joi, decembrie 1, 2022

Note geopolitice: mai – iunie 2012 (1)

Situatia Orientului Mijlociu dupa asa numita “Primavara Araba”.  Provocate conform unui plan anume sau spontane, revoltele din lumea araba au un singur rezultat cert – dictaturile laice ale Orientului Mijlociu intr-un fel sau altul au fost sau vor fi schimbate de “democratii islamice”, de genul celei din Iran sau dictaturi fundamentaliste, asemanatoare celor din Arabia Saudita – ambele forme de guvernare avand un numitor comun, impunerea legii islamice – sha’aria.

De la Vest spre Est:

În Maroc – prerogativele regelui au fost diminuate, noul guvern ales democratic  coabiteaza deocamdata cu parteneri laici, sub o monarhie cu prerogative care conduc spre o monarhie constitutionala.

În Algeria – dupa alegerile de luna trecuta, a castigat o coalitie formata din fostele partide guvenamentale, impreuna cu partidele islamiste moderate, detinand impreuna 286 de locuri in parlament, din cele 462 de locuri existente (62%). Opozitia islamica  contesta rezultatele alegerilor. Probabil ca daca alegerile nu ar fi fost fortate, islamistii radicali ar fi castigat alegerile. Situatia generata de un somaj extrem de ridicat in randurile tinerilor genereaza nelinisti continue, care se pot transforma foarte repede in evenimente asemanatoare cu cele petrecute in Libia.

În Tunisia – partidul Renasterii Nationale (Ennahda) este un partid islamist moderat, care a castigat ultimele alegeri din Octombrie 2011, primele dupa alungarea dictatorului Ben Ali. Situatia este stabila, toata legislatia laica a fost abolita, se practica deocamdata un islam moderat, care permite coabitarea in cele mai multe cazuri.

În Libia – o semi-anarhie, cu tendinte clare de dezagregare  a statului national in provinciile istorice. Deocamdata coeziunea este asigurata de beneficiarii economici al revolutiei anti-Gaddafi. In majoritatea teritoriului libian este aplicata o stricta sha’arie si grupuri de fosti-revolutionari s-au auto-proclamat guvernatori teritoriali. Victimele de ieri s-au transformat in tortionarii de astazi. In Libia se afla astazi o puternica reprezentanta a gruparii “Al Qaeda”, care este deocamdata ocupata cu destabilizarea statelor africane din sudul Libiei. Fostii mercenari tuaregi au migrat spre Mali,  ocupand o parte din nordul tarii si proclamand o noua republica islamica. O situatie mai rea se putea anticipa foarte greu.

În Egipt – Alegerile parlamentare ale acestui an au fost castigate pe departe de blocul islamist format din “Fratii Musulmani” cu 235 de locuri si Partidul Salafist cu 123 de locuri, impreuna 358 de locuri din totalul de  508, adica o majoritate de cam 70%. Deoarece Egiptul este o republica prezidentiala, rezultatele de la turul doi, care va avea loc intre 16-17 iunie a.c.,  dintre finalistii primului tur vor hotari soarta Egiptului contemporan. Deocamdata lucrurile nu prea arata bine. Finalistii si prezidentiabilii posibili sunt reprezentatul “Fratilor Musulmani”, Mohamed Morsy care a castigat primul tur cu 24.78% din totalul voturilor si Ahmed Shafik cu 23.66% din totalul voturilor. Ahmed Shafik este independent, de genul mioritic, fiind de fapt reprezentantul armatei si al elitelor fostului regim.  De mentionat ca Ahmed Shafik a fost maresal de aviatie si ultimul premier al lui Mubarak (33 de zile). Castigarea alegerilor de catre  reprezentantul “Fratilor Musulmani”,  Mohamed Morsy, ar putea genera o problema geopolitica majora, care ar spulbera iluziile pe care unii occidentali si-au pus in democratiile posibile in Orientul Mijlociu.

În Yemen – o parte din probleme s-au rezolvat cu plecarea fostului dictator Ali Abdullah Saleh, problema care nu s-a rezolvat este prezenta masiva a gruparii  “Al Qaeda”. Noul presedinte yemenit, Al-Hadi, a fost vicepresedintele lui Abdullah Saleh, deci intr-un fel a fost o semi-rasturnare a regimului, cu o continuitatea pro-americana, intr-o tara sfasiata de razboaie civile, fara multe posibilitati de compromis si alegeri democratice.

Maine vom continua cu rezumate de la sud spre nord si vom prezenta situatia din Israel, Liban si Siria.  Postarile urmatoare vor fi postate pe Politeia Europeana.

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

  1. Este evident ca pe baza principiului „sa exportam democratia occidentala in cat mai multe locuri” , toata primavara araba din Africa de Nord, a fost initiata din exterior ,de statele occidentale din Europa sub privirea ingaduitoare a SUA. Problema este ca :
    1.Desi se stie ca religia islamica este incompatibila cu de mocratia ,nu s-a facut nimic pentru a contracara venirea la putere a partidelor islamice,iar occidentul va inghiti o galusca amara si nefiarta precum in Iran.(Amintesc ca ayatolahul Komeini a fost azilant in Franta si de acolo a mers in Iran si a facut revolutia islamica care a dus la situatia de astazi.)
    2.S-a mizat numai pe destabilizarea regimurilor care erau la putere in tarile respective ,fara sa-si puna nimeni probleme daca exista posibilitatea de a le inlocui cu ceva mai bun.S-a vazut ca nu.
    3.Nuj s-a luat in considerare gradul de dezvoltare sociala a acestor state ,multe fiind inca tributare principiilor feudale,iar unele nedepasind organizarea tribala.Ori in aceste conditii este greu ca pe cai democratice sa impiu o politica coerenta ,moderna si asemanatoare cu democratiile occidentale.Mai degraba ,pe baza priincipiilor religiei islamice trebuie lasate sa se conduca prin regimuri autoritare (monarhii absolute,dictaturi) cu care se pot la o adica stabili relatii mai mult sau mai putin covilizate ,dar fezabile (vezi Arabia Saudita si puzderia de emirate arabe unite sau neunite din Golf).In schimb acolo unde musuroiul de furnici a fost zagndarit este greu sa aduci zona la o situatie cat de cat normala decat manu militari,care insa ar zgandari interesele mult mai mari ale altor putreri cu pretentii din ce in ce mai mari.Vezi China,Rusia,Pakistanul care joaca demult la doua capete ,India si nu in ultimul rand Iranul.

    • Revin si scot in evidenta dupa al doilea razboi mondial a mai incercat si Stalin sa exporte „democratia populara „si comunismul.Desi in prima faza datorita fortei URSS si salbiciunii Europei in urma razboiului treba mergea binisor,pana la urma sistemul a intrat in colaps.Nici un sistem politic si social impus cu forta nu are sanse sa dainuie.Mai devreme sau mai tarziu se prabuseste.Iar acum cand toate se desfasoara cu mult mai multa rapiditate fata de trecut,colapsul survine aproape imediat instalarii sistemului respectiv.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Theophylehttp://politeia.org.ro/
Teophyle este autorul blogului Politeía (http://politeia.org.ro/).

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carte recomandată

 

 

 

Carte recomandată

 
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro