În ziua de 16 octombrie, când se împlineau trei ani de la asasinarea jurnalistei malteze Daphne Caruana Galizia, Comisia Europeană a anunțat instituirea Premiului Caruana Galizia pentru jurnalism, un premiu destinat celor care onorează valorile Uniunii Europene, consacrate în Carta Europeană a Drepturilor Omului. Protecția libertății presei și a siguranței jurnaliștilor de investigație este importantă pentru instituțiile europene. Premiul va fi gestionat de o organizație media independentă.
În decembrie 2019 l-am cunoscut la Paris pe fiul cel mic al jurnalistei ucisă de o bombă plantată în mașina ei. Andrew Caruana Galizia era invitatul special al Asociației Jurnaliștilor Europeni la congresul ținut în capitala Franței. El a vorbit atunci jurnaliștilor adunați din întrega Europă despre impunitate: trecuseră doi ani și autoritățile malteze nu reușiseră să facă lumină în cazul asasinatului care a șocat lumea.„Nu vom ceda, vom face presiuni pentru a se face dreptate”, a declarat Andrew Caruana Galizia, aruncând și o umbră de îndoială asupra sistemului judiciar din Malta, complice adeseori cu membrii crimei organizate.
Daphne Caruana Galizia a fost o voce cutezătoare în presa malteză, care a dezvăluit corupția la nivel înalt și afacerile suspecte ale anturajului premierului demisionar Joseph Muscat și ale ministrului Energiei, Konrad Mizzi, consemnate în Panama Papers. La trei ani de la moartea jurnalistei, Juliette Garside de la The Guardian a realizat un scurtmetraj „in memoriam” avându-l în centru pe Mathew, fiul cel mare al Daphnei. „Când am aflat numele intermediarului crimei, acel șofer de taxi, Melvin Theuma, am vrut să îi scriu numele pe ziduri, să afle toată lumea”, a declarat Mathew. Totuși, intermediarul a fost grațiat de președintele Maltei anul trecut în schimbul probelor oferite justiției, adică înregistrarea convorbirilor cu magnatul Yorgen Fenech, arestat tocmai când voia să fugă cu iahtul personal. Convorbirile dezvăluiau că Fenech i-a plătit pe bărbații care au executat comanda plasând bomba în mașina jurnalistei.„Am fost uimit că Fenech știa totul despre investigația poliției, inclusiv despre arestare, având timp să fugă”, declara Mathew Caruana Galizia în interviul filmului postat pe site-ul The Guardian. Theuma, martorul principal aflat în arest la domiciliu a fost găsit rănit în apartament în iulie 2020, cu o zi înainte de a depune mărturie. Yorgen Fenech, unul dintre cei mai boigați oameni ai Maltei, neagă totul și se înconjoară de cei mai puternici avocați. Concluzia scurtmetrajului este că instituțiile malteze au eșuat în a face dreptate, însă tragedia are potențialul de a schimba mentalități în Malta.
Tot în aceste zile a fost lansat studiul “A Mission to Inform:Journalists at Risk Speak Out” semnat de Marilyn Clark și William Horsley, experți media ai Consiliului Europei, studiu bazat pe 20 de interviuri cu jurnaliști din 18 țări care au povestit despre intimidările și riscurile suferite. Volumul conține și ultimul interviu cu Daphne Caruana Galizia, luat cu zece zile înainte de a fi asasinată, mărturie cu atât mai emoționantă cu cât anticipează sfârșitul ei tragic. Au fost intevievați jurnaliști din Turcia, Ungaria, Rusia, Spania, Italia, Ucraina, Grecia, Bosnia, Franța ș.a. care au povestit presiunile la care au fost supuși în exercițiul funcțiunii: amenințări, ostilitate și intimidare, supraveghere și atacuri cibernetice, agresiuni fizice, intimidarea familiei etc. Tot ei au vorbit despre strategiile de rezistență pentru a-și putea face meseria.
Ricardo Gutiérrez, Secretar Genereral al EFJ, a anunțat că există 36 de cazuri nerezolvate de crime și dispariții privitoare la jurnaliști din Europa. „Din aceste 36 de cazuri de impunitate prezentate de Platforma Consiliului Europei pentru Protecția Jurnalismului numai zece au primit răspuns din partea statelor în cauză. Rusia, Turcia, Azerbaijan nu au răspuns la niciun caz de impunitate pentru crimă. Cred că este mai rău decât impunitatea în sine. Tăcerea acestor state este de neacceptat”, a declarat Gutiérrez la lansarea studiului „A mission to inform”.
Articol apărut în Revista „22”
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Multumesc pt articol
Ma mir ca atati de putin l-au citit, datorita acestor oameni care sufera sau mor noi traim mai bine…
:((
Spre deosebire de România, în alte state există jurnaliști și există presă. În România, toate mass-media sunt în slujba cleptocrației, astfel că presă propriu-zisă nu mai există. …Doar țuțeri și aplaudaci care manipulează cetățenii pe banii lor.
Stimata Doamna Armanca,
Este laudabila atat instituirea premiului cat si demersul dumneavoastra. In acelasi timp ar fi de preferat ca in plina era „fake news” acesti cavaleri ai adevarului, inca in viata, sa fie cumva ajutati sau cel putin protejati in fata criminalilor, asa cum exista programele „witness protection program” si „whistleblower”, sa fie finantate de UE sau de ONGuri sau filantropi cu pretentii astfel incat
– sa se acorde burse pentru jurnalisti angrenati in investigarea functionarilor/oficialilor
– asistenta juridica dupa caz
– posibilitatea solicitarii la participarea in programe de protectie atunci cand sanatatea sau viata este periclitata
– o lista „neagra” cu „jurnalistii” care au publicat „fake news” si o lista „alba” cu jurnalisti sau agentii care indeplinesc criteriile unui jurnalism solid (prezentarea ambelor „parti” ale povestii, existenta/inexistenta dovezilor, separarea opiniilor de fapte, divulgarea intereselor proprii comerciale sau financiare de orice fel, etc)
Un jurnalist de investigatie adevarat este un detectiv fara insigna, care actioneaza in numele transparentei si in beneficiul public, deci ar trebui platit din bani publici, cel putin in masura in care eforturile sale sunt utile societatii prin demascarea coruptiei, fraudei, utilizarea defectuasa a resurselor publice
O parte a opiniei publice malteze inca il mai suspecteaza pe premierul demisionar Joseph Muscat ca ar fi comandat asasinarea jurnalistei Daphne Caruana Galizia
Daphne Caruana Galizia a publicat o ancheta in care il acuza pe premierul Muscat ca a eliberat pasapoarte malteze unor oficiali si mafioti azeri
Ati scris ca Rusia, Turcia si Azerbaidjan nu au raspuns la niciun caz de impunitate pentru crime si disparitii de jurnalisti
Conform rapoartelor Amnesty International dintre 2007-2012, in Azerbaidjan au fost uciși trei ziariști și întemnițați câteva zeci, în urma unor acuzații hilare, de posesie de droguri sau muniție. În 2005 a fost ucis ziaristul Elmar Huseynov pentru critici repetate la adresa dicatorului Ilham Aliyev. Asasinii săi nu au fost descoperiți nici până în ziua de astăzi. În 2006, jurnaliștii Fikret Hüseynli și Baxaddin Xaziyev au fost stâlciți în bătaie de către atacatori neidentificați nici până în ziua de astăzi. Lui Ali Orucov, secretarului de presă al Partidului Independenței Naționale, i-au zdrobit oasele de la mâini. Nicat Huseynov, jurnalist la publicația de opoziție Azadlîq, a zăcut câteva săptămâni în spital, după ce a fost atatat cu cuțitul ziua în amiaza mare și jucat în picioare de agresori neidentificați. Pentru că au protestat împotriva dictatorului azer, 16 activiști și susținători ai opoziției zac în închisoare. Jurnalistul Eynulla Fatullayev a fost condamnat la 8 ani și jumătate de închisoare cu executare pentru articolele sale critice împotriva dictatorului Ilham Aliyev și legăturile sale cu opoziția. Jurnalistul Jabbar Savalan a fost condamnat la doi ani pentru publicarea pe internet a unui articol critic la adresa guvernului. Bătut de poliție, a fost forțat să semneze o declarație falsă, în baza unor acuzații măsluite de posesie de droguri. Activistul Shahin Hasanli, unul dintre organizatorii protestelor antiprezidențiale din 2012, a fost arestat, acuzat de posesie ilegală de muniție de război și condamnat la doi ani de închisoare. Bakhtiyar Hajiyev, un alt activist al opoziției, a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru acuzația de sustrage de la executarea serviciului militar. Candidatul la alegerile parlamentare, Vidadi Isgandarov, a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru participarea la protestele antidictatoriale din aprilie 2012. În martie 2012, jurnalistul Seymur Haziyev, de la ziarul de opoziție Azadlîq, a fost răpit și bătut de șase atacatori mascați la marginea capitalei azere. Răpitorii l-au avertizat să nu mai scrie articole critice la adresa președintelui azer. Pe 3 aprilie 2012, un alt jurnalist de la Azadlîq, Ramin Deko, a fost răpit și bătut pentru că a scris articole critice despre clanul Aliyev.
Exista banuiala ca Daphne Caruana Galizia a fost asasinata de mafia azera la ordinul premierului Joseph Muscat, tocmai pentru ca a devoalat legaturile murdare dintre regimul maltez si cel al dictatorului azer