luni, octombrie 25, 2021

Noul Cod Fiscal și (i)responsabilitatea politică

În plină tragedie greacă și cu un premier fugar tot prin Balcani, România dă sem­na­lul că are ambiția de a fi teatrul unei ade­vărate revoluții economice. Noul Cod Fis­cal e o „declarație de in­dependență“ a esta­blish­ment-ului național față de cadrul fixat anterior cu par­tenerii europeni și FMI. Vo­tat de o cvasiunanimitate (doar două voturi îm­po­tri­vă) în Camera decizională, susținut de guvern, Codul Fiscal se îndreptă spre o aparent inexorabilă pro­mul­gare. Asta și pentru că răs­punde unor speranțe colective, inclusiv la nivelul „mediului de afaceri“. Ziarul Fi­nanciar din 26 iunie titra triumfalist: „Mă­sura necesară pentru o creștere eco­no­mică de peste 5% pe an. Reducerea ta­xe­lor va lăsa 15 miliarde de lei în plus pen­tru sectorul privat“. Ponta și principalele televiziuni proguvernamentale au su­bli­ni­at revenirea TVA-ului la 19%, prezentată ca o măsură „reparatorie“ a perioadei post-Bă­sescu. Opoziția liberală, care în prin­ci­piu se pregătește să preia guver­na­rea, a sa­lu­tat și ea această veste atât prin vo­tul dat, cât și în intervențiile din mass-media prin care a asigurat că nu va mo­difica schim­bările promovate de actuala majoritate.

Autorul acestor rânduri nu poate face o ana­liză a sustenabilității bugetare a acestui Cod, care ar trebui să fie aplicat de la 1 ia­nu­arie 2016, dar poate observa că există pro­bleme atât la nivelul credibilității asu­mării acestor decizii, cât și de calendar. Cea legată de calendar este simplă: astfel de decizii care influențează politica de dez­voltare pe mulți ani de acum încolo nu se fac la sfârșitul unui ciclu politic. Majo­ri­ta­tea și guvernul care stau să plece pot fi bă­nuite că iau aceste decizii din rațiuni pur electorale. Du­pă experiența 2007-2008, știm ce consecințe de­zas­tru­oase pot avea astfel de de­ci­zii structurale, atunci a fost aceea a cvasi-dublării pen­siilor, luată în 2007 tot una­nim și tot pentru anul elec­toral următor.

Problema credibilității și asu­mării politice este însă și mai gravă. Proiectul de Cod Fiscal a fost adoptat pentru a relansa guvernarea Ponta prin supralicitarea unor politici ca­re ur­mau să fie susținute de PNL. În plus, mi­nis­trul care a asumat proiectul de lege ini­țial, Darius Vâlcov, nu era chiar un spe­cia­list al domeniului și dorea să amâne ares­tul preventiv pentru a mai lucra puțin la propunerile respective, situație hilară, ca­re însă ne spune ceva despre procesul de decizie din acest caz. Actualul ministru al Finanțelor, Eugen Teodorovici, nu e nici el nici un eminent specialist, nici un lider politic marcant. Principalul partid al ma­jo­rității, PSD, se află în degringoladă, iar pri­mul ministru are zilele numărate. Con­tex­tul politic intern era deci cum nu se poate mai defavorabil luării unor decizii cu bă­ta­ie lungă. Nu mai amintim pe larg de con­tex­tul extern, este evident că nu ple­dează pen­­tru astfel de „declarații de independență“.

PNL este mai aproape ca niciodată de răs­turnarea actualului guvern, dar pare prins în capcana propriilor promisiuni. Când Pon­ta anunța de pe patul de spital că sca­de și mai mult cota TVA (de la 20%, cât era în proiectul inițial al guvernului, la 19%), liberalii s-au grăbit să spună că de fapt lor li se datorează acel amendament, ca și multe altele (eliminarea supraaccizei pe carburanți, a taxei pe stâlp etc.). Se re­petă astfel povestea de la scăderea CAS și de la dublarea alocației pentru copii. Te în­trebi dacă PNL și PSD sunt la fel de libe­rale sau la fel de populiste. Deocamdată, pare că sunt la fel de (i)responsabile și la fel de vrăjite de iminența venirii mo­men­tu­lui electoral. După ce anchetele DNA ne-au demonstrat mai bine ca niciodată cum se cumpără votanții, iată că s-a re­ve­nit la mai vechea tehnică a „cumpărării“ prin politici publice. Aici DNA nu are com­petență.

Dar poate că ne înșelăm și acest Cod Fis­cal este soluția ideală pentru România. De ce nu îi convinge însă și partenerii ex­terni? Aici sigur avem și o problemă de credibilitate, subliniată și în analizele lui Ionuț Dumitru (Când logica politică bate lo­gica economică) și Lucian Croitoru (Pa­radoxul românesc). Primul este pre­șe­din­tele Consiliului fiscal, celălalt consilierul guvernatorului BNR, ambii au atât un prestigiu profesional de apărat, cât și o po­ziție instituțională semnificativă. Criticile acestora sună mult mai credibil decât pledoariile ministrului Teodorovici sau ale deputatei liberale Andreea Paul. Pentru ul­tima, „Pesimiștii, cum sunt și finanțatorii internaționali, spun că este imposibil. Eu spun că se poate…“. Acest citat este un bun exemplu cum pierderea simțului rea­li­tă­ții îi afectează nu numai pe cei de la pu­tere, ci și pe cei care se pregătesc, iată cu cât optimism, să vină la putere.

Poziția PNL dovedește nu numai lipsă de precauție, fiind și o implicită presiune asu­pra președintelui Iohannis. Prin pro­mul­gare, acesta își va asuma și consecințele: nerespectarea tratatelor privind deficitul excesiv și ieșirea din țintele fixate inclusiv cu FMI, care și-a anunțat deja amânarea misiunii de evaluare în așteptarea ver­dictului Ecofin, care va fi cu atât mai dur cu cât vedem încotro se îndreaptă Grecia.

Dincolo de problemele bugetare, dincolo de riscul că independența de care face acum caz elita politică în domeniul eco­nomic se poate mâine extinde la domeniul combaterii corupției, rămâne, în primul rând, problema asumării deciziilor im­por­tante, a maturității celor care ne conduc și a noastră în general. E clar că ceva ne apropie de greci: rămânem un popor care crede în miracole.

Distribuie acest articol

10 COMENTARII

  1. 1.Problema adoptarii Codului Fiscal ridica mai mult decit probleme politice, promovarea lui avind restrictii tehnice/financiare pe care multi dintre analisti le-au avut in vedere, inca de cind Premierul a pus pe tapet ideea si apoi, in cursul dezbaterii reducerii TVA.
    Datele de calcul economic au considerat ca fezabila reducerea TVA promovata, in conditiile unei cresteri economice si industriale de 5 la suta pe an.Ma refer la o crestere economica reala, iar nu a firmelor (supermarketurilor) comerciale sau a intreprinderilor industriale straine, care reflecta dezvoltarea economica a tarilor in care isi au sediul social.
    2.Premierul Ponta si guvernul sau, neasumindu-si POLITIC o crestere economica de 5 la suta pe an (pe care sa o distribuie ca obligatie de regiune, judet, oras sau comuna) promoveaza Codul Fical fara acoperire economica si financiara, ca ,,proiect ELECTORAL”, caz in care nu poate fi numit ,,iresponsabil” un astfel de demers.Mai ales ca in 2012 a fost ales, nu-I asa – tot care rezultat al unei promisiuni electorale:4 la suta crestere economica pe an, 1 million de noi locuri de munca, la care a mai adaugat 12 miliarde de Euro, inevstitii straine!
    A vazut cineva ceva din aceste promisiuni, fara sa fie numit nimeni ,,iresponsabil”.
    Singura responsabilitate, exista pentru a lua puterea – oare fostul n-a promis ca ,,Sa traim bine”!, fara a fi numit cineva iresponsab

  2. Singura responsabilitate exista pentru a lua puterea – oare,,fostul” n-a promis ,,Sa traim bine” fara a fi numit apoi cineva iresponsabil?Dupa cei 10 ani ai sai, nu s-a mostenit un dezastru economic?
    3.La fel ca PSD, nici PNLiberal nu are nici un ,,proiect national”, de reconstructie industriala pe baza caruia sa realizeze diminuari de TVA sau impozite, promitind la ,,concurenta” cu ,,norocul politic” si stinga politica, tot felul de populisme economice ori sociale, de stinga sau liberale – dupa caz si interes.
    Partidele politice de la guvernare si din opozitie, sint la fel de lipsite de ,,instrumentele economice de bord”, pentru a duce Romania in zona tarilor dezvoltate economic si industrial.Asa ca de unde mirarea ca cineva de sus de la PNL, afirma la fel de populist, ca ,,se poate”, fiindca in politica, orice se poate.
    Mai ales, daca liberalii romani n-au dezvoltat niciodata o ideologie pro-activa si nici un ,,liberalism economic” teoretic, care a devina fundamentul stiintific al unor proiecte economice concrete, OPERATIONALE, de reconstructie industriala, macar la 8 ani de la integrarea in UE!
    Stinga si dreapta politica traiesc in aceeasi zona a lui ,,vom face, vom asigura, vom incuraja”, totul reducindu-sa la programe de guvernare ,,fluviu si aleatorii”, avind ca rezultat, ceeace va iesi din ,,combinarea imprejurarilor si fenomenelor economice negative (interne si externe), cu cele pozitive.In lipsa unui ,,proiect economic si industrial” national, postaderare, nu poate exista nici un control sau determinare guvernamentala asupra evolutiei economice, asa ca unica posibilitate, ramine ,,incercarea politica” a PSD cu scaderea TVA, asteptarile sa ploaie vara si ,,Domnul sa ajute Romania”, pentru o oarecare crestere economica…

  3. Au adoptat acest cod fiscal pentru ca vor fi bani pentru toate. Ce inseamna toate? Aici e problema majora. Toate inseamna orice cheltuiala utila societatii si nu unui grup de infractori. DNA-ul face ordine printre ei, asta inseamna ca vor fura mai putin. De aici rezulta ca bani vor fi pt toate cheltuielile utile societatii, chiar si cu TVA 19%. Inainte nu ajungeau nici cu 24 pt ca isi bateau joc de ei.

    • Stimate Domnule Ionut,

      Nu va lasati indus in eroare.
      Asa-zisul „raspuns clar si complet” mentionat de Dvs este de fapt o propaganda guvernamentala destul de ieftina. Stimabilii sunt in general pro-europeni cand aud de fonduri europene, in rest fug de Europa ca politicianul de puscarie.

      Numai de bine!
      Mihai

      • Sincer m-ar ajuta foarte mult daca ati demonta argumentele prezentate mai sus, pentru a putea observa si eu propaganda. Masurile luate sunt bune, este pentru prima data cand majoritatea partidelor si mediul de afacere au avut aceasi opinie. Din ce imi amintesc eu, FMI, si consiuliul fiscal au avut acceasi atitudine cu reducerea CAS si am vazut cata dreptate au avut.

        • Stimate Domnule Ionut,

          Mi-ati dat o idee foarte buna. Multumesc.

          Demontarea propagandei guvernamentale incepe chiar cu articolul Dlui Gussi.

          Dupa aceasta clarificare a calitatii si motivatiilor decidentilor, demontarea propagandei continua cu analiza punct cu punct a situatiei finantelor publice din România, a contextului economic regional, a pericolelor si oportunitatilor, pentru a putea face niste previziuni de viitor verosimile, nu basme.

          Pentru aceasta insa, sper ca sunt in asentimentul Dvs ca spatiul acesta de comentarii este impropriu. De aceea ma gandesc ca atunci cand revin din vacanta, sau poate chiar intre timp daca va fi vreme proasta, sa scriu parerea mea detaliata pentru Contributors, site-ul care ne-a prilejuit aceasta intalnire fructuoasa.

          Inainte de a incheia, reiterez invitatia de a nu va lasa amagit de articolul din zf.
          In general in articolele de propaganda se arunca multe cifre ca sa dea impresia de soliditate, dar fara a se clarifica semnificatia sistemica pe termen mediu.

          Vacanta frumoasa!
          Mihai

  4. Daca se ajunge la concluzia ca scaderea impozitelor duce la deficit (pana acum realitatea a dovedit contrariul), atunci solutia este scaderea cheltuielilor statului.

    Se poate recurge la disponibilizari de exemplu.

    Din 2004 pana in 2008 a fost angajati cam 200.000-300.000 de bugetari. Inainte de 89 erau cam 900.000 de bugetari in total. D. Isarescu spune ca aceasta este una din principalele probleme ale Romaniei. Intre timp nu au fost angajati mai multi profesori si doctori iar numarul angajatilor din armata a scazut. Administratia publica a fost cea care cred ca si-a dublat numarul angajatilor. Si asta odata cu aparitia a sute de noi comune si dublarea birourilor din primarii.

    In consecinta (chiar daca nu va creste deficitul), daca fiecare comuna si oras se va finanta din banii stransi din taxele locale (serviciile medicale de urgenta, scolile, justitia si politia fiind platite din surse bugetare), s-ar putea sa fie suficienti bani pentru inca o taiere semnificativa a taxelor.

Dă-i un răspuns lui Caliman Eugen-analist dezvoltare economica Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Alexandru Gussi
Alexandru Gussi are un masterat și un doctorat în științe politice la Institut d'Etudes Politiques din Paris, a publicat La Roumanie face au passé communiste. Mémoires et cultures politiques, Paris, l'Harmattan, 2011, predă la Facultatea de Științe Politice a Universității București

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Când sursele de energie care ar trebui să stopeze schimbarea climei nu mai funcționează din cauza schimbării climei…

Toleranța va atinge un asemenea nivel încât oamenilor inteligenți li se va interzicesă mai gândească pentru a nu-i ofensa pe imbecili.Autor...

Odăjdiile clanului Soprano

În statutul BOR art. 149, cauzele se introduc pe rolul consistoriului doar cu aprobarea episcopului sau patriarhului.  Hotărîrile devin executorii doar după...

Cine sunt adevaratii „crizatori”?

Din toata aceasta costisitoare, frustranta, murdara, dar, vai, pilduitoare tevatura, remarc cateva lucuri precise: 1. Criza a avut...

Să amânăm o vreme arderea pe rug a Angelei Gheorghiu!

Am cumpărat cartea O viață pentru artă în care marea soprană Angela Gheorghiu își spune povestea, fiind stimulată de întrebările bine țintite...

Suntem un stat laic?

Scriu textul de față îndemnat de trei împrejurări. În ordine cronologică inversă, a treia e apariția reportajului Recorder Clanul marelui alb. Sunt...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.