Noua strategie a opozitiei: Boc sa-si duca crucea pana la capat

UPDATE

Traian Basescu ar fi extrem de furios pe Emil Boc, in urma interviului de la Realitatea de aseara.  In cursul zilei ar fi declarat ca nu-l mai intereseaza soarta PD-L si ca va actiona doar in interesul romanilor.

Emil Boc este acum, in ochii presedintelui,  in postura de Tariceanu II, pentru ca  nu se lasa dus de la sefia guvernului.  Presedintele Basescu isi doreste un guvern condus de un tehnocrat, pe care l-a „pritocit” indelung, si care nu se instaleaza datorita opozitiei lui Emil Boc. Termenul limita propus de presedinte este vacanta de Pasti.

Nu trebuie sa fii cine stie ce politician  sa-ti dai seama ca opozitia nu are niciun interes sa vina acum la guvernare, cu un an inainte de alegeri.

Ce vrea opozitia?

De ce ar trece acum la butoanele unei guvernari extrem de complicate, sa-si atraga oprobiul bugetarilor si pensionarilor ca nu-si tine promisiunea de a le mari pensiile si salariile, sa intre in conflict cu organismele europene, sa vada, Doamne fereste, cum inflatia o ia razna, de nestapanit si sa deconteze toate acestea la viitoarele alegeri?

Cum si-ar mai face campanie tragand in coalitia de la putere din toate pozitiile, strabatand in lung si lat soselele patriei? Acuzand puterea condusa de Basescu ca si-a batut joc de cetatenii oropsiti si vitregiti de politicile neghioabe ale guvernarii Boc? Alegerile sunt prea aproape sa merite riscul pierderii lor pentru un an de guvernare. Asta in cazul in care presedintele ar numi un premier de la opozitie. Lucru extrem de improbabil, cum a si declarat-o in cateva randuri.

Acesta este si motivul pentru care opozitia nu mai depune motiune de cenzura la viitoarea asumare pe legea care uniformizeaza salariile profesorilor. Sa nu le dea celor care vor sa scape de Emil Boc prilejul de a reusi. Emil Boc sa-si duca crucea pana la capat, adica pana la pierderea alegerilor.

Pozitia presedintelui Basescu

Traian Basescu si-a dat seama ca prezenta lui Boc in fruntea guvernului, pana la alegeri, e catastrofala pentru PD-L. Relansarea economica, de care se tot agata Emil Boc, este tot mai putin probabila. Ba mai mult, sunt semnale ca este posibila o revenire a crizei economice, pe fondul crizei datoriilor suverane ale statelor si a tulburarilor din zone furnizoare de petrol. Si atunci, noi restrictii, eventual noi scaderi de pensii si salarii s-ar sparge in capul premierului si vor fi decontate de coalitia aflata  la guvernare. Solutia lui Traian Basescu, un premier tehnocrat cu un guvern politic sau semipolitic, ar fi deturnat nemultumirea populatiei spre alte tinte, decat PD-L si Emil Boc. Care ar fi ramas doar cu aureola ca a luat masuri impopulare care au salvat tara de la dezastru. In plus, un tehnocrat n-ar avea tentatia pomenilor electorale, de care se teme atat de mult Traian Basescu. Dar de, ce te faci cu un Emil Boc care vrea sa ne „salveze” pana la capat.

Pozitia PD-L

PD-L  penduleaza intre doua categorii de interese. Pe de o parte, intelege argumentul presedintelui Basescu, stie ca la alegerile din 2012 o da in bara rau de tot, daca pana atunci defileaza cu guvernul actual (va avea parte de o campanie electorale pigmentata mai degraba  de huiduieli, in loc de cantece si lozinci). Pe de alta parte, ii este teama sa nu piarda pozitiile din guvern, deconcentrate si de la conducerea agentiilor aducatoare de bani, acum in preajma unor campanii costisitoare.

Mai este apoi problema pomenilor electorale, de tipul majorarii salariilor profesorilor. Va face Boc jocul partidului, aruncand in stanga si dreapta cu bani, pentru a maximaliza sansele electorale ale PD-L? Nu e deloc foarte sigur.

La intalnirile cu liderii din teritoriu, Basescu ii convinsese de justetea rationamentului sau. Dar ce te faci cu ministri si sefi de institutii adanc infipti in fotolii si cu mainile mestecand in borcanul cu miere bugetara?

Ce sa aleaga? Nu se poate hotari. Conventia din mai reprezinta inca o problema, existand riscul canibalizarii grupurilor de sustinere a celor doi principali candidati. Speranta ca Vasile Blaga sa cedeze si sa-l sustina pe Boc s-a volatilizat.

Pozitia lui Emil Boc

Cum spuneam, Boc vrea cu tot dinadinsul sa ne treaca strada. Chiar daca noi nu vrem. Tot spera sa vina momentul cand ii vor fi recunoscute meritele si sacrificiile. Doar ca in politica arareori isi arata cineva recunostinta.

Greseala lui Boc sta in faptul ca spera in revenirea economica, care va permite cresterea veniturilor, macar la nivelul la care erau in 2008. Grava eroare. Nu sunt semne incurajatoare. Daca ar forta acest lucru, ar da peste cap bruma de refacere a echilibrelor structurale pentru care s-a batut in ultimii 3 ani. Ar da peste cap lucrarile de infrastructura promise, vom numara in 2012 cateva zeci de km de autostrazi, fara drumuri asfaltate si apa curenta  in rural, cu putine fonduri europene atrase, fara infrastructura informationala, cu rezultate minime in dezvoltarea durabila.

Romania de ce are nevoie?

Ce are acum nevoie Romania este sa strangem cu totii cureaua, spre a ne dezvolta infrastructura si cobori fiscalitatea, pentru a atrage investitori. Ori cu asa ceva nu te poti prezenta in campanie electorala.

De aceea, cel mai bun lucru pentru noi ar fi un guvern de tehnocrati, nelegati de viitoarele alegeri (care se aproie cu repeziciune), netentati de pomeni electorale fara acoperire in plan economic, de un guvern de mauri, care isi fac treaba un an si jumatate, dupa care sa plece. Un guvern indiferent la cererile de bani pe criterii politice, indiferent de unde ar veni.

In plus, viitoarea campanie ar fi mult mai echilibrata, neavand pe unii dintre competitori la butoanele bugetului de stat si ale bazinului cu functii publice.

In concluzie, cred ca Traian Basescu are dreptate. Mai ramane sa inteleaga acest lucru si Emil Boc si sa demisioneze.