marți, decembrie 5, 2023

Noua Comisie Juncker: trei concluzii

Marile noutăți ale Comisiei prezentate de Jean Claude Juncker nu țin atât de numele deținătorilor de portofolii cât de filozofia de lucru a noului Colegiu care a fost gândită de Președintele ales al Comisiei şi care se regăsește atât in structura de funcționare a noii Comisii cât şi în mandatele acordate celor 27 de membri ai Colegiului. Mai mult, România ar trebui sa fie atentă şi la desemnarea olandezului Frans Timmermans, mâna dreaptă a lui Juncker drept responsabil direct pentru respectarea regulilor statului de drept şi a MCV.

1) Mitul negocierilor abile ale Preşedintelui sau Premierului

În general, repartizarea portofoliilor nu a produs mari surprize, asta pentru că Juncker a acordat, în general, fiecărui stat membru portofoliul pe care l-a dorit, aşa cum a lăsat să se înţeleagă în cadrul conferinţei sale de presă. Trei elemente i-au permis noului Președinte al Comisiei să fie flexibil în ceea ce privește portofoliile: 1) eventualele probleme legate de competenţa/coloratura politică a comisarilor vor fi reglate „în intern” prin noua structură a colegiului care presupune lucrul în echipe, 2) orice nepotrivire pe portofoliu va fi rezolvată prin schimbarea acestuia între comisari oricând în timpul mandatului şi 3) țările care cer un anumit portofoliu sunt cele mai preocupate de domeniul respectiv şi, în general, au şi expertiză.

Ca o concluzie adaptată la dezbaterile recente din România, nici Președintele şi nici Premierul nu au vreun merit deosebit în obținerea actualului portofoliu din moment ce Juncker a aprobat fără prea multe negocieri cererea României pentru dezvoltarea regională.

2) Portofoliu bun dar autoritate slabă asupra lui

Noutatea absoluta a lui Juncker ţine de structura pe care acesta a gândit-o pentru viitorul colegiu. Dacă până în prezent autoritatea în sânul colegiului era împărțită pe baza unui sistem centralizator între un Președinte puternic, un Înalt Reprezentant pentru Politică Externă aproape independent şi 26 de comisari egali între ei (rangul de Vice-președinte aducând doar prestigiul), noua Comisie Juncker are o distribuție a puterii mai puțin centralizatoare dar şi mai inegală.

Așa cum promitea deja în campanie ca o măsură de eficientizare a activităţii Comisiei, Juncker a instituit o structură a colegiului bazată pe aşa numitele clustere în care vice-președinții săi vor fi însărcinați cu coordonarea celorlalți comisari în cadrul unor structuri tematice flexibile (echipe de proiect). Mai mult decât atât, Juncker şi-a desemnat şi un Prim-Vice-preşedinte în persoana lui Frans Timmermans care va funcționa practic ca un Președinte-adjunct, el având rolul de a aproba şi a controla toate propunerile legislative înainte de a ajunge pe masa Colegiului spre aprobare. Astfel, cu toate că membrii viitorului colegiu vor avea fiecare câte un singur vot, ei vor avea de facto puteri inegale, cei 7 vice-preşedinţi-super-comisari având dreptul de a aproba sau a respinge propunerile care cad în aria lor de autoritate şi care vin din partea celorlalți 20 de comisari-juniori.

Ca o concluzie adaptată pentru România, cu toate că Corina Crețu a obținut un portofoliu substanțial, aceasta va avea șase șefi direcți care vor supraveghea activitatea sa în diversele configurații de lucru ale colegiului.

3) Super-comisar olandez pus să monitorizeze MCV şi statul de drept

O alta noutate absolută a noului colegiu este includerea explicită în mandatul Prim vice-președintelui olandez Frans Timmermans a responsabilității cu aplicarea regulilor ce țin de statul de drept cât şi a supravegherii aplicării Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) pentru România şi Bulgaria.

Plasarea acestor responsabilități sub tutela primului adjunct al lui Juncker arată importanţa politică strategică pe care noua Comisie o acordă respectării statului de drept şi principiilor democratice. În plus, faptul că această responsabilitate cade sub directa coordonare a unui fost ministru de externe al Olandei ar trebui să fie un element în plus pentru ca autoritățile din România să fie extrem de atente la respectarea regulilor statului de drept şi a recomandărilor MCV.

Articol aparut pe site-ul Europuls

Europuls este o organizaţie ce are scopul de a promova procesul de integrare europeană în România dar şi de a contribui la dezvoltarea unui spaţiu public european. Europuls urmăreşte să încurajeze dezbaterile publice pe teme europene prin articole și studii, precum și prin organizarea de dezbateri și conferinţe, fiind inițiatorul şi principalul organizator al Eurosfat (www.eurosfat.eu), cel mai important forum anual din România dedicat dezbaterilor pe teme europene. Mai multe detalii pe www.europuls.ro.

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

  1. Slabut articol. E un portofoliu cu buget mare (al doilea dupa agricultura) si asa cum nici ciolos nu l-a primit pe ochi frumosi, nici cretu nu l-a luat pentru ca asa s-a tras la sorti. Sigur au fost negocieri/discutii.
    Ce castig eu(ca simplu cetatean) sau Romania de pe urma lui Ciolos si Cretu.. asta e alta discutie. Probabil aproape la fel de mult cat de pe urma lui Orban.

  2. Este evident ca Ponta propunand chiar daca pe prima pozitie(o sustinere doar aparenta)pe Ciolos, dar numai pentru agricultura si pe Corina Cretu pentru ce o fi, l-a sabotat pe Ciolos si a majorat-o pe Cretu. Desigur ca Ciolos cu experienta lui era mai bun decat Corina Cretu si pe portofoliul primit de aceasta. Dar media nu subliniaza si nu a insistat destul pe aceasta gainarie a lui Ponta. Pacat.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Alin Cristian Mituta
Alin Mituţa este director executiv al Platformei România 100. El a fost director de cabinet/secretar de stat al prim-ministrului Dacian Cioloș după ce în prealabil fusese director de cabinet al șefului cancelariei premierului, Dragos Tudorache. Înainte de cooptarea în guvernul Cioloș, Alin a urmat o carieră în funcția publică europeană, lucrând pe rând la Consiliul Uniunii Europene, la Parlamentul European și la Comitetul Economic și Social European. Totodată, este fondator și fost director al think-tank-ului specializat în politici europene Europuls – Centrul de Expertiză Europeană. În cadrul activităților sale, s-a ocupat de teme precum spațiul Schengen, politica europeană a vizelor, migrație, precum și de coordonare intra și inter-instituțională. A absolvit un master în afaceri europene la Institutul de Studii Politice din Paris - Sciences Po (2009) și are, de asemenea, două licențe în științe politice și în studii europene din partea Universității Paris X (2007), respectiv a SNSPA București (2007).

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carti noi

„Jurnalul de doliu scris de Ioan Stanomir impresionează prin intensitatea pe care o imprimă literei, o intensitate care consumă și îl consumă, într-un intangibil orizont al unei nostalgii dizolvante. Biografia mamei, autobiografia autorului, atât de strâns legate, alcătuiesc textul unei declarații de dragoste d’outre-tombe, punctând, în marginea unor momente care au devenit inefabile, notele simfoniei unei iremediabile tristeți… vezi amanunte despre carte
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro