joi, martie 28, 2024

Noul Cod Civil are nevoie de judecatori care stiu si inteleg viata

Un cod civil este mai mult decat o lege. Este filosofie de viata pusa in litera de lege.  Este Constitutia Civila a Natiunii. Am spus ca Noul Cod Civil este un Cod al libertatii. In toate cartile codului gasim acest fir conducator. O alta idee-forta este cooperarea, negocierea, tranzactionarea. In fine, o a treia este egalitatea de sanse. Acest cod va schimba in timp mentalitatile si comportamentele oamenilor si institutiilor pe care ei le creeaza.

Vechiul Cod Cuza era o traducere incompleta a Codului civil francez de la 1805, Codul Napoleon. Codurile napoleoniene in general, si cel civil si cel comercial, erau preocupate de fixarea unei ordini din haosul legislativ si cutumiar al Evului Mediu, corespondenta haosului si fragmentarii politice. De unde si o oarecare rigiditate si formalism excesiv al acestor coduri. Vroiau sa fixeze, sa organizeze, sa tina, sa conserve. Priveau lumea mai mult static. Dealtfel, aproape 2/3 din codul napoleonian initial era consacrat proprietatii teriene, ceea ce inspira atasamentul fata de pamant. Aceste coduri au uniformizat Europa continentala. Razboaiele napoleoniene au rascolit ordinea politica europeana, codurile napoleoniene au fundat noua ordine civila europeana, pentru mai bine de 150 de ani. Nu intamplator Napoleon a spus ca cea mai mare victorie a sa este Codul civil, citez aproximativ. In vremea asta, popoarele ce strajuiau Atlanticul strabateau marile si oceanele lumii, raspandind comertul, ideile politice si ordinea lor juridica. Ele au creat in paralel un alt sistem, mai dinamic, flexibil, adaptat comertului si navigatiei. Sistemul juridic anglo-saxon.

Concentrat pe proprietatea mobiliara (marfuri), titlurile ei reprezentative, circulatia banilor (cambii, cecuri, bilete la ordine), pe imaterializare si reprezentare, mai mult decat pe posesie si conservare. Dreptul anglo-saxon era orientat pe „a face” si „a avea”,  codurile napoleoniene pe „a avea” si „a conserva”. Cand inaintasii nostri pasoptisti au adus in Romania codurile napoleoniene si le-au impus in final politic prin Cuza, au facut un mare pas inainte pentru noi. Mentalitatile, moravurile, comportamentele si performanta sociala au fost orientate atunci pe un nou fagas. Codul Cuza a fost o resetare, un soc pentru societatea romaneasca de atunci. De aceea, foarte multa vreme conservatorii au spus ca este „o haina prea mare”. Liberalii le raspundeau: „da, insa tara va creste in aceasta haina”. Adevarul este ca un cod civil este un tipar care formeaza si reformeaza in timp comportamentele, modul in care se comporta oamenii. Noul Cod Civil va schimba putin azimutul si fagasul pe care erau puse relatiile contractuale, de familie, de proprietate. Nu intamplator una din sursele de inspiratie a Noului Cod Civil a fost Codul Civil Quebec, pentru ca acesta din urma a imbinat dreptul continental de inspiratie napoleoniana cu dreptul anglo-saxon, tendintele de care vorbeam mai sus. Au lucrat 50 de ani la el, la „fata locului”, un loc in care lumea anglo-saxona interfata direct cu cea franceza. L-au pus in aplicare in 1994 si a devenit poate cel mai modern Cod civil din lume. Noul Cod Civil primeste deci aceasta sinteza fericita, si va repozitiona pe un trend mai dinamic, mai flexibil, mai patruns de libertatea de vointa relatiile civile. Este un pas inainte fata de Codul Cuza.

Pastrand libertatea ca principiu, dinamizam relatiile sociale, facem apel mai mult la initiativa si negociere. Asta aduce nou. Un alt fel de a vedea relatiile sociale, pana la urma, un alt fel de privi si aborda viata. Aceste efecte se vor vedea in timp. Este un cod pentru o noua mentalitate, care se va crea in timp, asa cum la 1865, mentalitatea noastra provinciala si rurala a fost bulversata si schimbata de Codul Cuza. Mihai Eminescu s-a pronuntat contra, pentru ca a considerat ca e prea repede, ca nu se da timp pentru evolutie. Poate ca a fost singura data cand geniul nostru national s-a inselat.

Tara nu avea timp de evolutie in pas de melc. Lumea mergea deja prea repede. Acum e momentul sa facem o noua schimbare. Catre o societate mai dinamica, mai flexibila in gandire si actiune, mai cooperanta, mai aplecata spre intreprindere, constructie si conciliere, decat spre stagnare, conservare, aparare, confruntare. E un cod orientat spre win-win, in loc de win-lose. E un cod care reclama oameni care gandesc si actioneaza liber, care are nevoie de avocati si mediatori inclinati spre contract si tranzactie, de judecatori care stiu si inteleg viata. Chiar daca nu avem toate acestea acum, le vom avea maine. Un cod se adreseaza intr-o masura generatiei prezente si intr-o si mai mare masura generatiei sau generatiilor viitoare. Iata ce aduce nou acest cod, pastrand bazele Codului cuzist, respectiv napoleonian.

Distribuie acest articol

10 COMENTARII

  1. Si ale cui interese le consfinteste noul cod civil ? Ale poporului roman cu toate nationalitatile cu care convietuieste pe teritoriul statului Roman, sau ale altor state care vor acest teritoriu. Si apoi, nu sunt judecatori care sa stie si sa inteleaga viata ? Cautatin in toate partidele care se fac ca conduc prostimea, alegeti-i pe cei buni, iar pe cei care nu inteleg viata, trimeteti-i la arat, la semanat, la prasit, la strans capsuni in Spania, la construit stadioane in Anglia etc.

  2. „Nu intamplator Napoleon a spus ca cea mai mare victorie a sa este Codul civil, citez aproximativ.”

    Mai precis, după cum scrie şi pe monumentul lui funerar, „Codul Civil a făcut mai mult pentru francezul de rând decât puzderia de legi şi cutume dinaintea sa” :)

    „Pastrand libertatea ca principiu, dinamizam relatiile sociale, facem apel mai mult la initiativa si negociere. Asta aduce nou. Un alt fel de a vedea relatiile sociale, pana la urma, un alt fel de privi si aborda viata”

    Codul Civil modern introduce unele instituţii juridice care nu au foarte mult sens.

    Exemplu: logodna. Din moment ce nu este supusă unei formalităţi şi produce efecte puţine sau deloc în privinţa proprietăţii şi drepturilor civile ale celor implicaţi, este cvasi-inutilă.

    ~Nautilus

  3. @ Catalin Predoiu

    Spuneti: „Mihai Eminescu s-a pronuntat contra, pentru ca a considerat ca e prea repede, ca nu se da timp pentru evolutie. Poate ca a fost singura data cand geniul nostru national s-a inselat.”

    Trecand peste ponciful cu „geniul nostru national”, domnule avocat, domnule ministru, ar fi cazul sa stiti ca nu a fost in nici un caz singura data cand Eminescu s-a inselat, din simplul motiv ca aceasta respingere a Codului Cuza de catre poet a fost in linia conservatorismului consecvent, din cauza caruia Eminescu aprecia ca importarea modelelor straine este doar o „forma fara fond” (teoria lui Maiorescu!), total inadecvata nivelului de dezvoltare al societatii romanesti de atunci, si ca modelul „corect'” de dezvoltare este dezvoltarea organica, lansand societatea sa evolueze natural.

    Ma scuzati ca s-a trezit profesoara de romana din mine, va asigur ca o lectura a articolelor politice ale lui Eminescu va va confirma cele de mai sus si va va oferi bucuria de a descoperi o minte sclipitoare si un mare suflet de roman, chiar daca pozitia poetului s-a dovedit gresita dupa trecerea timpului
    .

    • chiar s-o fi inselat Eminescu? de pilda, drepturile omului neconditionate de obligatii si votul egal si universal or fi niste chestii potrivite romanilor? sper ca nu-mi veti spune ca va place societatea asta!!!!

  4. Din pacate, domnul ministru vorbeste frumos dar gaunos, adica fara a spune esentialul! Noul Cod Civil are si elemente de progres, dar, din pacate, va crea mari, chiar extrem de mari, probleme in practica aplicarii sale! Mai ales ca vine intr-un moment total nepotrivit, in care instantele de judecata sunt extrem de aglomerate! E un cod facut pe placul avocatilor si mai ales al notarilor!
    In nici un caz nu va avea efecte pozitive pentru sistemul judiciar! Dimpotriva! Si domnul Predoiu stie asta, dar nu o spune! Dupa el potopul!

  5. Domnule ministru,
    Romanii nu credeau in posibilitatea existentei ipotezei „win-win”.
    Zicerea „Ubi emolumentum, ibi onus” consacra aceasta imposiblilitate.

  6. E clar… Dl Ministru şi echipa-i de avocaţi de mare succes au proiectat Codul Civil special pentru „judecătorii care ştiu şi înţeleg viaţa”, dar mai ales pentru colegii avocaţi, notari, experţi şi executori „negociatori”, care astfel vor fi siguri că nu vor muri de foame la Românica nici când Criza va ajunge pân’ la nori…Din contra, cei care vor fi sărăciţi – asta ca să nu zic jecmăniţi – şi mai abitir vor fi bieţii justiţiabili, nevoiţi să-şi cedeze o bună parte din drepturile şi averile lor avocaţilor, notarilor, executorilor, experţilor şi – last but not least – statului, sub formă de onorarii şi taxe judiciare, fiindcă nefericiţii se vor judeca mult şi bine pe baza noului „Cod al libertatii”, care va lăsa loc liber pentru jocul de picioare şi de oneroasă interpretare tuturor celor ce trăiesc – într-un fel sau altul – pe-a lor spinare… Căutând recent pe Google speţe în domeniul contractelor de arendă, de-un paregzamplu, am găsit la un moment dat nişte norme care obligă părţile, în cazul în care e vorba de coproprietarii în indiviziune ce vor să-şi arendeze terenul comun, să anexeze la contractul de arendă încheiat o listă cu semnăturile de acceptare ale tuturor coindivizarilor şi mi-am zis: iată o lege dreaptă, care previne din start situaţia în care un coindivizar mai lacom sau mai jmecher ar pohti să se folosească doar el de bunul comun, atunci când ceilalţi coindivizari nu sunt de acord cu ideile sau cu interesele sale personale vis-a-vis de contractul cu arendaşul român, cum ar veni, şi care normă nu-i mai aruncă pe bieţii oameni în braţele lacome ale avocaţilor, experţilor, executorilor şi judecătorilor aborigeni, ce-i vor ţine în procese de ani de zile, cu cheltuieli de judecată enorme, fiindcă trebuie să trăiască şi ei, n-aşa…? Uitându-mă însă mai cu atenţie pe norma aia, am văzut că e o normă din Republica Moldova, aloo, iar nu din Românica-mamă, unde regula era – chiar înainte de a apărea Codul dlui Predoiu – „libertatea”, recte libertatea ca jmecherii, lacomii sau neruşinaţii să facă tot ce vor muşchii lor, „libertate” perfect congruentă cu „noua mentalitate” pe care au introdus-o şi la noi „tovii şi băieţii” dintotdeauna, deveniţi peste noapte domni postmoderni şi cu aere de anglo-saxoni sadea, păi cum drea, adicătelea mentalitatea care se traduce prin adagiul „homo homini lupus” sau, mai nou, prin poanta „arunc-o pe mama din tren”, mentalitate conform căreia statul trebuie să negociază – aşa cum a vrut să ne lumineze alt ideolog al libertăţii de tip nou – chiar şi cu infractorii care fură, înjură, sperjură sau îţi trag un pumn în gură, căci atunci Românica va avea o ascensiune rapidă şi sigură spre Hiperboreea anglo-saxonă, iar nu spre Far Westu din maalaua autohtonă, unde bişniţarii, descurcăreţii, judecătorii, notarii, experţii şi executorii „care ştiu şi înţeleg viaţa” – ca să nu mai vorbim de îmbogăţiţii peste noapte şi avocaţii lor, spuma barourilor – fac regula…

    ps. Nu mă îndoiesc că judecătoarea Anişoara Ghealdîr de la Craiova, e.g., care nu ne-a acordat ieşirea din indiviziune nici după 6 anişori de când i-am cerut-o (fiindcă nenumăraţii avocaţi şi experţi ai pârâtului trebuiau să trăiască şi ei, n-aşa…?), face parte, în concepţia dlui Ministru, dintre „judecătorii care ştiu şi înţeleg viaţa” şi de aceea va avea un strălucit viitor…

  7. intrebare: cum evitam sentintele aiurea, influnetate de traume personale? in cazul, spre pilda, al unui proces de divort judecat de o doamna parasita de sot, chiar puteti crede ca femeia aceea va da o sentinta corecta? :)))

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Catalin Predoiu
Catalin Predoiu
- 1991, absolvent al Facultatii de Drept din Universitatea Bucuresti; - Avocat in Baroul Bucuresti din 1991; - Cadru universitar la Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti intre 1994 si 2007; - Ex ministru de justitie 2008 – 2012; - Ex ministru interimar de externe 2009; - In prezent, asociat al societatii de avocati ”Stoian – Predoiu”. - Membru PNL

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro