vineri, decembrie 3, 2021

Noua coaliție, dilemele și liniaritatea politicii externe a Germaniei  

Era post-Merkel aduce un guvern majoritar care schimbă formatul clasic de guvernare. Acest moment de tranziție pentru Germania plasează în ecuația politică viziuni contrastante și platforme electorale distincte care au îngreunat atingerea compromisului în formarea coaliției.

Noua construcție executivă prefigurată îl plasează pe Olaf Scholz, liderul partidul Social Democrat din Germania (SPD), în fruntea guvernului, alături de Verzi și rivalii lor pro-business – Partidul Democrat Liber (FDP). Acest calcul creează o serie de așteptări pentru politica germană, dovedindu-se probabil ceva mai intransigentă față de China și Rusia la inițiativa celor doi parteneri de guvernare juniori – Verzii și FDP, însă fără anticiparea unor intrări pe contrasensul relațiilor externe.

Era de așteptat ca negocierile post-electorale să ducă la excluderea creștin-democraților de la noua guvernare, în timp ce Armin Laschet, liderul CDU/CSU, s-a confruntat cu cereri de demisie după ce partidul său a obținut cele mai slabe rezultate din istoria recentă.

Vestea bună a acestor alegeri constă în faptul că extremele politice de dreapta și stânga nu vor avea putere de opoziție sau vreun rol major în politica germană.

Ursul Panda și noua ecuație politică de la Berlin

În realitate, nu a existat o dezbatere reală privind relația Germaniei cu R.P. Chineză în timpul alegerilor electorale. Atât forțele politice cât și reprezentanții industriei germane au subminat o dezbatere referitoare la politica externă a Germaniei. Cu toate că Verzii promit o reformă radicală a politicii față de China, iar perspectiva verzilor de a juca un rol în guvern a dat bătăi de cap Beijingului, șansele ca Annalena Baerbock să devină cancelar s-au diminuat complet.  În același timp, Partidul Social Democrat (SPD) care va da și cancelarul Germaniei nu pare să ofere reorientări majore de politică externă.

Poziția Verzilor este de a tolera principiile multilateraliste avansate de China în vederea cooperării pe capitolele de mediu, însă nu și pe cele care resping arbitrajul în Marea Chinei de Sud.

Reprezentanții Partidului Democrat Liber (FDP) văd la rândul lor o relație construită cu China care să nu aibă la bază doar simplul argument comercial, însă, cel mai probabil, va fi dificil de generat un nou tip de politică, ci mai degrabă una graduală bazată pe evoluția pe termen lung a negocierilor între partenerii guvernamentali. Datorită interdependențelor economice accentuate dintre Germania și China, forțele politice de la Berlin se feresc să adopte o soluție pe termen scurt față de China, dar există o conștiință politică potrivit căreia alinierea cu SUA pe termen lung trebuie începută. În consecință, este puțin probabil ca politica germană față de China să devină brusc agresivă, ci mai degrabă, ceva mai activă ca reacție necesară la anumite schimbări sistemice generate de China în plan internațional.

Autonomie strategică vs. Dihotomie politică europeană

Coaliția de guvernare care se prefigurează la Berlin are o orientare transatlantică, dar cel mai probabil vor exista puseuri îndreptate spre ideea de suveranitate strategică europeană. După melodrama submarinelor performată de către președintele Emmanuel Macron pe fondul campaniei electorale interne, acesta declară că este mai hotărât ca niciodată să întărească influența strategică a UE, oferind o scenă de întâlnire pentru fetișismul strategic francez și fantezia germană în ceea ce privește autonomia strategică europeană. Realitatea practică este însă fundamental diferită și ține mai degrabă de tiparul și natura liberală a Uniunii Europene, iar acest deziderat pentru a prinde viață trebuie să întrunească două condiții esențiale: consultarea între membrii Uniunii și consensul tuturor părților. Privind spre bazele funcționale ale Uniunii Europene, rezultatul vizat de președintele Macron intră mai degrabă în sfera proiectelor de tip wishful thinking.

Deși UE se prezintă drept un proiect cu relevanță geopolitică, constituind un reper de conviețuire pașnică pentru alte state la nivel global, în fața crizelor internaționale a dat dovadă de fragmentare internă și coeziune anemiată, adăugând fondul unei geografii a riscurilor și priorităților strategice disparate la nivelul membrilor săi.

În realitate, singura opțiune viabilă pentru UE este să devină o putere strategică în complementaritate cu palierul transatlantic. Cu toate acestea, membrii UE au nevoie de capacități de apărare și de intervenție în situații de crize, însă sugerarea unei armate europene independentă de NATO, doar pentru ca Franța să-și încordeze mușchii la nevoie în relațiile internaționale, nu este o caracteristică elegantă și definitorie a proiectului european.

Pași de vals sau cazacioc în tandemul Berlin-Moscova?

Verzii și Partidul Democrat Liber (FDP) vin cu un suflu nou în politica germană; au fost critici ai conductei Nord Stream 2 pe considerente geopolitice, precum și din motive de mediu, iar viitorul proiectului e pus în balanță pe măsură ce partidele se află în negocieri pentru construcția coaliției de guvernare. Un lucru este cert, dacă liderul Verzilor – Annalena Baerbock, cel mai vehement contestatar al Nord Stream 2, ar deveni ministru de externe, negocierile dintre Rusia și Germania se vor complica în mod semnificativ. Totodată, Christian Lindner, liderul FDP, potrivit declarațiilor din campania electorală, condiționează operarea gazoductului de existența unui guvern democratic la Moscova. Aceste perspective indică faptul că deși cele două partide politice nu vor conduce coaliția, se vor forma unele premise pentru revizuirea politicilor energetice a Germaniei. Practic, noul drum politic al Germaniei oferă teren pentru atingerea unui orizont geopolitic nou prin implementarea energiei verzi și reducerea dependenței de gazul rusesc. Acest model ar putea inspira întreaga Europă, iar retorica electorală a Verzilor față de energia nucleară s-a mai îndulcit între timp, chiar dacă dezideratul lor inițial viza închiderea ultimei centrale nucleare din Germania.

Prin raportare la tendințele de politică energetică din Europa, Spania consideră că energia nucleară, cărbunele și gazul nu ar trebui să fie opțiuni pe lista investițiilor care promovează decarbonizarea și taxonomia verde, în timp ce Franța, potrivit declaraților președintelui Macron, planifică construcția de noi reactoare nucleare pentru a garanta independența energetică națională și a atinge obiectivele de neutralitate a emisiilor de carbon.

Climatologul american, James E. Hansen, care a contribuit în 1988 la conștientizarea întregii lumi asupra pericolelor schimbărilor climatice, consideră că reticența Germaniei de a regândi nevoia energiei nucleare reprezintă o greșeală care va atrage costuri politice majore și nu trebuie impusă ca model pentru alte state.

Contrastele din cadrul noii coaliții nu pot determina fluidizarea politicii germane, însă includerea la guvernare a democrat-liberalilor va contribui semnificativ la balansarea unor acțiuni radicale din partea verzilor și vice-versa.

Dileme, tipare politice și rezultante

Cu toate că există anumite tendințe de rebalansare a puterii la nivel global, în rândul viitorului leadership de la Berlin predomină dorința de a menține status quo-ul pentru ca Germania să nu se trezească într-o situație geopolitică ciudată. Alegerile din Germania nu aduc neapărat un optimism debordant pentru Rusia, dar se întrezăresc speranțe moderate pentru China. Deși partidele aflate în competiție nu au atins subiecte despre viitorul Europei sau despre agenda internațională, abia din acest moment se va naște o conversație politică mai aplicată. Negocierile și viziunile diferite asupra finanțelor, climei, securitatea, apărarea, capitolele de politică externă cu privire la Rusia și China vor fi greu de armonizat. China reprezintă cea mai mare provocare de politică externă iar tactica Beijingului va căuta să abordeze Germania diferențiat, deoarece membrii coaliției au poziții diferite în percepția și calculul Beijingului. Așadar, cel mai probabil, vom asista la o schimbare a abordării chineze față de noile caracteristici politice ale Germaniei.

Prioritatea numărul unu în Germania o reprezintă stabilitatea internă și obținerea consensului pentru a atinge această stabilitate. Este previzibil faptul că viitoarea coaliție politică germană va asigura și promova o continuitate transatlantică alături de noi contribuții pentru apărare, însă aventurismul și angajamentul Germaniei în misiuni militare comune mai largi nu vor fi nici de această dată o trăsătură definitorie a politicii de guvernare, ci, mai degrabă, politicul va înclina spre formule pacifiste și izolaționism, devenind o provocare pentru Administrația Biden.

În lipsa unei dezbateri electorale reale despre cum ar trebui proiectată politica externă a Germaniei, ar fi de dorit ca noua guvernare să devină un sprijin real și nu o simulare de sprijin față de statele din vecinătatea estică a UE, susținând aspirațiile acestora de aderare neîngrădită la comunitatea euro-atlantică. Noua cancelarie germană are datoria morală să oprească Rusia de la șantajarea politico-energetică a UE și de a nu permite sacrificarea statelor din vecinătatea estică. Totodată, acceptarea României și Bulgariei în Spațiul Schengen ar închide retorica absurdă și nefondată, contribuind semnificativ la recuperarea post-pandemică prin fluidizarea lanțurilor de aprovizionare în Europa.

Pentru a schimba orientarea germană asupra apărării, care variază de la abordări pasive la pacifism, sunt necesare acțiuni de conștientizare, ateliere și conferințe pentru a convinge publicul german că traiul confortabil sub umbrela SUA, fără asumarea unei responsabilități în planul apărării, a ajuns la capăt de linie, în timp ce, astăzi, Germania se confruntă cu efectele unui comportament malign din partea Rusiei. Deși această sarcină poate părea inițial copleșitoare, efectul rezultatelor poate depăși cu mult amploarea efortul angajat.

*Anumite idei au fost exprimate de autor într-o analiză precedentă aici.

Distribuie acest articol

32 COMENTARII

  1. Coalitia semafor germana inseamna sfirsitul hegemoniei nemtesti in Europa si scaderea influentei in lume. Mai exista factorul corectiv, FDP, dar nu poate face tot ce vrea, merge cu frina de mina trasa.

    Scholz e o a doua Merkel, f pragmatic, dar si oportunist.

    Annabelei ii lipseste mustata si ar fi intruchiparea aceluia care a distrus Germania.

    Cert e ca viata in Ge va fi tot mai grea, dar nemtii sunt cuminti, inghit cu entuziasm tot ce li se baga.

    • Aveți calități de maaare prooroc „Coalitia semafor germana inseamna sfirsitul hegemoniei nemtesti in Europa si scaderea influentei in lume.”. S-a notat și vom mai vorbi. Dar rețineți că nici DE și nici UE nu s-au născut după ultima ploaie, iar amatorismul politic dâmbovițean nu le caracterizează. Dimpotrivă!
      Dacă doriți euforii pe termen scurt gen NYSE/NASDAQ nu cred că v-ați ales bine statul de reședință.
      La dvs.si la dl.Cranganu observ o înclinare acută ptr.profeții politice spuse ritos. Însă bilanțul lor tinde spre zero….. heureusement.

  2. Pe surse doamna Annalena Bearbock va deveni ministreasa de externe, dupa multi, o catastrofa.
    Vreau s-o vad pe madam alaturi de Putin sau Xi , probabil nici nu va fi luata in seama si va ramane decor, de la Genscher incoace Germania oricum neavand ministrii de externe demni de luati in seama, rolul fiind preluat de cancelara Merkel.
    Acum urmatorul cancelar, incolorul Scholz de la social democrati va avea destule probleme sa se impuna in fata lui Habeck si Lindner , cei 2 presedinti, a verzilor respectiv a liberalilor care vor ocupa ministere cheie si care vor fi de facto cancelarii din umbra a Germaniei.
    Germania este intr-o situatie nemaiintalnita pana acum, coalitia din 3 partide fiind prima de dupa 45.
    Avem 2 partide de centru stanga si unul de centru dreapta, „opozitia” interna din randul coalitiei, liberalii putand fi cei care ii mai pot tempera pe ceilalti in elanul revolutionar si le pot arata oricand pisica si ameninta cu ruperea coalitiei.
    Este un experiment caruia nu-i dau nici 2 ani, pozitiile intre liberali si restul fiind prea mari chiar daca acum au fost din ratiuni de stat ocolite, excluse de la negocieri, nu se stie prea multe pt ca aceste negocieri au fost duse intr-o tacere suspect de mare.
    Probabil social-democratii si verzii se vor eroda datorita masurilor drastice care se doresc a fi impuse in Germania, mai ales cresterea costurilor energetice, schimbarile economice care vor produce destui someri mai ales in randul populatiei cu pregatire redusa, explozia preturilor locuitelor si ale chiriilor care va continua.
    Se doreste rascolirea din temelii a societatii germane, rascolire care va produce mari rupturi in societate mai ales intre tineri si cei in varsta, pandemia daca mai continua fiind acceleratorul, liberalii fiind
    de fapt pana acum oponentii masivelor interventii in drepturile cetateanului.
    Liberalii vor astepta pana crestin-democratii isi vor reveni si vor rupe coalitia la momentul potrivit stiut fiind faptul, partenerul natural si ideal al liberalilor fiind crestin-democratii si nicidecum verzi sau social-democratii.

    • @alin
      Știți, „nu mor caii când vor câinii” e o vorbă…. Și nu cred că facem bine judecând politica germană după calapodul nostru estic, balcanic, românesc. Cu toate presupusele lor defecte politicienii germani au in vedere și planuri pe termen mediu și lung. Nu doar succese rapide, la mica ciupeală, cu accente de soap opera.
      Să nu ne îngrijorăm de soarta DE, sunt șanse mari să se descurce/organizeze f.bine spre magistral.
      Permiteți-mi 3 exemple grăitoare, dar ilustrând cele spuse mai sus și NU aspecte de ideologie politică generatoare de tragedii asupra cărora nu insist.
      1. Organizarea exemplară e ec.de război in ww1 în condițiile unui embargo mondial asupra resurselor esențiale și a unei coaliții mondiale împotriva DE&Imp.habs. Succesele evidente l-au determinat chiar pe Lenin să considere că economia se poate conduce la nesfârșit cu metodele necesare ec.de război. Evident, concluzii cu totul false.
      2. Reziliența teribilă din ww2 împotriva unei coaliții/alianțe mult, mult superioare numeric&material. Fără o f.buna organizare nu era posibil.
      Nu discut despre aspectele ideologice cu conținut criminal pe care le cunoaștem f.bine.
      3. Cel mai recent exemplu, cel mai spectaculos și magistral organizat&implementat sunt rezultatele din cadrul planului Marshall.
      Deși UK a beneficiat cam de 30% din totalitate resultatele au fost inferioare atât FR (18% din total) cât și DE (11%). Asta in condițiile in care ec.DE era cum era la sfârșitul ww2.
      Personal, aceste exemple mi se par relevante. Mai ales nr.3 deoarece sunt timpuri de pace, organizare democratică, etc. Spune multe.

      • …ne cramponam mult dar din pacate foarte steril de „lectiile trecutului” insa nu vedem (sau nu acceptam) rezolvarea practica a prezentului. Eu unul nu inteleg de ce principalele forte politice din Ge (SD si CDU), declarate de „centru” (centru-stanga respectiv centru-dreapta) nu isi gasesc in comun partea de „centru” pentru a asigura o coalitie mult mai stabila si mai profitabila

        • @cetateanu usor turmentat
          aveti impresia ca DE a fost vreodata (dupa ww2) prada instabilitatii?!?
          „lectiile trecutului” ar fi foarte utile daca le-am studia corect….. Lectiile trecutului ne limpezesc prezentul din care putem sa extragem predictii. Si dau fac o idee despre aspecte culturale care creaza trends, etc. Ptr.ca „rezolvarea practica a prezentului” nu se poate fara o cunoastere buna a „terenului”. Iar aceasta rezolvare nu poate avea loc chiar acum in prezentul de-acum ci, in mod inerent, in viitorul mai mult sa mai putin indepartat.
          Sa nu ne ingrijoram ptr.DE. Este unde este astazi „because they know the drill”. Noi dovedim zi de zi ca NU stim…..sau poate ca da, dar f.greu, ezitant si in cautare tot timpul de quick fix.

  3. Germania trebuie să renunţe la politica ipocrită din ” era” Merkel şi trebuie să dea răspuns următoarelor îngrijorări ale celorlalte state europene:
    – vrea sau nu Germania ca împreună cu Franţa să realizeze o Federaţie Europeană condusă de ele?
    – vrea sau nu Germania şi Franţa o Uniune Euro-Asiatică cu Rusia de la Lisabona la Vladivostok?
    – pe Frontul de Est, va renunţa Germania şi Franţa la trădările unor state( Georgia, Moldova, Ucraina) în favoarea Rusiei?
    – mai vor sau nu Germania şi Franţa să fie aliate cu SUA+UK contra Chinei şi poate contra Rusiei?
    Germania trebuie să-şi definească mai bine politica externă, altfel devine suspectă pentru statele din Est ca Polonia, România, etc. Mai ales că nu se uită prea uşor istoria recentă, inclusiv pactul Ribbentrop-Molotov şi oribilul WW2. Nimeni nu va accepta în Est să intre într-un nou malaxor Germania-Rusia.

    • Germani va ramane in continuare intr-o zona gri si nu se va pozitiona, noul cancelar ramand pe plan extern pe linia lui Merkel. Nemtii nu-si pt permite pozitii impotriva cuiva, economic se fac afacerii cu totii.
      E mai bine, atata timp cat se fac afaceri, tunurile tac.

    • Asa cum arata si rezultatul ultimilor alegeri din Germania, marea majoritate a elitelor si a cetatenilor subscriu si promoveaza valorile democratiei moderne, i.e. meritocratie, libertati individuale, statul de drept, buna guvernare, coeziune, samd (printre altele, cetatenii Germaniei sunt si cei mai mari contribuabili-net la bugetul UE). In contrast, in unele tari membre din Estul-UE reformele bat pasul pe loc, sau fac chiar regrese (in timp ce liderii dau cetatenilor cu flit si cu evenimente istorice pe la nas). Asadar, intrebarea de 1 million este ce isi doresc (si ce valori promoveaza) elitele si cetatenii din Estul-UE.

      • Cetatenii cel putin stiu ce vor, nivel de trai precum in occident insa nu sunt in masura sa aleaga elitele necesare, adevarat, elitele au acaparat intrat de tare si mult puterea incat pot oferi cetatenilor la vot personajele pe care le doresc.
        Stim bine cum se ajunge pe listele de vot ale partidelor, mita, mita si air mita.
        in utlima vreme oamenii capabili s-au retras, isi vad de treburile lor atat cat le permite situatia, au plecat si pleaca, plusvaloarea fiind creata intotdeauna de antreprenori, oameni dedicati, oameni care isi asuma riscuri intr-o afacere, patroni de firme, personalul aferent si nicidecum de politicieni mediocri si corupti, valabil si la nivel european.
        Europa este condusa si reprezentata actual de cea mai slaba clasa politica de dupa 1945.

    • Herr Lucis
      Germania nu e de capul ei in jocul ăsta mondial; face doar ce i se ordonă – prin amerloci -de la RedSkudCentrum .
      Cei care conduc amerlocia( amintiți-vă de spusele lui Șimon Perez), trag și sforile păpușii numite Germania, la fel cum le trag pe cele ale pompos numite (niciodată n-a fost și nu va fi!!!) Evropeană.
      Cei de pe Strada Zidului au finanțat Reich-ul II și III, la fel cum au făcut-o cu PostWar Germany, prin planul Marshall și cele următoare.
      Germania a fost ciocanul cu care nom-ii au spart bibeloul numit Evropa post napoleoniană prin RM1 și pe cea masonică prin RM2; adunând în hambarele lor popoarele cu secera numită Soviete
      Când Potomac- ul se învolburează împotrivă-i, Germania zice pas gazelor lui Vladimir-vezi jocul NordStream-ului de-a Dă-mi-o mie; na-ți-o ție !
      Când Ursul rus și Cioara Neagră prusacă și-au dat mâna prietenește, întreaga Europă ( dar mai ales cea de Răsărit) a sângerat abundent, transformându-se în pradă de război pentru aceiași; chiar dacă cealaltă mână a fiecărui *partener* Rusia – Prusia ținea un Nagant sau un Mauser încărcat, țintind capul *partenerului*.
      Mai puțin rău- că nu pot spune mai bine– pentru esteuropeni a fost politica amerlocilor Keep Germany down and Russia out, chiar dacă am fost carne de vânzare pe masa palatului Potsdam-ului.
      Plevușca nu se simte mai bine între fălcile rechinului decât între fanoanele balenei !

    • @Lucifer
      Sunteți f.exigent când vine vorba despre DE și FR. Dar aplicați aceeași măsură și celor ce vă sunt mai simpatici?!?
      Păi dacă suntem așa de bine înțelegători cu suspiciunile&interesele țărilor din Est să permitem și celor din vest o politică izvorâtă din suspiciune și strict bazată pe interes. Nu?!?
      Ptr.ca aduceți mereu în discuție ww2 trebuie să vă amintesc că FR a fost in război cu DE. S-a aflat de cealaltă parte a baricadei decât Ro. Dar dvs tindeti să eludați chestiunea părând a inversa, chiar, rolurile.
      Ca să nu mai vorbim că DE a fost într-un război crunt cu URSS. Pactului Ribbentrop-Molotov i-a fost dată o valoare pur tactică de către ambele semnatare, dar dvs.ii atribuiți una ideologică. Aspectul tactic fiind confirmat de ceea ce a urmat.
      Ww2 s-a terminat acum ’76 de ani. In cazul Fr.suspiciunile, neîncrederea durau, cel puțin, de pe la 1870. Cu toate astea dvs.(si nu doar) le reproșați, astăzi, o alianță (istoricește f.improbabilă) ce pare de nezdruncinat.

      Vorbiți despre trădări la adresa Moldovei, Georgiei, Ucrainei. Citiți aici https://en.wikipedia.org/wiki/Budapest_Memorandum_on_Security_Assurances despre responsabilitățile directe in situația UKR și mai vorbim.
      De 76 ani DE dă dovadă că nu vrea să-si asume un rol dominator cu trăsături militare sau să-și impună interesele in mod unilateral. E f.greu de găsit un contraexemplu. (Chestiunea migranților (pe care o și văd ridicată la marea viteză) ține de simpla interpretare. Nu valorează exemplu relevant.)

      Trump a făcut mare tărăboi tocmai pe încăpățânarea DE de a nu cheltui suficient ptr.aparare. E asta o dovadă că DE domină Europa, că își impune propriile interese?!?

      Dacă ar fi realizabilă, in termeni democratici precum UE, o uniune Euro-Asiatică Lisabona-Vladivostok ar fi ceva dezirabil. De ce nu?!? Europa și Rusia (nu confundăm Rusia cu URSS….) sunt cultural (in sens larg) apropiate, ar avea interese comerciale și de dezvoltare comune, o anumită temere (reală) de islam, etc. Rușii (nu vorbesc de politica sovietică) sunt oameni cu care te poți înțelege.
      Rusia are și ea niște chestiuni istorice nerezolvate. Așa cum avem și noi, așa cum au și ungurii (fie că ne place sau nu), polonezii, sârbii (mai ales). Poate că o uniune Euro-Asiatică ar mai nivela din asperități. Dar asta e totuși o utopie.
      FR&DE au învățat să nu se mai privească așa de adversial. Bravo lor.

      Întrebărilor dvs.retorice nu li se poate răspunde dând garanții de 100% care să mulțumească pe toată lumea. Garanții…..a avut și UKR. Iată că valoarea lor era mai mult simbolică.

      • Să nu ne închinăm la Idoli falşi, oricare ar fi ei….fie şi europeni….
        Despre WW2: din cauza Germaniei şi URSS, care au declanşat războiul, am pierdut aprox. 30% din suprafaţa României Mari, respectiv 5 provincii: Ardealul de Nord, Cadrilaterul, Bucovina de Nord, Basarabia şi Bugeacul.
        Acceptul Dvs pentru o devălmăşie europeano-rusă în Est înseamnă desfiinţarea statelor ca Polonia, România, etc.

        • Polonia a pierdut si ea teritorii in urma pactului Ribbentrop-Molotow, cu toate acestea insa, clasa politica poloneza a vremii a considerat ca aceasta nedreptate nu este un motiv sa participe la crime impotriva umanitatii, alaturi de bestiile naziste. La finele razboiului (spre deosebire de Romania) Polonia nu doar ca si-a reintregit teritoriul, ci a castigat si teritorii noi. In fine, Ardealul de Nord, Bucovina si Buceagul au devenit teritorii ucrainizate, foarte trist este insa ca domnii ucrainieni (Rusi-Kievari?) nu respecta nici in prezent drepturile minoritatilor. In rest, temerile ca germanii din ziua de azi sau UE ar urmari desfintarea Poloniei sau a Romaniei sunt absolut nejustificate. Asadar, mai lasati vrajelile si haideti cu adoptarea valorilor democratice promovate de membrii NATO si UE: buna guvernare, stat de drept, respectarea drepturilor cetatenesti (incl. respectarea drepturilor minoritatilor etnice, religioase, etc), presa libera, pluralism politic, samd.

        • @Lucifer
          Sincer, mă așteptam la un răspuns pe fondul chestiunii.
          Dar văd că rămâneți cantonat la ww2 și spaime/temeri care, cel putin in viitorul previzibil, nu par a fi posibil de materializat.
          Poate ar fi bine să ne reamintim că Ro.a pierdut Ardealul de Nord și Cadrilaterul nu ca urmare a războiului ci a negocierilor din cadrul celui de-al doilea arbitraj de la Viena și a tratatului de la Craiova……
          De ce ar fi trebuit ca IT&DE, par exemple, să țină aproape interesele Ro. când până la acel moment era aliată cu adversarii IT&DE. Vedeti ?!?! Apreciind exclusiv prin criteriul intereselor ajungem la astfel de probleme…..
          Astăzi la fel. De ce ați fi iritat/supărat de poziția FR&DE față de Estul Europei dacă e să judecăm strict prin criteriul intereselor. Fiecare cu interesele lui. De ce le-ar păsa de noi când nouă (așa cum puneți dvs.problema) nu ne pasă de ei?!?! De unde pretenția asta?!?
          Încă ceva. In urma ww1 Ro.a câștigat teritorial enorm. Datorăm asta FR, aproape 100%. Dar dvs.insistati că FR nu ar ține cont de interesele Ro. Culmea, DE a pierdut substanțial in favoarea FR dar îi reproșăm o alianță solidă cu FR.
          In lumina criteriilor pe care le avansați astăzi ar fi putut exista alianță FR&DE pe care o acuzați de diverse lucruri?!!?
          Din fericire, paradigma in care apreciați dvs.e invalidata, zi de zi, de UE. Se iau decizii colective, negociate îndelung (uneori chiar prea mult), se încearcă acomodarea intereselor tuturor, etc. Și in final P.E.& Consiliul UE votează.

          UK , până la Brexit, Polonia astăzi pretindea/pretinde regimuri de privilegii. Să i se aplice doar legislația care îi convine, să nu mai recunoască tratatul semnat dar să rămână membre UE. Toate astea in numele invocării unui interes național (in interpretarea de moment). De ce ar accepta așa ceva DE, FR, BE, NL, etc, etc?!? Credeți că ele nu au nemulțumiri față de unele aspecte agreate in comun? Evident că au. Dar ar fi preferabil actiuni de tip Brexit?!!? Să fim rezonabili.

          • Păi dacă „ei” au interese( şi e normal aşa) şi „noi” avem interese. Care „interese” sunt de multe ori opuse( de ex. „ei” vor prietenie cu Rusia, „noi” nu; sau noi vrem Moldova, ei nu; „ei” vor federaţie europeană, noi nu, etc). Să nu fim naivi, politica de dominanţă a Bruxelles-ului a devenit tot mai accentuată. ” Micimanii” trebuie să facă „ciocul mic” şi, eventual pentru bani, să accepte directivele Germaniei şi Franţei. Căci interesele „lor” sunt bune, dar interesele noastre sunt rele.
            Încă o dată, să nu ne închinăm la idoli falşi.

            • @Lucifer
              Ok, am înțeles. Credeam că putem discuta pe bază de argumente nu pe impresii formate la modul simplu intuitiv.
              Mă scuzați, dar chiar nu știți nimic despre ce si cum funcționează cu UE.

            • Nu stiu care sunt interesele membrilor din Estul-UE (dusmania vesnica cu vecinii de mai la Est sa fie oare?) stim insa ca proiectul UE este legat de pacificarea continentului prin promovarea si adoptarea valorilor comune, precum si prin integrare. Nici un membru nu a fost obligat sa participe la acest proiect… si nici un membru nu este tinut in UE cu forta. In plus, nici un membru UE nu este obligat sa adere la Zona Euro, la spatiul Schengen, etc (cei care doresc mai putina integrare pot ocupa un loc mai periferic – vezi Europa cercurilor concentrice). Obligatoriu pentru toti membrii este insa, respectarea clauzelor tratatelor la care au aderat si promovarea valorilor comune (valorile democratiei din spatiul euro-atlantic) incepand cu pluralism politic, presa libera, justitie independenta si respectarea statului de drept, economie libera de piata, respectarea drepturilor cetatenesti si a demnitatii umane (incl respectarea drepturilor minoritatilor etnice, religioase, etc). Cei care nu se mai identifica cu aceste valori sunt liberi sa inchida usa pe dinafara. Asa de simplu este!

              P.S. Privitor la unificarea R. Moldova cu Romania, inainte de toate, cred ca trebuie sa fie dorinta profunda a cetatenilor din ambele tari. Nu vad de ce membrii UE sau alti membri NATO (SUA, UK, Canada) s-ar impotrivi unei asemenea dorinte.

  4. Astept ,de multa vreme, o reconsiderare a pozitiei si in acelasi timp o reconstructie a fortelor militare ale Germaniei ,reconstructie facuta in parteneriat cu intreaga Europa , ce va duce inevitabil la formarea unei forte militare Europene .Tratatele actuale (cele vechi)nu permit , in acest moment ,Germaniei o dezvoltare militara , de rang inalt ,dar noua formula de guvernare dupa plecarea doamnei Merkel (a tinut, in prim planul deciziei de tara si aratat lumii , cu bunavointa, toate modele pacifiste de politica atit de multa vreme ) va schimba totul . Este momentul ca Germania sa ia „taurul de coarne ”si sa devina impreuna cu Franta si toate tarile membre UE o forta militara solida .Momentul este favorabil si intreaga Europa nu are de ales .Daca Germania nu face asta noua ,europenilor ,ne va fi foarte greu in viitor .Este de inteles de ce Germania nu a aratat o ambitie de mare putere militara dar acum nimeni nu ii mai poate reprosa nimic .Ce a fost a fost si Germania nu numai ca si-a facut „mea culpa” dar si-a achitat si toate datoriile cu bunavointa si cu recunosterea greselilor trecutului .Acum suntem in alta etapa . Alianta de la guvernare nu cred ca va mai avea retineri „de vreun anume fel ” si va purcede rapid la a schimba totul .O armata moderna cu capacitati militare, tehnologice, de ultima generatie si cu o mare forta de descurajare este posibil sa vedem cum apare in urmatorii zece ani .

    • Doamne fereşte! Germania, devenită mare putere economică, ar vrea să devină şi mare putere politică şi implicit militară. Nu se poate ignora ideea că Germania nu uită şi nu iartă ce a păţit în WW1 şi WW2, deci o dorinţă de revanşă va exista întotdeauna. În plus, colaborarea underground Germania-Rusia( ca altădată pactul Ribbentrop-Molotov) este „la vedere”, spre spaima ţărilor ca Polonia şi România.

      • Pana una alta, contribuabilii germani contribuie din greu la „Planul Marshall” din estul-UE, i.e. dezvoltare infrastructura, coeziune, educatie, cercetare, sistem sanitar, agricultura comuna, samd. Asadar, liderii politici romani si polonezi s-o lase mai moale cu „vrajeala” pe marginea evenimentelor istorice si sa puna mana pe implementarea reformelor autentice asteptate de cetateni.

        • Q. e.d. Responsabilitatea istorica zero.
          Madam Merkel ii telefoneaza si ii da bani lui lukasenko, ca rasplata pentru trafic cu fiinte umane, ca dictatorul respecta statul de drept. Cand polonezii vor sa scape de dinozaurii din justitie, tot pe comunisti ii apara.
          Ma tem ca bietul contribuabil german nu stie ca banii lui se duc pe la regimuri autoritare sau compromise.

          • In foarte multe situatii, dezamorsarea conflictului pe cale diplomatica (prin compromise) este cea mai rezonabila solutie.

            P.S. Banutii pentru repatrierea migrantilor de la granita poloneza (€400.000) sunt o picatura intr-un ocean in comparatie cu „sutele de miliarde” investite in Polonia de exemplu. Germania si UE sunt rele, nu-i asa? Nemultumitii-fuduli din Estul-UE au sanse sa isi piarda darul (sansele, beneficiile si privilegiile oferite)!

          • @Kim
            Mă scuzați, de unde rezultă că Merkel i-ar fi dat bani lui Lukashenko și ar apăra comuniștii in PL?!? Concret, la obiect.

          • Evident, poporul roman se confrunta cu un deficit comercial datorita lipsei reformelor, instabilitate si frictiuni politice non-stop, lipsa predictibilitatii, incapacitatea absorbtiei fondurilor europene si punerea la punct a infrastructurii, ipotenta in atragerea investitiilor private, samd. Va recomand si articolul recent al dlui Cernea (postat pe acest site). Veti intelege mai multe.

            P.S. Polonia spre exemplu (cel mai mare beneficiar net al fondurilor europene) se bucura si de un surplus comercial. Si tot nu este bine!

            • Datele sunt oficiale, vedeţi prognozele Comisiei Naţionale de Prognoză.

    • In fata trecutului german puteti renunta la cele mai sus exprimate, nu se va intampla, militar nemtii vor ramane un „pitic” iar cu verzii si urmatoarea ministreasa de externe Baerbock nici atat, politicul german este puternic sub influenta intereselor economice, marile federatii exercitand presiuni majore ca relatiile economice sa ramana deschise cu China, dorinta ca ele sa fie iar deschise cu rusii fiind foarte mare.

    • Sub nicio forma! Germania nu stie sa fie puternica. Sa isi vada de afaceri, cu accent pe onestitate (ma refer la cazul VW, dar nu numai).
      Cat despre administrarea memoriei WW1 si WW2, mai e mult pana sa ne convinga. Toata lumea stie ca denazificarea s-a facut f partial si superficial. Nu cred ca daca au dat bani unor victime au si inteles de ce atata lume nu are incredere in ei. Nu au inteles cat rau au facut Estului. Au o responsabilitate in instaurarea celor 40 de ani de orori. Nici nu le trece prin minte sa inteleaga asta.
      DE e pagana, nu intelege si nu respecta optinile culturale si morale ale Estului.
      DE promoveaza in UE mai mult interesele Rusiei decat ale esticilor. Nu a tinut niciodata cu esticii, totdeauna i-a sustinut pe rusi. (Probabil ca multi politicieni nemti sunt santajabili.)
      In DE e mult antisemitism. Chiar de curand, in armata, au fost unii care cantau cantece naziste. https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/militari-germani-aflati-in-misiune-in-lituania-acuzati-ca-au-intonat-cantece-rasiste-si-antisemite-1564919 O armata europeana cu DE in frunte nu e nicio garantie pt noi. Va fi rau pt NATO si americani, deci ii va ajuta pe rusi. Din fericire coalitia de la Berlin a anuntat ca prioritatea sunt clima si drepturile minoritatilor si marginalizatilor.

      • @Kim
        De unde rezultă că „DE promoveaza in UE mai mult interesele Rusiei decat ale esticilor. Nu a tinut niciodata cu esticii, totdeauna i-a sustinut pe rusi.”?
        La ce vă referiți când spuneți „niciodată cu esticii” și „totdeauna i-a susținut pe ruși”? Bănuiesc că aveți și alte exemple în afara facilului NordStream 2 folosit ptr.orice fel de culpabilizare la adresa DE.
        Ceva care să justifice „niciodată”&”totdeauna”.

        ww2 s-a terminat acum 76 de ani. Între timp DE a dat N dovezi de mare rezonabilitate și de înțelegere efectivă a unor culpabilități : acceptarea matură, decisă și chiar entuziastă a construcției politice UE, inchiderea subiectului revendicărilor teritoriale, menținerea puterii militare la un nivel f.jos, etc, etc. Ce dovezi mai bune vrem?!? Să îi fie făcută politica de PL, UK, HU, RO, Grecia, etc?!? Să fim serioși.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Silviu Nate
Silviu Nate este licențiat în Științe Politice; a obținut burse de studii din partea The Fund for American Studies (TFAS) și a absolvit International Institute for Political and Economic Studies al Georgetown University din Washington. A beneficiat de mai multe programe finanțate, de tip fellowship, în afara țării, din partea: Centrului pentru Control Democratic al Forțelor Armate (DCAF), Geneva (Elveţia); TFAS, Greek Association for Atlantic and European Cooperation, Atena (Grecia); Center for SouthEast European Studies (Bulgaria); Institute Euro-Balkan, (Macedonia); NATO Science for Peace and Security Programme, Plovdiv (Bulgaria). Silviu Nate a participat la simulări și cursuri de specializare susținute de Ambasada SUA şi Academia Navală din Monterey, Institutul Internaţional Republican, Consiliul Britanic, Unitatea Strategică a primului ministru Tony Blair, Ministerul de Externe al Austriei, United Nations Development Program, The Leadership Group USA. În prezent este președintele Centrului pentru Cooperare Internațională și Studiul Păcii, are o experiență de peste 15 ani în domeniul ONG și al proiectelor derulate în cadrul societății civile. A absolvit două programe de masterat în domeniile securității naționale și internaționale; este doctor în Științe Militare și Informații. Silviu Nate a participat în calitate de expert la diverse dezbateri publice privind elaborarea unor documente strategice de interes național. În prezent este conferențiar univ. dr., fiind totodată director al Centrului de Studii Globale din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

De ce majoritatea modelelor climatice sunt „fierbinți”?

O bună parte din articolele mele publicate pe această platformă discută modele (simulări) ale variațiilor unor parametri climatici precum concentrația de CO2,...

Metroul la Otopeni – marele eșec al unor politicieni mărunți

Eșecul magistralei de metrou M6: 1 Mai – Aeroportul Otopeni este eșecul politicienilor preocupați să dovedească faptul că nu se poate, în...

Despre felonie si sperjur

Domnule Klaus Iohannis, Cand Marius Manole si Radu Paraschivescu v-au returnat decoratiile, a fost vorba de o despartire lipsita de orice ambiguitate....

Lașități românești, profituri maghiare (2)

LEGENDA, MITUL ȘI CULTUL LUI DRACULA Să fim serioși, legenda, mitul și mai ales cultul lui Dracula nu au...

Egalitatea și economia de piață

Narațiunea obișnuită despre egalitate în România este că acest „vis de aur” al poporului este pe cale să se destrame. Bogații devin...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro