocurile interne devin irelevante.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Virgil Iordache
Virgil Iordache
Virgil Iordache cercetează și predă la Facultatea de Biologie a Universităţii din Bucureşti. Domenii principale de preocupări: ecologie şi filosofia biologiei. Cărţi şi articole în domeniile ecologiei și filosofiei, eseuri filosofice în reviste de cultură. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Univesităţii din Bucureşti.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro