Astăzi este o moneda curentă să vorbești despre globalizarea simbolurilor culturale și religioase, mai ales în contextul globalizării economice. Creștinismul a globalizat și el economic și cultural nașterea lui Hristos, încă de la începuturile demersurilor de „universalizare” a valorilor creștine, adică atunci când, în primele secole după Hristos, pe măsură ce Imperiul Roman a început să se destrame, când creștinii și păgânii se întâlnesc în conflict în inima Imperiului Roman, amenințându-i unitatea, se simte nevoia unei decizii politice care să împace artificial cele două tabere. Puterea politică simte că trebuie să acționeze: Împăratul Constantin (care nu era creștin, fiind botezat pe patul de moarte) construiește un simbol politic prin mecanisme culturale pentru a diminua tensiunile, adică împăcarea artificială care reunește comemorarea soarelui necucerit și a nașterii lui Isus. Din decretul său rezultă 25 decembrie, un act politic care deși nu va salva Imperiul Roman, fixează nașterea lui Hristos și ziua de Crăciun.
Cert, culturi și religii (populare) au contribuit la crearea spiritului Crăciunului, la această răscruce dintre păgânism și creștinism. Ceea ce face ca sărbătoarea Crăciunului creștin sa fie un simbol cultural global, dar și identitar, mai ales în măsura în care este și local. În România, Crăciunul poartă o identitate locală foarte puternică care îi dă marca de autenticitate. Este vorba despre un element forte al simbolului Crăciunului și nașterii lui Isus Hristos în profundă relație cu o valoare forte a ortodoxiei bazată pe recuperarea și păstrarea tradițiilor sacre dar și păgâne: asocierea Crăciunului cu sacrificarea porcului. Pentru români, nu există Crăciun fără porc!
Valul actual de practici ale bisericilor neoprotestante care încearcă să transforme Crăciunul românesc ortodox prin orientarea spre o celebrare mai mult muzicală a acestuia, prin concerte, mai mult sau mai puțin extravagante, împrumutând colinde tradiționale românești și alte genuri muzicale, este mai degrabă o expresie de sărbătorire inspirată de globalizare și de multiculturalism. Deși concertele neoprotestante încearcă să înlocuiască tradiția sacrificării porcului, a acestui marker cultural sacru al spațiului românesc, făcând apel doar la fondul cultural de tradiții muzicale pentru a vorbi astfel pe „limba oamenilor”, în afara tradiției sacrificării porcului, această strategie rămâne o formă importată, încă neadaptată de celebrarea Crăciunului românesc neaoș. Istoria ne arată că numai reunirea politică a markerilor culturali forte conduce la sincretisme durabile și la penetrarea perenă a unui spațiu simbolic. În spațiul simbolic românesc al Crăciunului, ortodoxia și-a asumat tradiția sacrificării porcului, care rămâne o barieră de netrecut pentru unii neoprotestanți. Cert, deși porcul este disprețuit în toate religiile monoteiste, creștinismul oriental cum este cel ortodox românesc îi acordă o a doua șansă după sacrificarea lui. De exemplu, în Bucovina secolului al XIX-lea, oamenii credeau că porcul lumina drumul spre Paradis, deoarece părul său putea străluci ca aurul și se putea transforma în lumânări.
Așadar, ca să poți să unifici politic, precum Împăratul Constantin, simboluri care au născut și nasc încă conflicte culturale și religioase vocale și ireconciliabile, integrarea tradițiilor muzicale populare nu este suficientă. Pentru că la români, Crăciun fără porc nu există! A participa la riturile de reamintire a nașterii lui Hristos mântuitor prin colinde și muzică sacră în preajma Crăciunului, pe fondul unor efuziuni ecumenice mai mult sau mai puțin globaliste și multiculturale, fără a le asocia cu celebrarea sacrificării porcului, care își schimbă radical statutul și devine unul dintre instrumentele divinității în tradiția ortodoxă românească, este, așa cum spunea Titu Maiorescu, o formă fără fond pentru conștiința cultură românească profund datoare creștinismului oriental ortodox. Altfel spus, tradiția nașterii lui Isus Hristos în spațiile identitare, printre care și cel românesc, este încă o dată încercată de Saturnaliile romane sau daca vreți occidentale. Rămâne de văzut ce va urma…
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Copil fiind mă bucuram de ,,tradiția,, aceasta cu sacrificarea porcului . Dumnezeu mi-a dat ani să trăiesc și să aflu citind și dialogind cu duhovnici că lucrurile sunt altfel . Oamenii nu au a sacrifica decit pe sine trăind în Hristos și luptind să învingă patimile . E greșit spus ,,sacrificarea ,, porcului atîta timp cît Iisus Hristos S-a sacrificat și o face la fiecare Sfântă Liturghie . Apoi nicăieri în Ședința Scriptura nu apare pomenit porcul că fiind între bucate . E pomenit numai la vindecarea unui demonizat . Mai găsim scris că nu numai cu pîine e va trăi omul și nu cu carne . Opinia mea este că alăturarea aceasta a tăierii porcului cu Nașterea lui Iisus Hristos e nefirească . Sa mai adaug faptul că noi creștinii ne rugăm lui Dumnezeu ,,și mă izbăvește de vărsarea de singe ,,? Sa mai adaug faptul că primii oameni nu se hrăneau cu carne , că trupul omenesc nu a fost creat sa se hrănească cu carne ? Sărbătoarea Nașterii lui Iisus Hristos este sarbatoare a duhului ( in duh ) și nu a trupului . Iar trupul să prăznuiască după duh . Împărăția Cerurilor nu este una a trupului ,a cărnii ( carnalului ) ci a duhului .
Bizară teorie! Ce ne facem cu ungurii din Ardeal, care numai ortodocși nu sunt, dar taie și ei porcul? Sau cu polonezii? Avem aici o construcție potrivită pentru o prof. univ. din Franța.
Mda, inteleg ca pot exista si unele „nise” de trivializare a unor sarbatori, traditii si obiceiuri, care formeaza matrici identitare, naturale. Libertatea de exprimare este universala, ca un drept al omului, dar cand sunt chestiuni exagerate sau tendentioase, ori mai rau, in scopuri politice, este nevoie sa fie ferm respinse si sa se vina cu clarificari argumentate. Craciunul, sarbatoarea Nasterii Domnului, Isus Hristos, este pura spiritualitate. Cat priveste sacrificarea porcului de Ignat, aceasta ofera alimentatia specifica sezonului rece, de iarna, cu zapada si ger, cand organismul uman are nevoie de o alimentatie mai consistenta, bogata in carne si grasimi. Este un tip de alimentatie absolut necesar in zona noastra climatica, specific sezonului alb, spre deosebire de cel relativ frugal, vegetal, din sezonul verde, cand afara este cald si foarte cald, iar daca ai manca ce mananci iarna te-ai imbolnavi, cu siguranta. Daca am fi fost eschimosi, iarna am fi mancat foci, balene si alte mamifere marine, dar si ei se hranesc in lunile de vară și de toamnă cu altceva, cu caribou, vânat mic, pește, fructe de pădure. Crestinii ortodocsi din zonele tropice, arctice sau antarctice, care dispun de resurse de hrana diferite, nu inseamna ca nu sunt crestini ortodocsi, care este o chestiune pur spirituala. Este vorba de diversificarea obiectiva a alimentatiei, in functie de geografie, anotimp si resurse specifice. Craciun fericit, sa sarbatorim spiritual nasterea lui Isus Hristos, ca spirit al iubirii si umanitatii, dar si material, cu masa imbelsugata, din roadele unui intreg an, cu reuniri ale familiei, prietenilor si tuturor celor dragi!
„De exemplu, în Bucovina secolului al XIX-lea, oamenii credeau că porcul lumina drumul spre Paradis, deoarece părul său putea străluci ca aurul și se putea transforma în lumânări.”
Incercati sa explicati birocratiei bruxelleze care cred , in paradis te asteapta 77 de fecioare.
Recomand cu multa caldura:
https://archive.org/stream/PetreDulfuIspravileLuiPacala/Petre_Dulfu-Ispravile_lui_%20Pacala_djvu.txt
TBC cu interpretari in spiritul motto-ului de la France24 (Liberté, Egalité, Actualité) dupa sarbatori
Un Craciun fericit tuturor!
Da, apropierea noastră de acest animal (curat zoon politikon, la fel de adevărat și ca zoo… politikon!), văzut până și de (alt) filosofi drept ”fratele nostru, porcul” este adevărată până-ntr-acolo acolo încât, ca substitut apropiat nouă chiar cu o anume intimitate, ne-am dovedit, medical vorbind, reciprocitatea (compatibilitatea) în transplantarea salvatoare de organe, cum e pielea, ficatul, ba chiar, mai nou, și inima… Evident, e o dovadă de mare generozitate, demnă de un ”Crăciun fericit!”, să-ți donezi organele (politice!) unui porc ajuns la ananghie, semn de profundă empatie între mamifere de același rang…
Apreciez Crăciunul ca un eveniment transcendental care, prin canibalism (de vreme ce-mi consum semenul nu doar spiritual, ci și prin digerare…), îmi permite să mă apropii de Divinitate până la identificare iar cuminecare (împărtășirea) cu vin – sângele Domnului, și pâine – trupul Domnului, mă reiterează drept acel canibal credincios ce reafirmă eterna slavă a aceluiași Dumnezeu – Porcul, Tatăl meu. (Asta-i, mai întâi, o probă pentru robotul care cenzurează texte…!)
Daca ati publica in Alsacia un articol cu un astfel de titlu, le-ati strica sarbatorile francezilor foarte sensibili la traditiile lor germanice si la subtilele à proposuri.
Porcul saracul, este sacrificat la inceputul iernii din ancestrale motive de conservare a carnii si suncilor in vremea cand popoarele din emisfera nordica faceau provizii de nevoie si pentru comert, in unele cazuri.
Daca e sa ne oripilam pe subiect, atunci sa o facem referindu-ne la torturarea ratelor si gastelor prin gavare, indopare .
Mai nou, romanii, emancipandu-se, stramba din nas la masa de Craciun in fața castronului cu piftie, caci miroase a usturoi, dandu-si ochii peste cap de placere in fata tartinelor cu „foie grasse”.
Că porcul, complet aiurea a fost bagat in seama in Biblie si Coran dandu-i-se un fel de identitate satanica pricep neacceptand, dar cu gaina , ce au evreii de o ucid ritualic invartind-o tinuta de cap pana moare? Si nu dezvolt sensul destinului gainii post asasinarea ritualica…
Pana la urma, a cui soarta e mai rea, a porcului sau a gainii crescuta in scopul sacrificarii pentru ispasirea pacatelor asasinului?
Foarte sensibil subiectul pe care l-ati propus.
Asta seara mergeti la Slujba stimata doamna?
Oricum, zilele urmatoare -i rost de zaiafet in familie : Sting, Dalaras ,Johhny Raducanu à volonté
A propos, luindu-ne cu subiecte serioase am uitat ca pe 1 decembrie era ziua lui Johhny
Sa ne bucuram si sa zambim un pic.
https://youtu.be/m7MgLN6G2Uc?si=dGSbh360941swFmP
Cred ca fiecare religie isi are propriile ritualuri. Un amestec din cele pagane cu cele crestine perpetuate de la o generatie la alta. Pe lantul trofic omul este pe treapta cea mai de sus si prin urmare pare firesc sa includa carnea in hrana cotidiana sau ritualica. Iarna avem porc si primavara mielul.
Cu sau fara porc de Craciun este o problema de alimentatie in functie de geografie, anotimp si resurse specifice. Nici vorba sa fie o exclusivitate religioasa sau „un simbol politic”. Exista islamici si iudaici in tinuturile reci care consuma carne de porc, ca unul din alimentele de baza, dupa cum exista crestini in zonele calde care consuma carne de porc moderat sau ocazional, precum o delicatesa. Mai trebuie avut in vedere si faptul ca stramosul porcului domestic este mistretul, porcul salbatic omnivor, un vanat foarte cautat si apreciat. Pur si simplu trebuie sa multumim cerului ca a binecuvantat oamenii si regiunea cu o abundenta de suine (Sus domesticus), carnea de porc fiind preferata de catre consumatorii de carne. Alte regiuni nu au acest dar sau noroc, au lei, tigri si alte fiare salbatice, a caror carne nu este buna pentru consumul uman.
„… porc. Un simbol politic?
Nu doamna, hrana pentru toata familia pina in primavara.
Românii taiau un porc in decembrie ca sa aiba ce minca pina prin februarie, cind il taiau si pe al doilea ca sa iasa din iarna cu carne, slanina, cirnati etc. – adica alimente conservate cu multa sare si afumate. ca nu aveau frigidere, nici supermagazine pline de carne cu antibiotice si hormoni din import, nici macar electricitate si daca nu isi asigurau ei insisi proteinele animale crescind porci vara, ar fi mincat doar fasole cu piine iarna.
Si nu doar românii ortodocsi taiau porcul in decembrie in România. Il taiau si greco-catolicii, si sasii (aproape un milion intr-o vreme), si svabii, si ungurii, si slovacii. Era vorba de carne care putea fi conservata citeva luni in perioada rece a anului, nu de vreun „simbol” descoperit de filozofi.
Istoria ne arată că numai reunirea politică a markerilor culturali forte conduce la sincretisme durabile și la penetrarea perenă a unui spațiu simbolic.
Pfff…
@Mihaela – frumos spus !
Nu vreau sa vad ce va urma…sa ramina asa cum e ! (asta ar mai lipsi…conotații politice ?!)
Craciun fericit !
„A participa la riturile de reamintire a nașterii lui Hristos mântuitor prin colinde și muzică sacră în preajma Crăciunului, pe fondul unor efuziuni ecumenice mai mult sau mai puțin globaliste și multiculturale, fără a le asocia cu celebrarea sacrificării porcului […] este, așa cum spunea Titu Maiorescu, o formă fără fond…”
Nu știu cum se văd de la Paris sacrificarea porcului și Titu Maiorescu, dar lucrurile sunt cu mult mai simple.
În această regiune geografică creșterea animalelor pentru subzistență a existat încă înainte de apariția cultelor neoprotestante și a creștinismului însuși. Familiile sărace, dar cu mulți membri (căci până nu demult, la scara istoriei, speranța de viață era în Europa 45 de ani, fără a socoti copiii morți la naștere sau în primul an din viață) sacrificau un animal mare și încercau să îl conserve pentru o perioadă cât mai lungă. Cum frigul este un bun conservant natural, animalul era sacrificat iarna.
Odată cu răspândirea religiei creștine, sacrificarea porcului, sursă bogată de energie/calorii, pentru că foci și balene nu erau în preajmă, s-a făcut în apropierea acestei sărbători. Acum, deși s-a inventat congelatorul și supermarketul, porcul este tăiat de Crăciun nu ca un sacrificiu, ritualic, așa cum este mielul de Paște (prezent și în celelalte religii monoteiste, care nu l-au cunoscut pe Maiorescu și care poate fi consumat și conservat mai ușor inclusiv în zone cu clima caldă etc.), ci pentru că în această regiune și nu doar în România ne-am obișnuit cu anumite preparate culinare, care au intrat cu adevărat în tradiție.
Ma opun categoric sacrificarii mielului de Paste.
Dupa Slujba, masa crestinilor trebuie sa evoce gestul Mantuitorului Inviat si prezent printre apostoli: peste, miere si vin sfintit.
Am aboradat subiectul fața de cativa preoti scoliti care m-au privit cu un soi de compasiune si umor, spunandu- mi elegant ca dansii au o viziune „cosmopilita”, ” relaxata”…In consecinta mi-am asumat propriul punct de vedere acceptat de familie si prieteni.
Va sustin . Ma opun sacrificarii oricarui animal . Din Sfinta Scriptura inteleg faptul ca numai pestele ii este ingaduit omului sa manince . Atit ma duce pe mine ratiunea .
Cultele neoprotestante sunt mai tributare Vechiului Testament decât lumea ortodoxa si chiar cea catolica si de asta disprețuiesc porcul si obiceiul sacrificării lui de Ignat. Aceasta „cultura” a pătruns si in propaganda de sorginte bruxeleza in care ni se spune ca nu este bine sa crești un porc din resturile de la masa gospodarului. Este bine însa sa mănânci porc crescut industrial, in spatii mici, cu scroafe care nu se pot mișca decât 10 cm. Tot așa porcul nu trebui castrat pentru ca asta este cruzime, dar putem castra însa pisica si câinele pe care le ținem in casa ca animale de companie.
Intelectualitatea progresista din România s-a aliniat culturii bruxeleze făcând referințe directe sau mascate la cruzimea sacrificării porcului. A se vedea, de exemplu, scena fugăririi porcului prin curtea pastorului din RMN, un film de altfel foarte bun. Mungiu a făcut un film excelent in care a dat cuvânt atât propagandei globaliste cat si autohtonilor, pe care însa ii descrie cam primitivi. Păcat ca n-a ținut pana la capăt echilibrul dezbaterii.
Ciudat este ca fondatorii protestantismului Luther si Calvin n-au scris mai nimic despre o interdicte de a manca porc, ba dimpotrivă se împotriveau oricărei interdicții alimentare venite de la Roma. Oricum in lumea protestanta se manca deja mai mult porc decât in cea mediteraneană rămasa catolica. Si a rămas așa pana in zilele noastre.
as completa ca noi nu avem doar tradiția sacrificării porcului pentru ca nu il oferim(ofranda) ci avem traditia importarii lui din polonia ,prelucrarii porcului in , carnati,piftie,toba,caltabos,jumari si a infulecarii lui , ce i drept cu prietenii si rudele,insotit de vin, tuica si cozonac.
Cu ce aiureli isi ocupa unii/unele timpul… sa facem mare filozofie si „simbol politic” dintr-o simpla traditie culinara. Nu doar romanii taiau porcul, ci toate natiile europene (cel putin cele din Est dar si nemtii, scandinavii, etc). In orice caz taierea porcului era un adevarat ritual de iarna, nu ca acum cand mergi la magazin si iei carne din import plina de hormoni si antibiotice si nitrtiti ca sa stea rosie frumoasa… Daca din asta va castigati traiul ca profa univ, cu astfel de „articole”, atunci ar trebui sa va reprofilati pe ceva mai serios… POrcul dadea carne o perioada mare si se putea folosi totul de la el, carne, oase, slanina, organe, etc. Asa cum eschimosii taie… foca. Nu e niciun mare simbol politic.
Mda, nu există Crăciun fără porcii…europeni…ca în Ferma animalelor lui Orwell…
In Grecia si sudul Italiei se sacrifica porcul de Craciun.
Mie mi se pare asta o idee de santier de constructii de gatit curcanul in felul asta.
:))
https://metro.co.uk/2023/12/25/wild-turkey-cut-power-christmas-eve-california-20024724/?ico=related-posts
Italienii au avut și ei tradiția sacrificării porcului in ajun de Crăciun.
Obiceiul a dispărut odată cu industrializarea țării și creșterea nivelului de trai.
Adică în perioada 1955- 1965. Ultimele sacrificii cam prin anul 1969. Când devine obligatorie înregistrarea porcului și certificarea calității cărnii.
Cu o industrie alimentara in plin avânt, devenea neeconomic da crești porcul. ( la țară și unde diferența sat oraș dispare ) .
Industria asigura de atunci
oricare cantitate, produs din carne de porc.
Ca urmare, tradiția românească ( și din est Europa) e exclusiv datorata rămânerii în urma a societăților in general și a continuării diferențelor sat oraș.
Satele occidentale par orașele. Cu apa potabilă, canalizare, baie in casa, încălzire cu gaz metan, GPL, pellet. Cotețul porcului a dispărut complect.
Și ca atare și mentalitatea creștinului din catolica Italie e absolut diversa comparat cu 50 de ani in urma.
PS.
Creșterea generalizată a nivelului de trai a făcut să dispară și ouăle vopsite de Paști, cozonacul făcut în casă.
Greu de explicat asta milioanelor de romani cu
buda in curte , fântână ( motorizata) , ulița satului neasfaltată . Sărăcia diffusa implica tăierea porcului, creșterea găinilor ouătoare și de carne.
Ma intriga elogiul dvs făcut creșterii industriale a porcului și păsărilor. Nu exista nimic mai rău adus hranei omului decât carnea de pui și porc rezultata din acest stil de creștere. Dvs ati văzut vreodată cum arata aceste complexe de creștere și îngrășare intensiva?
Ele sunt o rușine pentru civilizația umana atât din punctul de vedere al tratamentului aplicat animalelor, cât, mai ales, prin disprețul fata de oameni prin ceea ce le este furnizat drept hrana. Creșterea industriala a animalelor a scăzut costul „hranei” dând oamenilor săraci iluzia bunăstării și abonand-i la bolile civilizației, în special boli cardiovasculare și diabet.
„Sărăcia diffusa implica tăierea porcului, creșterea găinilor ouătoare și de carne.”
Un silogism cam forțat. Corelație nu implica cauzalitate. La fel pot afirma si eu ca hrănirea oamenilor cu carne din animale crescute industrial implica sărăcie. Oamenii cu venituri mari nu consuma decât acele produsele pe care le incriminați dvs.
Creșterea, la tara, a animalelor pe lângă casa omului, este cel mai bun exemplu de economie circulară, ca sa folosesc o noțiune foarte promovata in ultima vreme. La oraș resturile alimentare se arunca într-un container si apoi sunt îngropate in pământ, o risipa prosteasca.
In plus carnea unui porc crescut cu resturile de la masa omului este mult mai gustoasa si mai puțin grasa.
Daa, dupa anii 70 italienii cu „mare nivel de trai” au fost obligati toti sa manance carne din abatoare uriase in care gaina nu vede verdeata, si sta intr-o cutie mica toata viata, porcul la fel intr-un spatiu mic si plin de rahat, nu se poate misca deloc, vitele la fel. O adeavarata „mana cereasca”. Ar trebui mai mult respect pt satul romanesc, vazute si avantajele, nu numai dezavantajele. Ca trebuie canalizare si apa curenta, evident, dar ca toate animalele trebuie crescute in abatoare industriale, asta nu mai sunt de acord.
Eu am dat exemplul italian deoarece e valabil pentru TOATE țările dezvoltate.
Cine crede că în România viitorul va fi altfel, succes și multă fericire.
Viitorul nu va fi ca trecutul. Nici in Romania, nici in alte tari. Romania are deja o rata de crestere economica printre cele mai mari din UE si a depasit sau a egalat ca venit/loc tari precum POrtugalia, Grecia, Ungaria, etc. Se va dezvolta si mai mult. In alta ordine de idei, deja exista o miscare larga de agricultura bio, eco, oua de la gaini crescute la sol (nu in hale), etc. E normal sa fie schimbari in viitor, hrana industriala e otrava in mare parte. Se vor schimba si obiceiurile alimentare, mai putina carne, grasimi, zahar, mai multe legume, fructe, cereale integrale.
Barbatii italieni inca prefera sa locuiasca la mama acasa.
Mancare ca in copilarie si NIMENI nu te iubeste mai mult decat propria mama.
Exista si mancare organica dar costa mai mult cu 30-50%.
Porcul a fost mancarea saracilor dar si asta s-a schimbat. Produsele din carne de porc au devenit delicatese.
Romania are un potential enorm cu turismul agroturistic.
Se adauga incepand cu pandemia dezurbanizarea si WFH.
Dar in sistemele corporate au trecut de la BYOD la BYOW.
D for device; W-for wife. Eu as spune Ciuleandre care au progresat rapid in societate.
:))
Stimata Dna profesoara, taierea porcului este un obicei vechi la romani, dupa umila mea parere ar fi bine sa-i lasam in pace sa-si sacrifice porcul iarna, in continuare, asa cum stiu ei de cand au adoptat acest obicei. Antecomentatorii mei au explicat de ce iarna si de ce intr-o tara ca Romania, profund conservatoare si cu un nivel de trai scazut, este o chestiune esentiala care a intrat in obiceiuri si se suprapune Craciunului.
Acum daca am lamurit cam cum sta treaba, ce sens are intrebarea din titlu, sau speculatiile din articol? Daca Biserica Ortodoxa din arealul romanesc a acceptat aceasta traditie pagana sau nevoie de a satisface foamea poporului, care e problema? Care ar fi problema daca romanii au alte obiceiuri, inclusiv acoperite de religie, diferite de ale altora, ortodoxi, catolici sau neoprotesanti? Nu cred ca trebuie sa fim toti la fel.
Mai de parte, ce treaba are politica, cu taiatul porcului si cu cultele neoprotestante? Eu unul nu am inteles ce vreti sa demonstrati, mai ales in ultimul paragraf. Ce sa urmeze? Dau eu primul un scenariu, in urma unor demonstratii alambicate si super intelectuale, ca cele din articol, sa le interzicem barbarilor sa mai taie porcul? Sa faca sarmale si carnati din greieri? Sau ce? Puneti in chestiune niste obiceiuri profunde ale acestui popor, alaturate unor simbolistici si mai adinci cum ar fi religia ortodoxa si Craciunul, cu ce scop? Daca va duceti adanc la baza, scopul dupa mine nu poate fi decit de a judeca, analiza si eventual a schimba. Gresec? Craciun Fericit!
Porcul nu are nici o legătura cu tradiția Crăciunului, ci vine din vechile credințe păgâne anterioare creștinismului
Pt ca daca ar fi existat o astfel de legătura religioasă ea ar fi fost mentionata expres; la fel cu legatura dintre postul Pastelui si mielul sau iedul mancat de Paste – miel sau ied încă sugar si a cărui consumare era expres prohibita de Vechiul Testament: textul vorbește clar de permisiunea mâncării mielului si iedului care are vârsta de 1 an si nu de miel sau ied sugar
Este vorba de o legatura mai comodă de a umple burta cât mai repede, pt unii care au suferit in postul Craciunului
Deși scopul postului nu este scăderea burtii
Tot așa, cum scopul sărbătorii Craciunului nu este umplerea urgentă a burtii
Porcul de Crăciun este un obicei nefericit, similar cu cele 40 de pahare de alcool – care n-au cum să-ți probeze vrednicia credinței creștin ortodoxe, ci evident probează lipsa unor elementare noțiuni religioase si care, de fapt, trădează faptul, ca mare parte din credincioși, nu știe ce înseamnă postul Craciunului si sărbătoarea Craciunului
Sărbătoarea nu este despre burta credincioșilor
Atât Crăciunul cât si Paștele presupun perioade anterioare de post – post care ar trebui sa pregătească spiritul credinciosului sa fie vrednic a înțelege si a se apropia, in preajma sărbătorii, de Mântuitorul său, de credința care sa îl întărească si care sa ii dea lumina
E adevărat, in sărăcia lucie de dinainte de 89, si in alte perioade de sărăcie din istoria din ultimii 150 de ani a natiunii noastre, porcul de Crăciun trebuia sa aducă aportul caloric necesar refacerii rezervelor de energie fizica consumate peste an
Si, înainte de 89, era vorba de un porc sau maxim 2 porci de familie extinsă , pt ca nimeni nu avea pământ suficient sa poată obține cereale sau furaje suficiente pt creșterea mai multor porci
Perioada de sărăcie de dinainte de 89 nu poate fi asimilita abundentei din ziua de azi
Zi de azi, in care postul are pt cei mai multi dintre credincioși rol declarativ si nu rolul pe care ierarhii bisericii ar trebui sa il explice credincioșilor
Pt ca dacă credincioșii ar înțelege rolul postului Craciunului s-ar lepăda de carnea de porc
Carne de porc care, nu întâmplator, nu se consumă in mănăstiri si de către călugări – dar modernizarea credintei ne poate aduce chiar intr-o situație mai proasta ca trecutul nostru religios din ultimii 150 de ani
Omul a fost făcut exclusiv ierbivor
Asta spune cap 1 din cartea Genezei
După potop Dumnezeu i-a spus lui Noe ca va putea mânca carne, aceasta nu înseamnă ca este obligatoriu sa mănânci carne, cum contrar s-au rătăcit multi dintre credincioși, ci ca poți sa mânânci, dar nu ca este obligatoriu
In evul mediu se considera, in cercurile religioase, ca medicamentul optim pt bolile psihice sau gândurile care te îndreaptă spre rău sunt postul si renunțarea la consumul de carne
Astăzi, când există abundentă pe tot parcursul anului
Când consumerismul si reclama ne invadează in fiecare zi
Începem sa ne rătăcim in mijlocul zilei
Si am descoperit ca porcul de Crăciun ne umple burta mai repede si odată cu ea ne pune credința creștina intr-o direcție pe care cei dinainte de noi nu o cunoșteau
Ori burta umplută n-are legătura cu credința creștina
Dar cine știe, poate descoperă politicienii ceva noi orizonturi religioase si ierarhii apropiați de mediul politic
Ferește-te de rău si fa binele
Caută pacea si o urmează pe ea
Sunt convins ca dna profesor nu ar îndrăzni sa abordeze peiorativ sau la mișto prin vreo manifestare publicistica sau academica și barbaria studenților sau a vecinilor sai în demersul acestora de a mutila animale sau păsări pentru a obține carne halal
Cer scuze apriori, nu cred ca autoarea articolului are nevoie să-i clarific eu opiniile, dar…
Textul arată ca Mihaela-Alexandra Tudor nu știe ca sacrificarea porcului nu are nimic ritualic și nici măcar nu este o tradiție în România, sau în zona aceasta geografică, ci este pur și simplu o sursă de hrană în condiții de pauperitate.
Cred ca nu prea s-a inteles sensul articolului doamnei Mihaela-Alexandra Tudor, nu prea s-a inteles ce doreste sa puncteze prin acest articol!
Dar, pentru a provoca, lasand la o parte traditiile mixate de tip pagano-crestin in a sacrifica de Craciun porci, curcani si alte vietati comestibile, oare nu chiar Craciunul crestin este de fapt un simbol politic? Nu cumva crestinismul insasi este o ideologie politica, aservita in diferite etape ale istoriei, mai mult sau mai putin, unor interese de putere si scopuri pur politice de manipulare a populatiei( nu neaparat intr-un sens negativ)? Incepand cu Niceea 325 – Constantin cel Mare, sau, de ce nu, chiar mai devreme? De ce nu vrem sa admitem ca o buna parte din crezurile biserilor crestine sunt emanatia vointei proprii a imparatului Constantin? Nu el a decretat ziua de 25 dec ca zi a nasterii lui Isus, nu el a decretat ca Isus e fiul lui Dumnezeu, si a statuat ca Invierea chiar a avut loc? Pentru ca pana atunci lucrurile nu erau deloc clare in privinta „ideologiei” !! Atat vechiul cat si noul testament au tot fost modificate si rasmodificate de-a lungul timpurilor, uneori din interese personale ale liderilor politici( papalitatea a reprezentat secole de-a randul o putere politica in primul rand si crestinismul a fost utilizat ca instrument doar, pentru consolidarea puterii politice), alteori din cauza rastalmicirii si intelegerii defectuoase a povestilor provenind din vechime! Vechiul testament preia o buna parte din textele sumeriene! Oare monoteismul nu cumva a fost imbratisat de evrei din interese proprii?
Oare chiar intelegem pe deplin atitudinile privind crestinismul din timpul Revolutiei franceze? Si ma refer in special la atitudinile celor cu educatie de nivel inalt, care au contestat in mod argumentat si logic ca multe lucruri in ceea ce priveste crestinismul reprezinta neadevaruri flagrante!
porcul are o poveste dedicată de Creangă… dar cine-l mai citește, darămite să-l priceapă
Nasterea Domnului, Craciunul, este insasi nasterea luminii, perioada in care imediat dupa solstitiul de iarna care marcheaza inceputul iernii astronomice, ziua incepe sa fie din ce in ce mai lunga. Pe la Paste, invierea Domnului, dupa echinoctiul de primavara, este atunci cand ziua e mai lunga decat noaptea iar natura reinvie, plantele inverzesc iar animalele fata.
Din pdv alimentar, traditia crestina cere sacrificarea porcului de Ignat, adica exact inainte de Craciun, pentru a avea hrana buna de sarbatoare, dar si pt ca se face frig si carnea de porc (care este grasa deci usor alterabila) poate fi prelucrata si pastrata bine cam tot sezonul rece. Iar de Paste se consuma ultimile rezerve din iarna si fiindca apar oua, lapte, peste, pui de animale in exces diata se schimba cu ce avem la dispozitie. Totul este firesc si in buna legatura cu natura, iar religia (nu numai cea crestina) respecta traditia si o include in ritualuri. Asa ca am putea considera religiile ca fiind primele coduri de morala, igiena, comportare etc. care se adreseaza tuturor.
Stimată doamnă, sigur că despre supraviețuire și adaptare pe timp de iarna e vorba la popoarele ce au frig iarna. În caz că ați uitat, adaptarea e măsura inteligenței. Îmi amintiți de o alta legătură găsită de o franțuzoaică ce ne-a vizitat pe noi, ca studenți, încercând să pună în chestiune „Miorița”…. imediat, atunci, mi-a venit în minte „Alouette, gentille alouette, alouette je te plumerai!” :((. Nu stau să judec simbolurile altor culturi (franceze, canadiene) dar unde nu exista legături logice, la ce bun să inventam unele simbolice dacă originea ritualurilor nu e una simbolica ci pur pragmatică? Din Italia, unde „spectacolul” de hălci in vitrinele restaurantelor e pentru imigrații nemâncători de porc cel puțin grotesc.
„Nu există Crăciun fără porc!”
Crăciunul ar fi existat foarte bine FĂRĂ porc dacă această mare sărbătoare a creștinilor ar fi fost, să zicem, pe data de 25 iulie.
Iar porcul tot in lunile de iarnă ar fi fost transformat in cârnați, salam, caltaboși, slănină, untură, piftie etc.
Dincolo de latura practica a necesitatii unei alimentatii mai bogate in grasimi sau a facilitatii de conservare a carnii in perioada rece, sacrificarea porcului de Ignat are radacini pagane bine documentate, legate de solstitiul de iarna. Un extract aici: https://www.agerpres.ro/documentare/2019/12/20/sarbatori-si-traditii-populare-ignatul–423140?fbclid=IwAR3HlYGQO5Jvgf4vDGdlsuRUvqoLabWPlnD9rXYOygTw2LUs_y9gbjiXcU8#:~:text=Sacrificarea%20porcului%20şi%20pârlitul%20acestuia,ţine%20la%20distanţă%20spiritele%20rele.
Cozonacii sunt de asemenea reminescente de ofrande pentru divinitatile agrare.
Chiar daca marea masa nu este constienta de incaracatura traditiei o perpetueaza totusi cu destul de mult sirg si … placere😀!
@Nman _ “incaracatura traditiei…”
Într-adevăr, unele preparate culinare au devenit tradiționale, chiar în întreaga regiune geografică în care ne aflăm si chiar dacă au fost “importate”… Sarmale, cârnați, chiftele, salată cu carne de vită sau porc, aspicul/piftia, ciorba și kishka sau Leberwurst…
Tot traditie se numeste(cam pe tot globul) si Santa Claus in haine Coca Cola.
De ex.: De ce cozonac si nu panettone? Principiul e acelasi, semnificatia ibidem.
Incercati sa mergeti un pic mai in adancime – aveti mentionate in articol cateva personalitati de marca in studiul folclorului si traditiilor “de pe la noi”. Merita citite lucrarile si analizele lor! Dupa aceea mai discutam.
Ca sa fiu mai putin criptic, traditiia nu se refera neaparat la un anume fel de mancare sau o anume reteta ci la celebrarea a ceva prin ofranda, jertfa, ospat, obicei, cant, dans etc.
Apoi, nici traditionalul curcan nu e de origine anglo-saxona, nici spaghetele nu au aparut neaparat in italia sau orezul din paella si risotto in zona mediteraneana! Cu toate astea incercati sa le explicati locuitorilor acelor tari ca de fapt sunt imprumuturi, sa vedem cum va vor privi. Si asta pt. ca traditiile se creaza, reimprospateaza si imbogatesc de-a lungul timpului si interactiunilor umane. Elementele noi adaugate ritualurilor mai vechi prind radacini si devin cu timpul, la randul lor, vechi, traditionale cum s-ar spune!
Si oricum referirea mea nu era la sacrificarea sarmalelor ci a porcului😆!