vineri, martie 29, 2024

Noul guvern. Momente de stupoare antropologică

Fără a vrea să jignesc pe nimeni, de mult n-am mai trăit aşa nişte momente de stupoare „antropologică” ca în faţa galeriei tristelor figuri care compun noul guvern. Antropologia e, desigur, ştiinţa care studiază oamenii, cu culturile, simbolurile şi credinţele lor. Figurile care alcătuiesc noul guvern PSD+ALDE par însă, cu cîteva excepţii notabile, de obicei feminine, undeva între tablourile lui Hieronymus Bosch şi George Orwell (Ferma animalelor), cu deosebirea că ratează efectul burlesc și tind mai mult spre grotesc. Figuri de strungari sau tinichigii care pozează țepeni în costume albastre, cu cravate turcoaz sau violet, de „gigolos” nostalgici, cu părul umezit şi o căutătură uşor nătîngă, de chelneri, strigoi şi păsări răpitoare, toate compunînd o galerie aflată la graniţa cu fantasticul.

Şi, deşi relaţia dintre aparenţă şi esenţă nu e de obicei aşa directă ca în filosofia lui Hegel (gînditorul german credea că nu există nici o opoziţie între ele), să nu rămînem totuşi la aparențe sau impresii superficiale. În fond, nu e vina nimănui că arată într-un anumit fel sau că inteligenţa şi spiritualitatea nu binevoiesc a locui pe chipul său. Dar, dacă ne uităm în CV-urile acestor figuri fără chip, nu aflăm mai nimic care să ne contrazică vesela şi trista impresie iniţială. Mulţi au studii (numai) la universităţi particulare sau în domenii irelevante pentru  noul lor portofoliu. Fac niște greșeli gramaticale teribile. Sfidez pe oricine înțelege ce a vrut să spună noul ministru al Agriculturii, Petre Daea, în timpul audierii sale de către Parlament, în aceste cuvinte care îl fac pe Nae Cațavencu să pară un campion al logicii formale: ”Agricultura Țării Românești nu are nevoie de formalism, ea trebuie să se desfășoare într-un ritm pe care îl cunoașteți, iar natura ne jugulează orice întîrziere și ne taxează pe măsură ce aceste întîrzieri le menținem.” Curat formalism.

Vechiul (din Guvernul Ponta) și noul ministru al Culturii, Ionuţ Vulpescu, se exprimă mai articulat și are studii mai promițătoare, dar virtutea lui supremă, care l-a readus în această funcție, e în mod clar apropierea sa intelectuală de Ion Iliescu. Nu discut figura atît de  pitorească (și în totalitate agramată) de la ministerul Energiei. Sau pe cea cu aer „şugubăţ” de la Justiţie, care promite (numai) să promoveze amnistierea. Audiențele lor ”fulger” în Parlament, ușurința cu care incompetența, inepția și perplexitățile lor ”tehnice” au trecut ca prin urechile acului în fața comisiilor – toate susțin impresia grotescă inițială, născută doar din contemplarea ”aparențelor”. Hotărît lucru, o transmutație stranie petrecută în retortele teleormanizate ale domnului Dragnea cu ajutorul formulelor magice ale Antenelor a făcut posibilă o combinaţie de posibilităţi umane atît de aiuritoare în acelaşi guvern.

Efectul de şoc este cu atît mai puternic cu cît Guvernul Grindeanu vine imediat după cel mai decent guvern pe care l-a avut România în ultimele decenii: Guvernul Cioloş. Nu am ales însă, pe 11 decembrie, normalitatea, ci caricatura și propaganda. Aşa încît nu ne rămîne decît să defilăm cu „aleşii noştri”. Tocmai cînd ne mîndream că nu stăm aşa de prost ca englezii sau americanii, cu ai lor Boris, Nigel şi, respectiv, Donald, iată că a revenit şi pe plaiurile noastre (după ce acum un an fusese expulzat de la putere „Mickey Mouse”) duhul teleormanizării şi alaiul domnului Iliescu.

Dar să nu fim totuși maliţioşi a priori şi să aşteptăm să vedem ce vor face noii „aleşi”. Vorba lui Hillary Clinton, „hai să le dăm o şansă să guverneze”. În fond, tocmai au cîştigat nişte alegeri democratice. Democraţia nu produce întotdeauna alegerile pe care le doresc elitele. Să ne abţinem de la persiflări şi comentarii premature. Oamenii din popor au votat politicieni care li s-au părut reprezentativi şi au ştiut să le promită o viaţă mai bună.

Din păcate însă, resimţim acut, după înscăunarea acestui guvern caricatural, efectele „tiraniei majorităţii”. „Elitele” care au votat cu USR sau PNL – care, à propos, are un nou lider remarcabil în persoana Ralucăi Turcan – sînt îngrozite de atîta  incompetență și șubrezenie morală adunate într-o singură entitate guvernamentală. ”Oamenii lui Soros” (şi nu doar ei) au un firesc sentiment de alienare. Guvernul à la Hieronymus Bosch balcanizat care tocmai a depus jurămîntul le inspiră repulsie şi îngrijorare. Mai mult ca sigur, anticipează ei, tovarăşii unor politicieni corupţi ca Dragnea, Iliescu sau Hrebenciuc vor confirma din plin logica lui „cum e sacul, şi peticul” – pînă ce se va impune în forță, ca prim-ministru, penalul domn Dragnea în persoană. Majoritatea noilor guvernanți sînt discipoli loiali, deși nu tocmai capabili, ai acestuia și s-au socializat în acelaşi tip de cultură politică rapace şi ipocrită.  Discipolii loiali vor amortiza diafan în curînd și efectele justiţiei asupra Marelui Preot al Mineriadei.

Sau poate că s-o fi petrecut vreun miracol şi n-am aflat. Poate că hoţii la drumul mare și fariseii PSD-ului s-au putut în sfîrşit elibera de ei înşişi. Şi figurile lor destul de groteşti n-au reuşit să ţină pasul cu nobila lor transformare lăuntrică. În fond, cum scrie filosoful noului Guvern, domnul Vulpescu, pe blogul său, „stînga e locul inimii”. Raţionale nu par [aceste figuri fără chip], dacă le privim atent, aşa că unica lor şansă de a-și redobîndi chipul pare să fie, într-adevăr, inima.

Distribuie acest articol

42 COMENTARII

  1. Partea cu adevărat tristă este că posibila alternativă PNL/USR este la același nivel din punct de vedere al competențelor de guvernare. Doar dacă ne uităm la ce critică ei la actualul, deja, guvern, și ne cam apucă tristețea. Sunt atât de multe lucruri de criticat, pe drept cuvânt, dar ei se apucă să critice singurul lucru care nu e de criticat – faptul că guvernul este unul politic, cu oameni numiți politic, de partidul, mă rog, partidele, care au câștigat alegerile. Asta ca să nu mai spunem că, de fapt, și guvernul Cioloș e un guvern votat tot de PSD (chestie de număr de parlamentari) și care, în afară de câteva excepții notabile, Vlad Voiculescu, mai ales, are mai multe nerealizări. De fapt, principalele proiecte ale echipei Cioloș, cu adevărat importante, cum ar fi reforma administrației și legea salarizării bugetarilor sunt sublime, dar lipsesc cu desăvârșire. Și nu e vorba că nu aveau majoritate în Parlament și ar fi fost respinse proiectele de lege, e vorba că proiectele respective nici nu există. Cum nu există nici un proiect de buget pe 2017.

    • hai chiar asa, nu exista bugetul pe 2017? ai ascultat ce a zis ciolos ieri? ca el a gasit un proiect de buget si lasa unul in spate.iar aia ca posibil alternativa e la acelasi nivel e epocala, chiar nu ti-ai fost rusine cand ai scris-o? pai la usr sunt penalii pe liste sau la psd? usr vrea sa dea amnistii si sa puna la pamant ce institutii ale statului mai fac treaba? hai, lasa trolleala asta si ia o pauza.
      da, e deavarat ca nu au facut reforma in anumite capitole ca nu le puteau face pe toate intr-un an, fara sprijin palamentar. dar esti liber, fa-o tu si zi-ne daca ai reusit. eu pariez pe oricat ca tu in locul lor nu faceai mult mai mult.

      • Chiar așa. Nu există proiect de buget depus de Guvern în Parlament. Pentru restul, hai să luăm o pauză de respirație, poate ajută la trecerea enervării și la gândire.

    • Punctual, despre bugetul pe 2017, ca nu cred ca are rost sa ma lungesc

      Ne puteti spune si la ce ar fi folosit ca guvernul Ciolos sa se apuce sa faca un buget pentru 2017? Doar ca sa se afle in treaba si sa isi tina aparatul guvernamental ocupat?

      Seful majoritatii parlamentare, adica domnul Dragnea, a declarant raspicat ca orice proiect de buget prezentat de guvernul Ciolos o sa fie respins, pentru ca e normal ca noul govern sa isi faca bugetul. Si vedem ca domnul Dragnea are cu totul si cu totul alte planuri privind bugetul decat ar fi avut guvernul Ciolos. Proiectul domnului Dragnea e foarte simplu: aruncam cu sacii de bani din balcon catre popor, dar lasati-ma sa fiu premier si sa imi scot oamenii din puscarii. Propunerea unui proiect de buget 2017 era un exercitiu perfect inutil al guvernului Ciolos.

      • Ba nu ar fi fost deloc exercițiu inutil. Un.proiect trimis în Parlament, chiar respins de majoritatea PSD, ar fi arătat că echipa domnului Cioloș chiar are o viziune de implementare a declarațiilor de intenție asumate de USR și PNL ca program de guvernare. Pentru mine, ca votant, asta e un lucru important. Și cred că o parte din insuccesul electoral al actualei opoziții e legat de faptul că au fost incapabili să prezinte niște idei coerente și concrete legat de ce ar face ei în cazul în care ar avea guvernarea. Iar acum sunt incapabili de a critica altfel decât la modul perfect general și inutil „PSD e rău”. Mersi, asta știu și eu, dar aș avea pretenția de la cineva care îmi cere votul pe motiv că el e mai bun ca PSD să îmi și demonstreze asta.

  2. Singura mea problema este daca vor reusi sa nu ne bage in CSI, spre supararea FSB sau GRU. :)
    Din sansa de a intra in euro au insa toate sansele sa ne scoata. Si de acolo cine stie ca doar drumul spre iad este pavat cu intentii bune

  3. Stimata Doamna pentru ce spuneti in primul paragraf explicatia este simpla: cum e turcu’ asa-i si peticu’. N-aveau cum sa arate altfel, fiind alesi de Dragnea.
    Pe de alta parte ma gandesc ce o fi pe capul sarmanului om, ca si-a luat pe cap o astfel de misiune?
    Incerc sa mi-l imaginez pe Dragnea alergand de colo colo ca sa apese pe butoane pentru fiecare ministru.
    Ca, nefiind abilitat sa participle la sedintele de guvern trebuie sa fie mult mai complicat sa-i teleghideze.
    Indiferent daca ar fi mai destept sau mai prost (cititi „mai competent sau mai incompetent” pentru corectitudine politica) un ministru-dragnea trebuie sa spuna in fiecare moment exact ceea ce ar spune Dragnea. Altfel, de ce i-ar fi ales tocmai pe ei?
    Ar trebui sa stea el in spatele fiecaruia si sa raspunda el peste umar. Dar cand nu sunt toti intr-un loc?
    Sfasietor efort, pentru binele natiei! Patria trebuie sa-i fie recunoscatoare si sa elimine naibii o data pentru totdeauna legea aia nedreapta care nici macar nu l-a bagat totusi in puscarie.

  4. @andrei, retine ca guv Ciolos nu a avut acces la datele de baze cu salariatii multor ministere si institutii de stat. sclavii PSD din esaloanele inferioare din aceste locuri au invocat „secrete de serviciu” si practic o reforma nu e posibila cand nu stii ce reformezi. din ce am inteles, un proiect al salarizarii unitare era in lucru insa, din nou, ca sa fii unitar trebuie sa stii ce „unesti” ori din nou nea Dancu a avut grija sa „tina lucrurile in echilibru”. Pe de alta parte, prefer oricand cu ochii inchisi niste ministri incompetenti PNL/USR unor lachei pusi pe furt si siluire (a justitiei) de la PSD. vorbim, in primul rand, de perpetuarea unor valori democratice pe care acesti baeti si-au pus in cap sa le calce in picioare. e groaznic ca in cest moment nu au doar scopurile ci si mijloacele

    • Acum, poate greșesc eu, dar Vasile Dâncu nu cumva a făcut parte din guvernul lui Dacian Cioloș? Apoi, dacă au primit astfel de refuzuri, nu zic că nu or fi fost pentru că rezervorul de idioțenii în administrație e nesecat, ar fi trebuit să ia măsuri să pună lucrurile în ordine. Iar despre democrație… Aici mi se pare că avem cele mai mari probleme. Criticile actualei opoziții la adresa nou învestitului guvern și a celor care nu au votata cu ei arată tocmai un destul de mare dispreț pentru democrație. Deci, din păcate, avem de ales între cam același lucru, doar cu fețe diferite. Pe de altă parte, realitatea este că ăștia suntem noi și ar fi cam greu de crezut că reprezentanții noștri ar putea fi mai buni.

  5. Doamna Tereza Brândușa Palade dezamăgește, nu face o analiză la obiect, ce se dorește de la noul guvern, eu nu iubesc PSD-ul de când s-a născut, dar nu mă opresc la fizionomiile de strungari, tinichigii, etc. plus FERMA ANIMALELOR ( bietul Orwell). De fapt lipsește o analiză politică, iar caricaturile să le lăsăm celor în domeniul artelor plastice. ,

    • În lumea celor care cuvântă pe limba lor elitistă, chipul este mai important. Eticheta de „neamț” contează mai mult decât conținutul de „escroc”. Aparența de tâmplar este cea care primează.

  6. Poate ca am citit eu gresit – dar articolul pare a evoca mai cu sema defecte fizice ale membrilor noului Guvern. Este OK ? Daca ne asumam calitatea de ELITE parca ar trebui sa avem o alta abordare decat cea a lui Mircea Badea care facea referire la tenul lui Ciolos. Nu toti ne-am nascut atat de frumosi ca autoarea.

    • Poate ar fi bine sa cititi articolul in intregime, nu doar primul paragraf. Iar in ce priveste aspectul fizic, nu s-a spus nimic despre acei oameni din punct de vedere estetic, ci autoarea evidentia faptul ca pe chipul lor nu se reflecta activitatea cerebrala. Comparatia dumneavoastra cu domnul MIrcea Badea cred ca este fortata. S-auzim numai de bine.

    • Exact! Ati inteles gresit textul. Din pacate, nu se refera la defecte fizice, ci la anumite lipsuri interne, care daca nu ar exista ar trebui sa fie remarcate si la exterior, indiferent daca persoana este un candidat la un concurs de frumusete sau da cu muma padurii.
      Stimate domn, Margaret Thatcher spunea ceva de genul ca ei ii este suficient cam un minut sa se convinga cu cine are de-a face. Acceptand ca marea majoritate dintre noi nu avem experienta acssteia, totusi cred ca putinele imagini si vorbe de la audierile parlamentare sunt suficiente pentru a aprecia, nu frumusetea ministrilor, ci „scanteiere” din ochi. Cam asa cum, pentru cei care nu cred ca tot ce zboara se si mananca, audierea unui ministeriabil Gigel Sorinel X-ulescu s-a incheiat dupa cele doua prenume. Dar, daca deja l-am avut pe asta ministru, cred ca ii vom suporta si pe frumosii astia, mai ales ca nu cred sa aiba zgarda atat de lunga incat sa le fie permise iesiri prea dese din cusca.

  7. „de strungari sau tinichigii […], de chelneri”

    Întâmplător știu să operez un strung normal, cu mișcări stabilite manual de către operator (deși în secolul 21 nu suntem așa de anacronici ca în politică sau filozofie/antropologie și folosim mașini cu comandă numerică în care traseul sculei este stabilit digital de către computer), și știu și să servesc la o masă. Însă, dacă vă întrebați vreodată: „de ce ni se întâmplă nouă, oameni buni, citiți cu Hegel, una ca asta”, să știți că răspunsul stă tocmai în aceste aroganțe și esențializări inadecvate la real. Și să știți că îi meritați pe toți aceștia de au avut puterea în ultimii 26 de ani și o vor mai avea pentru încă 20: aveți aceeași structură a aroganței și a desconsiderării.

    • Cred ca aveti dreptate ca oamenii obisnuiti, uneori, PERCEP elitele drept arogante, dar cred ca gresiti in a crede ca acesti oameni SUNT aroganti. Faptul ca doamna, care este filozof de formatie, da exemple din Hegel nu inseamna aroganta, ci ca foloseste instrumente familiare domniei sale. Iar daca cineva nu intelege ce vrea sa spuna prin acea idee, se poate informa din alte surse mai amanuntit. Eu asa fac atunci cand nu inteleg ceva, fara jena, ca nu le stim toti pe toate. Dati-mi voie, va rog, sa va intreb ceva: ati putea proiecta un strung la fel de performant ca cel pe care il operati? Ati putea scrie programul care il coordoneaza? Sa ne privim in oglinda si, cu onestitate, sa ne vedem limitele. Vom observa ca nu toti suntem la fel si ca atunci cand nu pricepem ce spun altii acest fapt nu ii face pe acestia aroganti. Multumesc pentru timpul acordat. Sanatate si numai bine.

      • Nu numai primul paragraf este scris in stil Mircea Badea . ULTIMUL PARAGRAF incheie glorios articolul cu o asertiune de genul // si daca s-ar fi dezbarat de HOTIE , chestia asta nu se vede pe chipurile lor ”DESTUL DE GROTESTI”// . Iar intre primul si ultimul paragraf componentii nouli guvern sunt de asemenea numiti CARICATURI , sunt comparati cu personajele din tablourile lui Hieronymus Bosch , si li se spune ca ”inteligenţa şi spiritualitatea nu binevoiesc a locui pe chipul ” lor , o forma destul de transparenta de a spune ca au mutre de prosti.

      • În primul rând nu e nimic „obișnuit” la mine, și cu singuranță nu „percep” niciun fel de „elită” în niciun fel. (ca idee, diferența dintre ceea-ce-este-perceput și ceea-ce-este este tocmai ceea ce Hegel vrea să elimine prin conceptul de negativitate absolută, ceea ce ar trebui să ducă la o unificare între structura ființei și cea a gândirii)

        .

        În al doilea rând:
        „sa va intreb ceva: ati putea proiecta un strung la fel de performant ca cel pe care il operati? Ati putea scrie programul care il coordoneaza?”

        Nu că ar fi vorba de competențele mele aici, dar da, chiar asta fac: produc mașini unelte. Da, pot să folosesc o serie de programe foarte avansate de Computer-Aided Manufacturing pentru a obține un Gcode cu ajutorul căruia ulterior o mașină va prelucra o piesă.

        .

        În al treilea rând
        În acest articol nu se „dau exemple din Hegel”, e pomenit în trecere, un scuzabil (dar ridiculizabil) apel la autoritate. Și acesta nu e ceva ce „nu aș înțelege”, întâmplător nu doar că l-am citit și eu pe Hegel, dar sunt și destul de familiarizat cu încercările de aducere la zi și luptă cu Hegel din secolul 21 (Mladen Dolar, Alenka Zupančič, Slavoj Žižek în tabăra pro-, Quentin Meillassoux, Ray Brassier, Graham Harman în tabăra anti-, de fapt pro(-și-post)-Kant).

        .

        În al patrulea rând
        Aici nu a fost vorba decât de o comparație deplasată „X arată ca un Y”, motorul acestei comparații a fost prejudecata autoarei articolului că Y sunt o castă inferioară, iar această prejudecată vine din aroganța de a aparține la o specie selectă: cei care au acces ușor la cuvinte deoarece ani întregi nu au făcut decât să-și stimuleze zonele Broca și Wernicke. Faptul că acțiunile lui X fac viața să fie de netrăit pentru (zeci-sute de) mii de oameni, asta trebuie spus, nu atacuri auto-suficiente la persoana lui X.

    • Problema nu este de a fi strungar sau chelner. Un strungar bun, sau un chelner bun, pot fi stimati si apreciati pentru ca isi fac bine meseria. Insa, apare o problema daca ii punem pe oamenii respectivi sa conduca niste ministere, si deci sa conduca destinele unei tari. Am un fost coleg de generala care era total idiot. Nu intelegea nici cele mai simple lucruri. A scris intr-un extemporal despre opera lui „Garabetti Braileanul”. A fost facut pionier la sfarsitul clasei a VIII-a, ca sa nu mai fie o rusine pentru clasa si ca sa nu mai planga maica-sa pe la cancelarie. Pe urma, s-a dus la o scoala profesionala si pe urma a emigrat in State, unde a ajuns un strungar de mare clasa, foarte apreciat. Eu m-am bucurat ca a reusit in viata, dar nu cred ca ar fi fost bine ca americanii sa-l puna secretar de stat. :)

      Daca cititi declaratia ministrului educatiei, fost rector la ASE, va apuca durerea de cap. Pe mine m-a apucat o dorinta teribila sa ma scol de pe scaun si sa ma dau cu capul de perete.

      „Sunt oameni care din naştere, nativ, nu pot lua un Bacalaureat. Pentru că populaţia care este educată, care este supusă procesului de educare, sunt oameni care înţeleg mai greu lucrurile şi în care trebuie să procedăm cu foarte mare atenţie.”

      (http://adevarul.ro/news/politica/guvernul-rusinii-1_586e0b9a5ab6550cb81942a1/index.html)

      • Bun comentariu; romanii trebuie sa-si dea seama ca valoarea unui cetatean pentru societate e direct proportionala cu contributia lui neta, masurata de ex. prin plata taxelor, generarea de noi venituri catre comunitate, etc. (Pomul se cunoaste dupa rod)
        Lumea e departe de vremurile lui Robin Hood si haiducie, iar furatul din tarile mai prospere („pentru ca si ei ne-au furat”) asigura o inapoiere materiala si spirituala perpetua.
        Un strungar bun (la fel ca orice profesionist bun) produce plus-valoare si este mult (infinit) mai valoros decat un individ care fraudeaza (in special banul public), atat prin rezultatul direct material cat si prin exemplul pozitiv prin care arata ca se poate trai decent cu un efort cinstit (adevarata clasa de mijloc).
        De aici decurge si valoarea unui „tehnocrat” (motto – fac ce stiu ca da rezultate si suport consecintele: realizari sau nereusite) fata de un „politician” (motto- fur cat pot ca sunt jmecher si oricum platesc altii) si rolul transparentei in decizie si compensare.
        O verificare rapida a acestei judecati de valoare se face in relatie cu globalizarea si exportul: se poate exporta munca strungarului? a IT-stului? a politicianului? a medicului? etc.
        Autoarea insulta gratuit strungarii. Focusul trebuie sa fie la competenta reala. Orice om care isi castiga traiul cinstit merita onorat. Pentru cei care fura trebuie mai intai acordata sansa restitutiei integrale, apoi pedepsele materiale proportionale cu prejudiciul real adus societatii.
        Iar daca vorbele astea nu conving, sa ascultam un proverb din strabuni care spune… daca pui vaca la jug sa nu astepti boul sa dea lapte?

    • Mda…
      Prin 2011 – cred – presedintele statului , aflat la o dezbatere pe tema educatiei / invatamantului , a spus ceva de genul ” tara are nevoie de / scoala trebuie sa pregateasca chelneri si tinichigii , nu filosofi ” .
      Un coleg al doamnei Palade ( VM ) a scris ulterior – intr-o revista respectabila – ca presedintele a atacat filosofii ….
      Si nu a fost singurul care a inteles astfel o fraza simpla …
      Sunt de acord ca doamna Palade a avut o exprimare neglijenta / nefericita in pasajul respectiv .
      Dar asta nu inseamna ca nu are dreptate in ceea ce spune .
      Si nu cred ca ” aroganta ” unui profesor de filosofie poate fi comparata ca aroganta impostorilor / nulitatilor carora staruim – de 27 de ani , cu o consecventa demna de o cauza mai buna – sa le incredintam puterea de a ne influenta , intr-o masura mult prea mare , viata NOASTRA .
      Altfel , cred ca un strungar , tinichigiu , chelner , … care isi face treaba onest / cu responsabilitate , este de un milion de ori mai onorabil / demn de respect decat un impostor / nulitate cu diplome , parasutat eventual pe o functie inalta in statul roman .
      Da’ pare ca fac parte , mai curand , dintr-o minoritate nesemnificativa .
      Majoritatea covarsitoare a conationalilor mei pare sa aiba un respect mistic pentru detinatorii de diplome / functii in stat .
      Sigur , aici ar putea incepe o foarte lunga discutie .
      Si ma tem ca concluziile nu ar fi foarte placute / incurajatoare .

      • Un sfat tipografic: încercați să nu mai puneți niciodată spațiu înainte de semnele de punctuație, ci puneți-l, așa cum bine faceți acum, întotdeauna după. Face citirea mai ușoară.

        Acea vorbă cu „chelneri, tinichigii, și filozofi” suferă de aceeași deficiență de gândire. Știți care e marele secret pentru o viață mai bună (nu v-ați fi așteptat să-l găsiți chiar aici, pierdut printe comentarii pe un forum, nu?, dar iată-l): să nu mai încastrăm oamenii în niște tipare de funcționalitate. Da, atât timp cât servești la o masă, ești chelner, și atât timp cât scrii un articol cu privire la conceptul de „religie” la Schleiermacher, ești filozof, însă, când încetezi să mai servești la masă, când încetezi să mai scrii, încetezi și să mai fii chelner, respectiv filozof. Și nu e nicio problemă în asta, ba chiar e una dintre marile bucurii ale vieții: suntem perfect liberi să ne exersăm în câte direcții vrem. Putem să nu mai încastrăm oamenii?, putem face asemenea banalitate?

        Nu e vorba de „a compara aroganțe”. Ci e vorba că tipul acesta de vorbire denigratoare face să se dilueze și apoi să se piardă subiectul cu adevărat important: niște câțiva oameni care decid pentru mulți alți oameni fac lucruri în neștiință de cauză.

  8. Mi se pare un articol peste poate.
    – ” Figuri de strungari sau tinichigii care pozează țepeni în costume albastre”
    Ce decadere pe intelectualitate: e iarasi condusa de „strungari si tinichigii” :P
    -” Tocmai cînd ne mîndream că nu stăm aşa de prost ca englezii sau americanii, cu ai lor Boris, Nigel şi, respectiv, Donald”.
    Popol prost, ai votat cu strungarii si tinichigii; ca englezii si americanii :D
    Asemenea articole, ca al dnei Tereza-Brindusa Palade, se intimpla si la case mai mari
    -„după cel mai decent guvern pe care l-a avut România în ultimele decenii: Guvernul Cioloş”
    Tot de la intelectuali am aflat ca Romania a avut o regina cu numele de Ana.

  9. eu ma raliez la parerea doamnei autor.Si iata de ce:
    De cate ori se alege un nou presedinte intr-o tara, guvernele USA, Rusiei, Angliei,Frantei pun niste psihologi sa analizeze fizionomia acestui presedinte.S-a constatat ca la un om care uraste pe oricine si orice se formeaza un anumit tip de riduri ale fetei, la un imbecil alt tip de riduri, la un IQ scazut avem o anumita privire a ochilor. De asemenea pe termen lung faptele si comportamentul confirma tipul acestor riduri.Si acei psihologi foarte rar gresesc cand caracterizeaza acele persoane si viitorul lor comportament. Romanul are o vorba: „ce ti-e scris in frunte e pus”
    Eu am aceeasi impresie ca a autoarei.
    In plus deja simt lipsa de transparenta accentuindu-se.

  10. Eu cand aud cuvantul antropologie imi aduc aminte de o tipa tanara, cica profesoara de antropologie, pe nume Damiana Otoiu – cred ca preda si la SNSPA, fosta Stfena Gheorghiu – care habar n-avea cu ce se manaca stiinta asta, nu venea la cursuri, cand venea preda banalitati generale intr-un sictir si cu o ingamfare pur romaneasca…..si avea un resentimenta si nemultumire fata d elume si fata de oric,e nu stiu cine a discriminat-o sau i-a facut ceva, dar saraca era suparata rau!….antropologie de Romania : Damiana Otoiu! – Daca asa stau lucrurile la universitate In Romania, cum sa fie in guvern chiar daca folosim metaforic cuvantul antropologie?!

    • Bogdan, de ce arunci cu noroi intr-un cadru universitar corect si competemt cum e dna Otoiu? Nici macar nu o cunosti bine. Ea preda la Universitatea Bucuresti, FSPUB, nu la SNSPA si crede-ma ca sftie mai multa stiinta politica decit tine si zece ca tine 100 de ani de acum inainte. Atacand-o ne arati cit de mic si jalnic esti. Ah si invidios….Auzi, nu venea la cursuri/ Deci i-ai fost student? Daca e asa de ce nu ai curaj sa iti dai tot numele? Birfe, calomnii….viata ta.

      • Lasa-ma cu tonul asta simandicos si nu insinua ca invidiez pe cineva, ca nu e deloc cazul in cazul asta! E un cadru universitar, cum ii zici tu in frumoasa limba de lemna, care nu se duce la cursuri si care preda de pe foi! Intelegi? Cat timp conducerea universitatilor romanesti, colegii profesori si studentii de toate nivelurile nu se delimiteaza de comportamentele astea frauduloase si inacceptabile- si toata lumea poate depune marturie ca sunt zeci de profesori de toate nivelurile in universitate care nu vin la cursuri, se comporta retrograd, isi baga picioare in ore, si incaseaza banii aia de care se plang tot timpul ca sunt putini si se plang de studenti pe care nu sunt in stare sa ii educe si nici nu ii intereseaza, nu mai zic de cazuri de coruptie, numiri birocratice dar pe suste, rubedenii peste rubedenii adevarate clanuri si alte legaturi de grup primejdioase – deci cat timp practicile astea care incurajeaza si tolereaza mediocritatea si neprofesionalismul, pe care le cunoaste orice fost studnet, universitatea romaneasca o sa ramana o balta de incompetenti si un mediu nefrecventabil! deja e, scrie tu pe CV ca ai studiat la Universitatea Bucuresti si du-te in afara cu CV-ul, dupa ce au citit aia in The Economist ca Romania e tara plagiatelor! Mi-ar placea si mie sa vad oamei care comenteaza fara tonul asta simandicos si imediat protectiv in stilul „cosa nostra”. Nu ma intereseaza propiru-zis persoana Otoiu, doar ca mi-a venit in mintea ca intamplator stiu cati „antropologi” au iesit din cursurile alea…la care abia au intrat in clasa, si s-a legat cu subiectul postului – dar vad ca tu esti pe baricade la aparat onoarea! oricand poti sa verifici ce zic facand un interviu cu fosti studenti, care o sa iti zica ca profesoara e „de treaba”, dar asta nu inseamna ca nu se chiuleste la ore, dar poate nu e intr-adevar cel mai bun exemplu, la cate altele de profesori chiulangii sau care tin cursuri de mantuiala, in timp ce au nu stiu cate joburi si posturi pe la stat, se pot da in Universitatea Bucuresti, SNSPA oriunde in Romania – e plina de oameni hiperocupati si hiperdotati si numai vedete universitatea romaneasca, pacat ca nu prea produce nimic, nu se remarca decat cu plagiate sau cu coruptii care conduc tara, ca toti au diplome, majoritatea de Bucuresti si de la facultati mari ca drept, istorie etc Romanului nu-i place adevarul!

    • Multumesc pentru comentariu, dar nu stiu cum ati ajuns de la „antropologia” folosita de mine mai mult ca o metafora (=o „figura de stil care consta in a da unui cuvint o semnificatie noua”, cf. DEX), la 1. anatema indirecta asupra antropologilor care predau la SNSPA si 2. caricaturizarea doamnei Otoiu de la FSP (Universitatea Bucuresti). Nu stiu cine sinteti dvs., dar cred ca si dna Otoiu de la Universitatea Bucuresti si colegii mei antropologi de la FSP (SNSPA) – Vintila Mihailescu, Radu Umbres, Bogdan Iancu, Monica Stroe – au realizari profesionale remarcabile si nu merita sa fie batjocoriti de cineva care scrie „cu resentimenta (sic!) si nemultumire” ca dvs.

      • Eu inteleg ca a devenit o moda, un fel de pumn in gura sa faci resentimentar pe toata lumea, printre o anumita secta de intelectuali, dar va asigura ca nu e niciun resentiment. Cu prima ocazie o sa ii zic si Damianei Otoiu ce va zic si dvs (sic!) acum pe internet : „Du-te la ore! asta e prima ta obligatie ca profesor!”. Si inca ceva, e o vorba romaneasca foarte antropologica : e o diferenta de varsta aici, dar diferenta de varsta nu va permite sa si mintiti cu nesimtire, daca tot v-ati bagat in discutia asta plecata de o remarca! Apropo, nmai dumneavoastra va inchipuiti ca antropologia parlazului si opera nestiuta a Damianei Otoiu care nu se duce la cursuri! repet nu se duce la cursuri!, pe vremea aia avand doua joburi sau nus tiu ce, se califica de lucrari remarcabile!…nu era vorba despre asta, cine face opere remarcabile, dar de data asta nu m-am putut abtine sa nu va dau o replica „resentimentara” (sic!)…..romani si romanisme!

        • Intimplator o cunosc pe doamna Otoiu si mai stiu si ca, la un curs modular pe care l-a tinut, a avut evaluari foarte bune din partea studentilor. Evaluari care reflectau si ca isi tinea orele. Va reamintesc si ca interventiile dvs. sint pe pagina de comentarii a articolului meu. Apreciez ca „dati replici”, dar macar nu confundati rolurile.

  11. Ok, este adevarat – ce este de făcut? Peste 20 de ani tot indivizi din specia asta vor conduce Romania dacă o opozitie politică (nu jurnalistica!!!) nu se formeaza. Altfel vom avea reactii de mămăligă care periodic erupe.
    Ce soluții propuneți?

    • Bref, opozitia noastra ar trebui sa fie mai putin fragmentata de discordii interne si sa aiba un mesaj mai clar, care sa poata mobiliza electoratul. Si sa nu uite de bunastare. Dupa decenii de supravietuire si saracie intr-una din cele mai sarace tari din Europa, cu obisnuinta de a astepta „darnicia guvernamentala” (si de a sanctiona politicile de austeritate), e de inteles ca numai promisiunile de bunastare ale PSD-ului au mobilizat masiv electoratul. PDL-ul a disparut nu doar datorita discordiilor interne, ci si pentru ca a deviat prea la dreapta si a uitat de asteptarea populatiei legata de bunastare. Avem nevoie de un partid decent, sau de o coalitie cu o unitate si o identitate clara, dar „de centru”, care sa fie o alternativa salubra la coruptul, dar „darnicul si egalitaristul” PSD. Partidele romanesti care uita de bunastare, chiar daca sustin transparenta si justitia, par ca propun o retorica goala. Ele (PNL, USR, PMP) nu mai sint votate decit de „loialisti” civici. Ceilalti stau acasa. PSD-ul profita de dezinteresul lor pentru „egalitate si bunastare” si apare ca un perpetuu Mos Craciun sfatos si plin de daruri multe. PDL-ul a reusit o vreme sa contracareze propaganda PSD-ului, in perioada in care Traian Basescu facea campanie cu „Sa traiti bine!” si aparea cu un cos incarcat cu alimente la dezbaterea prezidentiala. Pe urma insa au venit politicile sale de austeritate. Compensate intre timp de Guvernul Ciolos… Dar cine a promis acum cornul abundentei? PNL? USR? PMP? Nu, ci doar PSD. PNL se cearta in schimb cu Dacian Ciolos, USR e abia constituit, iar PMP nu e oricum o forta politica. Mesajul e ca „toti astia sint mereu suparati”, pe cind PSD-ul e puternic, unit si darnic cu oamenii simpli. Si inca ceva: simtul moral elementar, care ne spune ca e
      obscen sa votam hoti si penali, a fost se pare alterat in timpul comunismului (o societate fundamental cleptocratica, unde morala tovaraseasca nu mai pastra reperele moralei comune). E o societate foarte bolnava aceea care voteaza pentru o prosperitate promisa de hoti si banditi… Nu poti avea solutii (magice) la asa ceva, dar poti macar sa identifici natura problemelor.

  12. Sa trecem totusi de faza stuporii, nu de alta, dar cred ca, atunci cind a facut propunerile pentru guvern, PSD chiar asta a incercat sa induca: shock and awe.
    Putini dintre cei care citesc in mod obisnuit contributors.ro isi mai fac iluzii privitoare la ceea ce urmeaza sa faca PSD si ALDE. Si, din pacate, in economia momentului, nu mai conteaza aproape deloc faptul ca guvernul Ciolos a fost cel mai decent: decenta este una dintre trasaturile cel mai putin apreciate de romani iar celor care sustin contrariul le vom aminti mereu de-acum incolo de alegerile din 11 decembrie 2016, cistigate de gruparile conduse de penali.
    E de asteptat ca ororile pe care le vor comite penalii si mafiotii din parlament sa aiba loc chiar in saptaminile si lunile care urmeaza – masurile de contrareforma sau restauratie vor fi facute la inceput de mandat, calare pe valul de incredere postalegeri: masina de vot a inceput deja sa rontaie implacabil ca un mecanism uns de oameni spalati pe creier, carora simtul critic le-a fost complet extirpat de catre partid.

    Ce se mai poate face.
    S-ar zice ca nu mare lucru – tragedia e ca, guvernati timp de decenii de capatuitii comunismului si spalati pe creier de formidabila lor propaganda, am pierdut inca o generatie. Noi, romanii, n-am invatat, de fapt, nimic din comunism. Cit despre noua generatie, aceasta si-a dovedit deja incompetenta dar si lipsa de apetenta pentru democratie chiar prin boicotarea acestor ultime alegeri. Variantele noii generatii sint doar doua: pleaca in corpore in vest pentru a-si reveni – la munca sau la scoala – sau ramine in tara pentru a hrani mai departe sistemul corupt, cancerul statului capturat.
    In istorie am vazut multe grozavii, de pilda cind in America recesiunii presa si societatea civila simpatiza cu mafiotii, cind hotia putea trece drept grija, fie si ipocrita, pentru nevoiasi sau scapatati. Totusi, in Congresul american n-au ajuns niciodata mafioti.
    Daca mafiotii ajung in parlament, statul de drept este suspendat. Asta s-a intimplat, de fapt, in Romania, in decembrie 2016. Replicarea organismului parazit s-a produs deja chiar prin impunerea prin audieri formale a unui guvern penal.
    In acest moment, nici iesirea in strada n-ar mai insemna nimic: fiindca nimeni din lumea larga n-ar mai intelege nimic din demersurile noastre. Sa maturi de la guvernare coruptii pentru ca dupa numai un an sa-i aduci din nou in parlament si-apoi sa-i contesti din nou in strada te trimite cu gindul la spitalul de nebuni, nu la democratie.

    In realitate, din 1990 incoace, am esuat sistematic in combaterea FSN-ismului in societatea romaneasca, gruparea mafiota post-comunista ajungind de mai multe ori la putere prin avatarurile sale de la FSN si pina la PSD-ul de astazi.
    Trebuie spus raspicat: toate avatarurile FSN-ului au fost, nu doar in acceptiunea actuala a termenului, grupuri infractionale organizate.

    Sa revedem definitia din Legea nr.39/2003:

    grup infractional organizat – grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care exista pentru o perioada si actioneaza in mod coordonat in scopul comiterii uneia sau mai multor infractiuni grave, pentru a obtine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material; nu constituie grup infractional organizat grupul format ocazional in scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infractiuni si care nu are continuitate sau structura determinata ori roluri prestabilite pentru membrii sai in cadrul grupului.

    In aceeasi lege, la capitolul referitor la infractiuni aflam ca „initierea sau constituirea unui grup infractional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice forma a unui astfel de grup constituie infractiune”.

    Infractiunile comise de politicieni sint, de regula, infractiuni de coruptie dar si contra patrimoniului, cu consecinte deosebit de grave.
    Sigur ca subiectul e deosebit de sensibil, fiind vorba de grupari care trec drept partide si fiindca intr-o democratie nu se pot ancheta sau desfiinta partide pe motiv ca au cistigat alegerile. Insa daca partide ca PSD si ALDE sint de fapt grupuri infractionale organizate, mai are oare sens sa mimam in continuare democratia? Nu ar trebui aplicata de indata legea? Caci sefii ambelor partide au procese pe rol iar unul dintre ei a fost condamnat. Avem toate motivele din lume sa credem ca o multime de subordonati ai acestor sefi sint cel putin la fel de implicati in ilegalitatile facute de ei dar si in altele. Si-atunci?

    Daca justitia si-ar fi facut treaba, partidele astea nu mai participau la alegeri – cel putin nu in forma lor actuala.
    Inca astept ca justitia din tara asta sa-si faca treaba fiindca in joc sint, pe linga independenta sa – fara indoiala esentiala –, valori chiar mai importante.

  13. Cred că ar trebui sa ne oripilăm de altceva, nu de modul cum arată fizic ministrii PSD, sau dacă au studii relevante pt ministerele pe care le vor administra spre binele partidului,
    ups, scuze, am vrut să zic poporului….(un proverb zice că gura păcătosului, adevăr grăiește….)

    Spaima mea vine de la viteza cu care CCR a declarat constituționale propunerile de lege(un pic cam în contradicție cu alte legi) ale PSD de inainte de alegeri, care au adus suficient de multe voturi acestora, pupând astfel inelul lui Dragnea ,noul jupân. Am părerea că au tergiversat decizia intenționat, temenelele din partea judecatorilor la adresa lui Dragnea fiind evidente.
    Și nici avocatul lui Dragnea, scuze ,iar am gresit, am vrut să zic poporului, nu pierde timpul, dorind să fie primul care pune piatra de temelie pt pozitia de prim ministru ocupată de oracolul de Teleorman, atacând legea care zice ca un condamnat nu poate fi membru al guvernului.

    Pt mine asta e film de groază……

    Că arată ca strungarii, tinichigii, zidarii, e mul prea puțin important.
    (ocupații de altfel de toată stima, doamnă, și nu vreau să cred că cinstea ,hărnicia, frumusețea și de ce nu inteligența, se regăsec exclusiv la cei cu studii superioare și mai sunt și arătoși)

    Cred ca un minister nu este eficient datorită unui ministru, care vine si pleacă……..

  14. Hello !

    Am avut candva (sub „directoratul” lui Victor Viorel ) , la Ministerul Finantelor, o tinerica frumusica si scolita fantastic in west. Si ce a facut frumos/util la Minister/Romania ? NIMIC !!!
    Criticam”tinichigii” si „strungarii” agramati ai PSD ! OK ! Si PNL/PDL/tehnocratii cu cine a defilat ? Diploma conteaza ??? Daca a fost si acolo !!!
    Distinsa doamna, care a scris comentariul de mai sus, pare convinsa ca in Romania exista partide politice ! Eu nu ! Experienta de 27 de ani din viata in „democratia romaneasca” ma face sa cred ca traim in plina epoca mafiota ! „Afaceri” peste „afaceri” si la „stanga” si la „dreapta”, ori combinate. ALRO, padurile, Microsoft & co………….Oare nu de „dreapta” erau: Pinalti, Nelutu Mexicanu, Ridzi, Fenechiu, Sandu, Barbu Culturalu’, David, Chitoiu, Valcov, Dan Radu Rusanu…………………..si lista ar putea continua mult timp ?
    Asemenea comentarii imi creeaza acuta impresie de „comanda”. Se critica selectiv in cadrul aceleiasi mase de talharo-politruci in functie de diverse interese ! Interese externe ? Probabil ! Geopolitica a „stampilat” nefericit (si in mai toate timpurile) aria carpato-ponto-danubiana (sau damboviteana, daca va place). Principiul a fost: „Furati voi ! Da ne dati si noua ce vrem” !
    Pozitia tuturor guvernarilor (de la „tinichigii” la „scrobiti”) fata de Holzindustrie Schweighofer (doar un exemplu) este edificatoare !

  15. ”Sau poate că s-o fi petrecut vreun miracol şi n-am aflat. Poate că hoţii la drumul mare și fariseii PSD-ului s-au putut în sfîrşit elibera de ei înşişi. Şi figurile lor destul de groteşti n-au reuşit să ţină pasul cu nobila lor transformare lăuntrică”.
    Stimată doamnă, se spune că ”Speranța moare ultima !”

    Problema noastră, a românilor, este aceea că prea des (sistematic, aș zice) suntem obligați să resuscităm această Speranță care se încăpățânează să cocheteze cu moartea clinică.

    De fiecare dată ne-am pomenit că am insuflat viață aceluiași Golem din ale cărui străfunduri cleioase a țâșnit la suprafață aceeași mizerie de imoralitate, ignoranță, cinism, răutate și lăcomie.
    Noul Zombi este cu atât mai periculos cu cât indivizii care îl animă reprezintă noua generație a bătrânului Grup Infracțional Organizat (acela care care a subminat ”nobilele idealuri”).
    Aceștia sunt mai periculoși decât părinții lor. Ei au adăugat o singură transformare lăuntrică: Perfidia !
    Folosind mecanisme democratice Golemul intenționează să submineze statul de drept cât mai repede și să mulgă ultimile resurse care încă mai există într-o economie aflată din ce în ce mai puțin sub controlul Inteligenței Românești, o Inteligență vlăguită de orgolii stupide și incapabilă să facă Opoziție Adevărată.

    Atâta vreme cât în România nu va exista un Capital Privat Românesc care să susțină un Partid Liberal Veritabil va fi ridicol să spere cineva că Golemul va putea fi îngenunchiat și trimis în Istorie.

    Din nefericire acest capital privat românesc (jumulit din cele douăzecișișapte de Bugete anuale postdecembriste) se află sub talpa Golemului iar a crede că Acesta va deveni peste noapte un adevărat capitalist este echivalent cu a crede în minuni.

    O astfel de minune s-ar produce dacă unele dintre progeniturile Golemului ar deveni ”javre ordinare” și ar înțelege că numai într-un stat de drept poți valorifica un capital privat.
    Doar Statul de Drept deține forța vitală care pune în valoare talentele individuale.
    Au existat astfel de tentative de ”trădare” dar se pare că încă nu a fost atinsă masa critică.
    Poată că Golemul a priceput că este bine, Acum, după această ultimă resuscitare, să se transforme într-o puzderie de Golumi. Este foarte posibil să nu-i mai reușească viitoarea resuscitare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Tereza-Brindusa Palade
Tereza-Brindusa Palade
Profesoară de Etică Politică la Facultatea de Științe Politice a SNSPA, București. Eseistă, publicistă și poetă. Membră a Grupului pentru Dialog Social. Autoare a numeroase cărți de eseistică filosofică și teologică, printre care amintim: Noaptea gîndirii metafizice (2008), Fragilitatea Europei (2009), Castelul libertății interioare (2010), Chemarea înțelepciunii (2011), Infinitul fără nume (2013). Autoare a zeci de articole științifice în limbi străine, dintre care unele publicate în reviste de prestigiu ca Annalecta Husserliana, Persona, European Journal of Science and Theology. Autoare a sute de articole apărute în presa culturală și de opinie din România. Autoare a două volume de versuri și a unor serii de poeme publicate în revistele literare Familia, Viața Românească și Discobolul.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro