vineri, martie 29, 2024

Nunta princiară, restul și Estul

Inevitabil, zilele acestea televiziunea de pe toate continentele a fost cotropită de nunta prințului Harry al Marii Britanii cu actrița americană Meghan Markle, la Capela St.George a Castelului Windsor. Posturile românești au destinat evenimentului ore întregi. TVR, ProTV, Antena 1, Kanal D, DIGI 24, Antena 3, B1 TV, Realitatea TV și altele au transmis live sau au preluat transmisii, unele au programat interesante filme documentare despre membrii casei regale britanice sau au trimis reporteri la fața locului pentru a comenta în direct ceremonia. Presa a avut surse inepuizabile de informație fiindcă mediile britanice au luat-o din timp oferind detalii despre pregătiri, costuri, ținutele doamnelor, meniu, invitați. Tabloidele n-au ratat bârfele despre micile conflicte bine strunite în spatele porților Palatului Buckingham, sub privirea vigilentă a Reginei. Comentariul live de la un eveniment de o asemenea anvergură necesită pregătire serioasă din partea jurnaliștilor. E un efort substațial de cunoaștere a protocolului, a tradiției ceremoniale monarhice, a personajelor și a relațiilor dintre ele, a codurilor vestimentare, a semnelor și simbolurilor, una peste alta o întreagă istorie care nu poate fi pusă în paranteze dacă se dorește informarea complexă a publicului, dealtfel avid de a înțelege, nu doar de a admira spectacolul. Cum era de așteptat, ProTV, TVR, DIGI 24, Antena 1 s-au descurcat bine, iar documentarele Meghan Markle:Prințesa americană transmis de ProTV, Meghan si Harry, în culisele nunții regale, producție Channel 5 UK, programat de B1 TV sau În slujba Majestăţii Sale, film canadian difuzat de DIGI 24, au fost binevenite pentru a completa tabloul unei istorii fabuloase. Bâlbâielile și gafele au fost și ele de neevitat. Georges Boisnard, realizator al televiziunii publice, om de cultură și fin cunoscător, a consemnat pe pagina sa de Facebook cât de puțin știu unii stiliști români „celebri” despre ținutele protocolare masculine:La Realitatea TV, un creator sau jurnalist de modă, din câte am înţeles celebru, confundă jacheta cu fracul. Citez „cutare s-a îmbrăcat într-un frac negru…”.Nu domnul meu! E vorba de jachetă, ţinuta de maximă eleganţă de dimineaţă! Neagră sau gri, are altă croială decât fracul, cu poalele rotunjite. Se poartă tradiţional cu vestă de stofă gri, cu pantaloni reiaţi gri cu negru şi cu cravată. (între timp tradiţia coloristică s-a mai relaxat, se fac jachete gri cu pantaloni uni şi veste de aceeaşi culoare sau colorate diferit, chiar în culori vii etc). Fracul e ţinuta masculină super elegantă de seară, negru cu vestă albă şi papion alb. Jacheta se poartă cu pantofi negri de piele şi fracul cu pantofi de lac. În materie de pălării, ambele se poartă cu joben”. Lecție gratis.

Coborând din basm în realitatea cotidiană, aflăm că în Slovacia o jurnalistă de investigație din Cehia, Pavla Holcová, care a lucrat împreună cu jurnalistul slovac Ján Kuciak, împușcat mortal împreună cu logodnica sa în februarie, a fost interogată mai multe ore de poliția slovacă care i-a confiscat telefonul mobil. Organizațiile media au protestat împotriva autorităților care nu au reușit să ia urma criminalilor jurnalistului ajuns până la vârful corupției guvernamentale, în schimb cercetează jurnaliști care au informații despre implicațiile mafiei calabreze în afacerile guvernamentale. „Acțiunea poliției este ostilă și pare să vizeze investigația reporterilor, iar nu uciderea lui Ján Kuciak. Este comportamentul polițienesc din statele autocratice”, a reacționat Organized crime and corruption reporting project-OCCRP, rețea al cărei director executiv este jurnalistul român Paul Radu. Europarlamentarul Monica Macovei a inițiat o scrisoare transmisă prim-ministrului slovac, ministrului de interne, ministrului justiției, șefului Poliției și directorului general al Serviciului de Informații din Slovacia, prin care se cere restituirea urgentă a telefonului jurnalistei, conținând informații din investigația care a dus la demisia premierului slovac în martie 2018. Apelul, semnat de încă unsprezece europarlamentari, arată că„telefonul Pavlei conține informații referitoare la investigațiile jurnalistice în curs, precum și numele altor jurnaliști care lucrează în rețelele care investighează criminalitatea organizată, corupția, fraudele și spălarea banilor, cât și detalii despre sursele lor. Vă cerem să acționați imediat pentru a evita punerea în pericol a vieților jurnaliștilor, ale căror contacte sunt salvate în telefonul doamnei Holcova”. Autoritățile nu au răspuns deocamdată demersului.

La noi, jurnaliștii profesioniști de prin țară, câți vor mai fi rămas, s-au întâlnit la Bacău în programul Bursele europene:jurnaliști în dialog derulat de Freedom House și finanțat de Comisia Europeană, pentru a discuta despre câteva subiecte de interes. Cum se poate trezi apetitul publicului pentru temele economice și pentru noutățile venite din UE (Dan Apostol, Ovidiu Nahoi, Roxana Morea),  ce se poate face pentru detectarea și contracararea știrilor false și la ce ajută codurile etice în era New Media (Brîndușa Armanca), ce e nou în legislația patrimoniului în acest an declarat An European al Patrimoniului Cultural (arh.Irina Iamandescu-INP) au fost câteva dintre problemele discutate aprins de jurnaliști de la Radio România, Vrancea24, TVR, Adevărul, Recorder.ro, IașiTVLife, Monitorul de Suceava, Inroman.ro, Diplomatic Intelligence Newspaper, Viața liberă, TVR Moldova.

Apărut în revista „22”

Distribuie acest articol

10 COMENTARII

  1. Sunt doua lumi diferite: Vestul cel luxos preocupat de propria bunastare si Estul cel cazut vesnic intr-un con de umbra, amenintat de distrugerea ultimei ramasite de democratie.
    Oricum, se pare ca se strange un pic „cureaua” si in Vest, din moment ce printul Harry i-a marturisit fratelui sau in biserica faptul ca-l strang pantalonii, iar sotiei lui ca „I’m sh*tting it” (sursa Gandul.ro).
    Sunt curios ce s-ar fi intamplat daca unui jurnalist britanic de la vreun tabloid i s-ar fi confiscat telefonul.

  2. Chiar ma intrebam cand vom avea pe Contributors un articol despe Marea Nunta. N-am prea inteles ce se vrea prin calchierea titlului unei carti a lui Niall Fergusson.

  3. ” Presa a avut surse inepuizabile de informație fiindcă mediile britanice au luat-o din timp…”

    Oare ?

    Vezi :

    MASS-MÉDIA s. n. pl. Totalitatea mijloacelor de informare a maselor (radio, televiziune, presă etc.). [Pr.: -di-a] – Cuv. engl.[1]

    Conform DOOM2 și DEX’09 este s. f.

    Mediile sunt la scoala …
    Dv cat ati avut la romana ?

  4. Nunta a fost (si continua inca sa fie) o actiune disperata si imbibata de corectitudine politica a monarhiei britanice – o forma de guvernamant anacronica – de a iesi din conul de umbra pe care i l-a rezervat istoria. Principala preocupare (vezi si acest articol) este legat de frac si palarii.

    • Daca boborul o vrea, cam cum poate sa fie monarhia anacronica? La intervale aproape regulate, dezbaterea despre oportunitatea retinerii monarhiei este revizitata in statele Commonwealth mai dezvoltate, Australia, Noua Zeelanda, si cred ca si Canada. De fiecare data aripa pro-monarhie castiga relativ detasat. In UK, aproape ca nici nu se pune problema. Deci, despre ce anacronism vorbim? Ce e poate anacronic in Romania sau Rusia, nu e neaparat anacronic in UK sau Australia. Au fost accente PC la nunta, categoric. Dar ce, republicanii sunt imuni? Ba bine ca nu…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Brindusa Armanca
Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro