miercuri, noiembrie 30, 2022

Noile scenarii ale agresiunii rusești în lumina anexării ilegale din sud-estul Ucrainei

Desfășurarea pseudo-referendumurilor în regiunile ucrainene sud-estice ocupate de Rusia, urmate de declanșarea procedurilor de anexare (30 septembrie) semnalizează că Moscova pierde teren în mod rapid. Altfel, liderul rus Vladimir Putin nu ar fi inițiat mobilizarea parțială și nu ar fi speculat cu posibilitatea utilizării armamentului nuclear. Reînnoirea capacităților militare rusești întâmpină dificultăți, trupele militare sunt epuizate fizic și puternic demoralizate, iar conducerea militară comite greșeli în lanț, deoarece refuză să opereze cu informația reală din teren. Principalul vinovat al noilor pierderi militare înregistrate de partea rusă este Putin. Acesta refuză să accepte realitatea potrivit căreia Ucraina avansează și dispune de sprijin politico-militar occidental larg pentru a înfrânge agresiunea rusească. Chiar dacă Ucraina urmărește scopul de a reintra în posesia frontierelor sale de până la raptul Crimeii din 2014, înfrângerea Rusiei va avea consecințe dramatice pentru regimul autoritar de la Moscova.

Retragerea forțelor ruse în interiorul teritoriilor ocupate, înregistate în luna septembrie, se datorează contraofensivei ucrainene și preluarea controlului asupra unei părți mari a regiunii Harikov, urmată de recucerirea orașului Liman în regiunea Donețk și alte succese militare. Acest lucru a demonstrat că Ucraina dispune nu doar de reziliență, dar și de potențial sporit pentru contraofensivă eficientă (100 km2 de pământ recuperat per săptămână în luna septembrie). Așadar, dotate cu suficient armament modern și instruite după standarde occidentale, forțele ucrainene pot restabili integritatea teritorială a țării. Până la finele lui septembrie, SUA a oferit asistență militară în valoare de 17 miliarde de dolari, iar UE – 2.5 miliarde de euro (în 5 tranșe). Partea ucraineană a recunoscut că sistemele de rachetă americane (HIMERS) au schimbat dinamica războiului în favoarea contraofensivei ucrainene. Occidentul s-a angajat să ofere ajutor Ucrainei cât timp va fi necesar.

În cazul Rusiei, rezultatele militare sunt în declin continuu. Potrivit unor estimări, pierderile în rândul soldaților ruși depășesc 60 mii de persoane. De asemenea, mobilizarea parțială s-a soldat cu exodul a peste 200,000 de reprezentanți ai populației masculine din Rusia (BNE, septembrie 2022). Perspectiva de a deveni „carne de tun” în agresiunea împotriva țării vecine, în condițiile unei armate ucrainene devotate, antrenate și eficiente a creat panică în rândul cetățenilor ruși, care s-au refugiat în străinătate pentru a evita înrolarea forțată în armata rusă. Liderii ucraineni le-au recomandat să se predea, să se întoarcă în Rusia sau să evite recrutarea. Georgia, Kazahstan, Armenia, Mongolia și Turcia se numără printre principalele destinații al bărbaților ruși. Cu excepția Turciei, călătoriile în restul țărilor menționate sunt în baza regimului fără vize. Nefiind calificați drept refugiați, bărbații ruși nu beneficiază de niciun fel de asistență umanitară. Mulți dintre aceștia au încercat să ajungă de asemenea în state europene (Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și Finlanda), dar s-au confruntat cu restricții de călătorie, aplicate împotriva cetățenilor ruși cu vize eliberate în scopuri turistice. UE nu se grăbește să clarifice statutul acestora și posibila facilitare a intrării în Zona Schengen. O posibilă reacție negativă este foarte probabilă din partea statelor membre și a Ucrainei, ale cărei circa 4 milioane de cetățeni (date pentru 30 septembrie) sunt în calitate de refugiați în străinătate (circa 10% din populația de 43,4 milioane în 2021). Adițional, bugetul federal pierde veniturile care anterior erau asigurate de exporturile de hidrocarburi. În luna august, Rusia deja înregistra un deficit de circa 6 miliarde de dolari. Reducerea veniturilor pune presiune asupra cheltuielilor de război, necesității de adaptare a economiei la regimul de sancțiuni (substituirea importurilor, subvenționare etc.) și respectiv asupra menținerii stabilității rublei. În condițiile unei puteri militare slăbite, unicele mijloace pe care le are la îndemână Rusia și pe care le folosește sau amenință că este capabilă să le activeze este stoparea livrărilor de gaze naturale și respectiv utilizarea armamentului nuclear tactic.

Efectele anexării ilegale

Chiar dacă porțiuni largi din Herson, Zaporojie, Donețk și Luhansk (15% din teritoriul Ucrainei) sunt în proces de absorbție în componența statului rus, actul ilegal a fost întâmpinat de o reacție negativă robustă. Spre deosebire de atitudinea față de anexarea Crimeii în 2014, poziția UE și SUA vizavi de raptul teritorial pus la cale de regimul lui Vladimir Putin împotriva Ucrainei posedă o duritate net superioară. Dacă în 2014, sancțiunile economice aplicate de Occident au vizat elitele și mediul de afaceri din Crimeea, atunci, în prezent, ținta sancțiunilor sunt parlamentari și oficiali ruși, conducerea instituțiilor și întreprinderilor majore din Rusia. După aproape 8 luni de război de apărare ucraineană și 7 valuri de sancțiuni europene, decidenții politici occidentali au dezvoltat o capacitate de gândire și reacție colectivă fără precedent. În orice caz, acțiunile SUA în raport cu Ucraina setează așteptări față de UE și G7, care sub presiunea costurilor de imagine sunt obligate să accelereze sau să intensifice asistența.

Agresiunea militară rusească împotriva Ucrainei a trezit un reflex de curaj în rândul statelor europene, care anterior erau mai reticente și precaute în raport cu Moscova. Succesul militar ucrainean împotriva armatei ruse consolidează principialitatea și pragmatismul UE și NATO. Occidentul înțelege că intenția Rusiei de a anexa teritoriilor ocupate din Ucraina generează un precedent periculos de revizuire a frontierelor cu utilizarea forței. Astfel, UE a anunțat noi sancțiuni individuale și sectoriale (cel de-al 8-lea pachet), propus spre discuții finale pe 6-7 octombrie la Praga. Două zile după finalizarea pseudo-referendumurilor, SUA a introdus sancțiuni individuale împotriva a 278 parlamentari (inclusiv Valentina Tereșkova, prima femeie cosmonaut), 14 decidenți din industria militară și 3 oficiali din sectorul financiar (inclusiv Elvira Nabiulina, Guvernatoarea Băncii Centrale Ruse).

Totuși, posibilitățile colective ale SUA, UE și G7 sunt limitate în cadrul Consiliului de Securitate ONU, unde Rusia în calitate de membru permanent a blocat rezoluția de condamnare a anexării ilegale a teritoriile ucrainene, fiind susținută de abținerea Chinei, Gabonului, Indiei și Braziliei (5 din 15 țări membre au respins inițiativa). Alinierea conștientă a marilor puteri globale de partea Rusiei (China, India) impune ca Occidentul să canalizeze ajutorul necesar spre Ucraina. Astfel, cea din urmă este încurajată să-și recucerească teritoriile ocupate, anulând de facto tentativa rusească de a schimba status quo-ul prin anexarea ilegală, validată de Curtea Constituțională a Rusiei

Cele trei scenarii

Forțele ucrainene continuă să avanseze cu succes și să readucă noi localități sub controlul Kievului în Herson și Donbas. Câștigarea definitivă a războiului ar putea dura în timp. Anumite evenimente radicale în Rusia ar putea influența traiectoria situației militare din Ucraina, având impact direct asupra securității regionale. Reieșind din potențialul forțelor ucrainene și respectiv limitările părții ruse, trei scenarii majore pot fi scoase în evidență. Desfășurarea fiecăruia dintre acestea depinde de gradul de disperare și respectiv limitarea opțiunilor acceptabile în calculele lui Putin.

Scenariul “de-ocupării” (pozitiv): Dacă Ucraina va primi armament, instruire și ghidare (SUA, NATO), dar și asistență financiară pentru a menține cheltuielile bugetare (circa 20 miliarde de dolari de la FMI etc.), atunci aceasta are posibilitate să restabilească controlul asupra teritoriilor pierdute. În acest caz, forțele ruse vor încerca să opună rezistență, dar în final vor trebui să se retragă în Crimeea și respectiv în Rusia, în scopul supraviețuirii. Acest scenariu ar însemna că Putin va accepta înfrângerea și pierderea teritoriilor ocupate, pe care le-a anexat ilegal în septembrie 2022. În asemenea condiții, regimul lui Putin va fi obligat să-și concentreze energia și resursele interne pe protecția împotriva protestelor publice. Scenariul pozitiv pentru Ucraina ar putea provoca inclusiv o lovitură de stat a elitelor împotriva lui Putin. Or, victoria Ucrainei va însemna începutul sfârșitului guvernării sistemului creat de Putin. Astfel, un acord de încetare a focului va putea fi negociat, favorizând integritatea teritorială ucraineană.

Scenariul “zig-zag” (moderat): Rusia recurge la noi atacuri împotriva infrastructurii civile din interiorul Ucrainei. Adițional, este stopată livrarea de gaze către UE prin conductele care traversează teritoriul ucrainean. Prețurile la gaz în statele UE depășește 3,000 euro pentru mia/m3, iar în urma protestelor antiguvernamentale și a formării unor guverne eurosceptice, unitatea în jurul anumitor sancțiuni poate slăbi. De asemenea, deficitul de gaz pe piața europeană afectează livrările către Ucraina. În consecință, este paralizată activitatea economică, iar populația este expusă unui deficit acut de energie, ceea ce poate genera un nou val de refugiați (în Moldova și țările UE). Armata ucraineană continuă să lupte și obține anumite succese, dar progresul este mai limitat, din cauza temperaturilor scăzute și a altor deficiențe menționate mai sus. Totodată, Rusia sporește importul de armament din Iran și Coreea de Nord, cu care încearcă să compenseze producția limitată a propriului armament. Acest scenariu prevede că războiul se prelungește fără ca una dintre părți să obțină avantaj semnificativ împotriva celeilalte. Negocierea unui acord de încetare a focului va fi improbabil, deoarece niciuna dintre cele două părți nu vrea să facă concesiuni. Ucraina este convinsă că poate câștiga războiul (după numeroasele succese), iar Rusia refuză să facă cedări pentru a nu semnala slăbiciuni care i-ar putea submina autoritatea în spațiul euroasiatic și Sudul Global (Africa, Asia).

Scenariul “nuclear” (negativ): Luând în calcul pierderea tot mai vizibilă a pozițiilor în fața contraofensivei eficiente a armatei ucrainene, Putin decide să facă uz de armamentul nuclear tactic, țintind una din localitățile ucrainene eliberate de prezența rusească. Cu scopul forțării unor negocieri de încetare a focului, opțiunea nucleară nu poate fi exclusă, deși se va solda cu un nou val de sancțiuni și o izolare completă a Rusiei. În viziunea lui Putin, pentru a evita repetarea atacului nuclear, Ucraina se va simți obligată să se așeze la masa de tratative, care ar trebui să ducă la recunoaștere teritoriilor anexate în septembrie 2022. Prin folosirea armei nucleare împotriva unei țări care nu face parte din scutul colectiv al NATO, Rusia ar fi convinsă că Occidentul nu va lua apărare Ucrainei pentru a evita atacuri nucleare reciproce. Acest scenariu este posibil dacă Putin va simți riscul real de a pierde puterea. Supraviețuirea propriului regim contează pentru el mai mult decât o victorie împotriva Ucrainei. Totodată, Kremlinul condiționează (cel puțin deocamdată) continuitatea politică a regimului cu menținerea controlului asupra teritoriilor anexate.

În loc de concluzii…

Succesul contraofensivei ucrainene reprezintă un eșec pentru strategia militară a lui Putin în raport cu Ucraina și securitatea regională per ansamblu. Atât anexarea ilegală a teritoriilor ucrainene cât și mobilizarea parțială sau amenințarea cu utilizarea armamentului nuclear au avut zero efect asupra dinamicii pozitive a forțelor militare ucrainene. Eliberarea graduală a teritoriilor ocupate consolidează motivația Kievului de a continua contraofensiva și cea a Occidentului de a asigura ucrainenii cu ajutorul necesar pentru a elimina prezența rusească din Ucraina.

Anume din considerentul că forțele militare ucrainene demonstrează eficiență, Putin poate recurge la scenarii negative pentru a forța negocieri și a obține recunoașterea anexărilor ilegale. Deși scenariul “nuclear” va izola și mai mult Rusia, Putin este capabil de a-l pune în aplicare, în proporții limitate (armament nuclear tactic), pentru a se salva pe sine de elite răzvrătite și proteste anti-guvernamentale. Altfel, în cazul derulării scenariilor pozitive, victoria Ucrainei ar putea însemna începutul sfârșitului guvernării lui Putin.

Articol apărut pe site-ul IPN.md

Distribuie acest articol

20 COMENTARII

  1. Ziua de azi nu o vom putea uita niciodata . Putin a promulgat legile ce permit anexarea celor patru regiuni din Ucraina la Rusia .Momentul are o valoare istorica iar daca acest moment va fi dublat de un raspuns militar sau daca vocea lui Putin va arata iminenta aparitie a unei lovituri nucleare impotriva natiunii ucrainiene, ce deja a trecut liniile rosii imaginate de catre Putin prin decizia de azi , ne vom afla in fata unei situatii fara precedent .Putin poate declara razboi statului Ucraina si poate spune in clar in ce conditii va lovi nuclear Ucraina . Nu avem nici o indoiala ca nu va spune asta .Problema este ce face Ucraina ? Functie de ceea ce Zelenski ne va spune , totul raportat la declaratiile ce vor veni din partea lui Putin ,ne va arata viitorul .In momentul in care Razboiul capata formula legala ca si declaratie de razboi ne asteptam ca Ucraina sa reactioneze (o sa vedem in ce fel ) nimeni nestiind ce capacitati similare de raspuns are Ucraina .Va scoate Ucraina ,din jocul lui Putin, Occidentul sau va asocia definitiv raspunsul ei militar cu eventualul ajutor oferit de SUA(NATO) ce ar reactiona nonnuclear ,alaturi de armata Ucrainei , dar decisiv .Are deja Ucraina raspunsul la ceea ce Putin va declara azi sau intreaga omenire se va uita catre Presedintele SUA ce va fi nevoit sa faca lumina . Asteptam pina spre seara .

  2. Mai exista un scenariu posibil, anume inghetarea conflictului si prelungirea lui sine die. Asa au fost inghetate conflicte in Transnistria, Siria, Cecenia, etc. Rusii se pricep la asta… Daca Vestul acorda Ucrainei ajutor ca pana acum, adica nici prea mult, nici prea putin, in timp e posibil ca situatia sa se echilibreze, avand in vedere si mobilizarea, chiar ciuntita, a lui Putina. Chiar daca ucrainenii elibereaza sa zicem Herson si Donetsk, mai raman regiuni ocupate, inclusiv Crimeea. E posibil din pacate ca razboiul sa continue ani de zile… Chiar daca ucrainenii castiga in cele din urma, muscalii vor zice mereu ca acele teritorii sunt ale lor. Vor fi o zona gri, a nimanui, cum e Transnistria. Asta e blestemul apropierii de un imperiu atat de inapoiat si militarist… Din pacate opinia publica in Rusia practic nu exista, democratia acolo e o gluma, istoria lor a fost construita numai pe dictaturi, teroare si expansiune. Vom trai si vom vedea, sa speram ca se va termina pozitiv.

    • Și turcii se pricep la asta. A se vedea Ciprul
      de nord. Anexat in 1974 și urmat de “ethnic cleansing”.
      Și ce face UE? “Ioc” se spune și pe turceste și preluat in românește .

  3. Ucraina condusa de Volodimir Zelenski nu se va aseza la masa negocierilor cu Rusia lui Putin indiferent de faptul atacarii ei cu o bomba / bombe nucleare tactice iar SUA si Marea Britanie sunt „condamnate” sa o ajute pana la sfarsitul razboiului si militar si economic.

  4. Se pot imagina „n” scenarii, toate literele alfabetului.
    Occidentul ar trebui sa priorizeze asa numita „worst case”, de asta ar trebui sa se ocupe. Cam asa e in inginerie, la proiectarea unui avion, de ex., se considera combinatia scenariilor cele mai categorice, chiar daca probabilitatea aparitiei lor e f scazuta.
    In cazul de fata „worst case” e acela in care se escaladeaza un atac nuclear, chiar daca e improbabil, chiar daca o multime de „analisti” ne conving ca acesta e doar o cacialma, made in Putin.

  5. Cateva observatii: Trupele sunt numai militare; Armele nucleare tactice se folosesc numai impotriva tupelor inamicului sau obiectivelor militare importante, nu impotriva localitatilor; Armata rusa nu poate folosi prima arme nucleare, deoarece doctrina lor este doar de raspuns la atac nuclear (dar nu degeaba Teatrul de
    Operatii se numeste teatru, orice regie poate fi pusa in scena). Sa ne fereasca Cel de Sus!

    • Putin a corectat doctrina: daca este pusa in pericol iminent integritatea…
      Ori, tocmai asta este scopul anexarii „de jure”. Din moment ce a declarat niste teritorii pe care se afla inamicul drept parti ale Rusiei, Rusia este indreptatita sa foloseasca orice mijloace (adica ORICE mijloace).
      Practic Putin a adus, din pix, armata Ucrainei pe teritoriul Rusiei.

      PS e chiar hilar ce sustineti obiective militare / localitati, cand chiar si un mol aglomerat sau o coloana de transport provizii civila pot fi definite ca obiectiv militar intr-o secunda.

    • Completare: dar armele nucleare strategice sunt concepute (si daca vor fi folosite) pentru a distruge metropole, deci civili si obiective strategice civile, asa cum au si fost deja folosite in RM2, deci incalca Conventiile de la Geneva, pe care de fapt nicio mare putere nu le-a respectat vreodata ad literam.

    • Ce amuzant „armata rusa nu va folosi prima bomba nucleara pentru ca doctrina lor bla bla”. Lavrov si Peskov fix de asta se împiedică

  6. Nu contează ce faceRusia luiPutin contează doar răspunsul militar al Ucrainei în cazul nefericit în care Putin ataca nuclear. Prima lovitura nucleara oferă Ucrainei posibilitatea de a ataca Rusia. Puțin nu va repeta greșeală inițială ce a declanșat invazia. Puțin știe foarte bine care va fi răspunsul. SUA și aliații de-abia așteaptă ca Putin sa facă încă o eroare

  7. Scenariul cel mai probabil după părerea mea este că la primăvară, cocârjata de frig și de crizele economice, Europa de Vest va forța un fel de pace, cu Rusia primind Crimeea, plus o parte din Donbass și Lugansk și o regiune în sud cu ieșire la Nipru pentru apă potabilă pentru Crimeea. Rusia va fi salvată parțial de Europa de Vest. Nu cred că Occidentul vrea înfrângerea totală a Rusiei.

  8. Un alt scenariu: Ucraina mai castiga ce teritoriu poate, pana la venirea iernii si se baricadeaza in noile pozitii, pastrand contactul cu liniile rusesti. Armata ucraineana are ceva timp pentru „R & R”. Pentru impresie artistica, rusia va fi nevoita sa lanseze o ofensiva, catre primavara, cu noii recruti. Abia aceea va fi batalia decisiva, cred eu – fie rusia va ramane cu Crimeea si cu o fasie de accest terestru, fie Crimeea se transforma intr-un „Dunkerque” modern.

  9. Da, o analiza interesanta, dar cred ca strategia Vestului nu e cea mai eficienta. O strategie mai eficienta e sa „joci” cu armele agresorului, adica sa le intorci impotriva sa. Ce vreau sa spun: Putin declama peste tot ca el „elibereaza”, nu „cucereste” si vorbeste de „dreptul la autodeterminare al unei anumite populatii”. Aici trebuie raspuns cu strateggia de „eliberarea” si „dreptul la autodeterminare al populatiilor NON-ruse” din federatie, cum ar fi al acelor „STAN-uri”, Kazastan, Uzbekistan, Kirkizstan, Turkmenistan, Azerbaigean, Cecenia, etc, cu rezultatul disparitiei federatiei Ruse sau micsorarea ei doar la Rusia. Acest plan ar da mari batai de cap Kremlinului si ar fi o infrangere cu propriile arme, fara pericolul escaladarii nucleare.

    • Interesant acest scenariu, el a tot fost vehiculat prin media, al destramarii rusiei actuale. Dar ce te faci ca in diabolicitatea lor, rusii, in frunte cu stalin, dar si inainte tarii, au amestecat rusi in toate teritoriile cucerite. Astfel in ziua de azi, cu exceptia micilor tarisoare din cauzaz, cecenia, daghestan, etc, sau a tatarstan-ului, in restul fostelor republici sovietice, rusii sunt majoritari, si chiar nu cred ca ar vrea sa stea sub regimuri islamice sau tatare… In siberia populatia e orcium f.redusa si nu ar avea masa critica pt a se desprinde de rusia, nu ar supravietui economic, si nu au nicio o cultura politica. Apoi daca rusii se simt amenintati la ei acasa, ar putea lupta mult mai aprig, nu ca acum. In Karelia practic nu mai sunt finici, doar rusi, la fel in celelalte republici, practic in URSS au fost sterse cam toate particularitatile nationale, limba, cultura, etc. Daca nu era momentul 90-2000 cand rusii s-au retras din ucraina si si-au oprit poliutica expansionista, nici in ucraina nu ar fi existat o constiinta nationala (care practic s-a cristalizat in ultimii 30 ani)…

      • În Bașkortostan rușii nu sunt ”la ei acasă”, hai să mai lăsăm poveștile pro-ruse.

        Identitatea reală a omului se păstrează în familie, indiferent ce spun statisticile Federației Ruse. Cei din Bașkortostan nu sunt ruși, ei știu foarte bine asta, iar rușii știu la fel de bine asta.

        Pentru comparație, în urmă cu 30 de ani se vorbea rusește pe stradă în Chișinău, la fel cum se vorbește astăzi la Tiraspol. Însă rușii nu erau majoritari nici atunci la Chișinău și nu sunt majoritari nici astăzi la Tiraspol.

        În rest, Siberia poate ajunge urgent pe mâna Chinei. De ce ar plăti chinezii petrolul, dacă pot lua stația de benzină cu totul? 😀 Într-un asemenea scenariu, o Federație Rusă mai restrânsă va avea disperată nevoie de bunăvoința NATO și UE, ca să poată păstra măcar Siberia.

        • Astea sunt povesti de adormit copii cu bashkirii… si rimeaza… asa poti veni cu tot felul de scenarii fantasmagorice. A fost vreodata in ultimii 200 ani Bashkiria independenta?! Acum are o pop de aprox 4 millioane (vezi Wikipedia) din care grupul cel mai mare sunt rusii 36%. Sa fie independenti daca vor, dar o regiune nu devine automat o tara, chiar ajutata din exterior. Nu am auzit pana acum voci serioase care sa afirme ca Bashkiria ar vrea sa fie independenta. Am auzit asta de republicile din Caucaz. Alta gogorita pe care o spui e cea cu Siberia pe mana Chinei… Crezi ca teritoriile se dau asa de la unul la altul? adica nu e bine ce fac rusii ca invadeaza, dar sa invadeze chinezii?! Siberia nu a fost niciodata a Chinei, nici nu are populatie chineza. China este si mai periculoasa decat Rusia, are o economie mult mai mare si mai dezvoltata. Rusia are o economie in pragul colapsului bazata numai pe hidrocarburi. Rusia abia isi trage sufletul, China acum isi ia avant, va depasi economie SUA in cativa ani (daca nu a facut-o deja).

          • De Tratatul de Autonomie pe care l-a avut Bașkortostanul pe vremea lui Boris Elțîn ai auzit vreodată? Lumea nu se rezumă la ce-ai auzit tu, există o mulțime de lucruri deaspre care tu n-ai auzit, dar ele totuși există. Ce crezi că reprezintă autonomia, dacă nu un pas spre independență?

            Dacă rușii pretind că ei sunt 36% în Bașkortostan, asta nu înseamnă să-i și crezi. Probabil sunt vreo 16% în realitate, că doar ei fac recensămintele.

            Iar China ”își ia avânt” spre o recesiune întinsă pe 20 de ani, la fel ca Japonia în 1992.

            • „Ce crezi că reprezintă autonomia, dacă nu un pas spre independență? ”
              ____
              Idei fixe, dar putine;) De regula, miscarile de secesionism apar acolo unde cetatenii se simt dezavantajati si nemutumiti. Ignorarea si oprimarea drepturilor culturale si civile reprezinta cel mai invocat motiv (secesonismul din fosta Iugoslavie, Caucaz, Asia Centrala, Orientul Mijlociu, etc sunt cateva exemple in acest sens). Un alt motiv invocat este nostalgia (vezi marsurile mandrilor scotieni cu banere si cimpoaie;) la referendumuri insa, scotienii constientizeaza ca secesiunea ar fi in detrimentul lor. Un nou trend invocat este egoismul. Exemple proeminente in acest sens sunt Nordistii Italiei (Lega Nord) sau lideri-populisti catalani. Chiar si prin California (cel mai mare contribuabil net la bugetul federal SUA) au existat voci populiste in acest sens.

              P.S. mintile oamenilor pot fi rasucite pe diverse motive (mai mult sau mai putin populiste), dar iata ca secesiunea catalanilor nu a fost recunoscuta de catre comunitatea internationala. In concluzie, chiar daca vox-populi constituie o baza legala, obtinerea unui referendum local (ca baza legala) nu este deajuns pentru recunoasterea independentei la nivel international.

  10. Pentru a avea , cit de cit , o imagine asupra a ceea ce se intimpla trebuie inteles cum cel de al doilea razboi mondial , chiar daca faptic s-a incheiat in anul 1945 , de facto ,la nivel de„ Inteligence ”si nu numai ,el a fost mereu prezent .Acum ne pare a fi pusa in in aplicare doar scena finala .O invazie alandala executata , un razboi in care distrugerile sunt facute parca intentionat anapoda , o armata a Rusiei ce isi consuma munitia doar spre a distruge niste cladiri si o fuga, pusa in scena dupa ce munitia (toate capacitatile militare ) de razboi este si ea folosita fara de rost , nu prea are vreo forma explicativa de consistenta .Pina si amenitarea cu racheta nucleara tactica pare a oferi Occidentului sansa aparitiei unui raspuns ce este practic gindit cu mult timp inainte .Nimeni nu mai poate credea existenta vreunei forme de naivitate atribuita Occidentului .Totul pare extrem de bine planificat cu multa vreme in urma .Cindva vom afla si rolul jucat de catre unii factori decidenti din Rusia .„Nici nu stie ce il asteapta si Federatia Rusa nu poate ramine in forma sa actuala ” sunt vorbele de inceput spuse de catre cei doi reprezentanti , la virf , din SUA si UE .Mai clar de atit nu se poate .

  11. Scenariul pozitiv face referire la oprirea ofensivei ucrainene la granița Crimeei. dar oare se vor opri ei acolo? În momentul când Crimeea va fi în pericol de ocupare cred că rușii nu vor mai ține cont de nimic. Pierderea Crimeei echivalează pentru ruși cu un dezastru strategic major. Practic este pierderea controlului Mării Negre. Strategic îi dă înapoi cu 200 de ani. De urmărit.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Denis Cenusahttp://contributors
Denis Cenușa este cercetator la Universitatea din Giessen si Expert-Grup, Chisinau.

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carte recomandată

 

 

 

Carte recomandată

 
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro