duminică, mai 22, 2022

O șansă dată d-nei Ecaterina Andronescu pentru a intra cu siguranță în istorie

Ieri a avut loc în sediul guvernului României o întâlnire simandicoasă în care s-a discutat despre problemele actuale, dar și despre viitorul educației naționale.
Cred că mai curând s-a mimat discuția deoarece în ruptul capului nu îmi pot imagina că despre educație și problemele ei reale s-ar putea pronunța în cunoștință de cauză cineva precum doamna prim-ministru Viorica Vasilica Dăncilă. Un personaj despre care orice român plătitor de taxe și impozite, orice cetățean din contribuțiile căruia îi este achitat salariul insei cu pricina este perfect îndreptățit să se întrebe cum a reușit doamna Dăncilă să fie nu absolventa unei facultăți, fie ea chiar și de Petrol și Gaze, ci chiar a ciclului gimnazial. Și aceasta fiindcă nu trebuie să ai un doctorat în lingvistică pentru a-ți da seama că doamna prim-ministru este iremediabil și fără drept de apel corigentă pe viață la Limba română.
Doamna Dăncilă nu s-a mulțumit doar cu o prezență simbolică în prezidiu. Precum activiștii de partid din perioada comunistă, Vida din Videle a luat cuvântul. Ocazie de a se lăuda cu clarviziunea pesedistă în domeniu și cu tot ceea ce ar fi făcut bun guvernul pe care îl conduce pentru oamenii școlii. Pentru “dascăli”, așa cum îi numește cu insistență pe învățători și profesori doamna Ecaterina Andronescu. Cea care pentru a patra oară în viață se joacă de-a Spiru Haret și de-a omul providențial chemat și binecuvântat de Dumnezeu să reformeze educația românească.
Insa care printr-un mare și blestemat accident al istoriei a ajuns să fie prima femeie-premier din istoria României ne-a asigurat că educația ar fi devenit prioritate națională, la fel ca sănătatea, de unde și efortul bugetar considerabil mai mare, cu 47% mai mult decât anul trecut. Desigur, doamna Dăncilă, după ce s-a periat pe sine zdravăn, nu a ratat ocazia de a formula sfaturi și îndemnuri fiindcă așa ținea ea minte că se face încă de pe vremea când era profesoară de Discipline tehnologice la un amărât de liceu industrial din Videle.
Numai că atunci când îi era doamnei Dăncilă lumea mai dragă, când vorbitoarea era mai avântată, mai convinsă de importanța capitală a zicerilor sale și de cât este ea de ascultată de cei prezenți în sală, a intervenit mult așteptata, de fapt, intrata în meniul zilnic al premierului, chifteluță lingvistică. În fața onoratei asistențe alcătuite din profesori și elevi și în prezența ministrului Educației, doamna Viorica Dăncilă a dovedit că habar nu are să folosească, așa cum cer normele gramaticale în vigoare, adjectivul pronominal de întărire. Drept pentru care pe gurița trupeșei doamne din Videle a scăpat drăgălașa greșeala tu însăși.
Dacă e adevărat că fondurile bugetare alocate învățământului au crescut, așa cum susține doamna prim-ministru cu 47%, atunci chiar că nu o înțeleg pe doamna Ecaterina Andronescu nu face ceea ce i-am propus în repetate rânduri. Înființarea unei clase speciale de liceu seral anume destinate colegilor domniei-sale de echipă guvernamentală și de partid, desigur. Foarte bun pentru rolul de șef de clasă ar fi predecesorul domniei-sale, dl. Liviu Marian Pop, președintele Comisiei de specialitate din Senatul României. Care este de notorietate că nu știe nici Română, nici Matematică. Nu de alta dar măcar astfel doamna Ecaterina Andronescu își va realiza visul de a intra într-un fel bun în istorie. Că a făcut ceva spre a-și ajuta colegii din înalta ierarhie a partidului care suferă de analfabetism funcțional. Dar și de a se pune pe sine la adăpost fiindcă nu cred că îi este chiar foarte comod să fie colegă de guvern și de partid cu astfel de specimene.

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

  1. Buna Dimineata Domnule Profesor

    Doamna Andronescu Este Deja in istorie prin “pedagogia” P$D aplicata unor Romani

    https://www.hotnews.ro/stiri-esential-22117513-protest-sedinta-comitetului-executiv-psd-herculane-condamnatii-penali-nu-pot-conduce-tara.htm

    Extras din link :

    Doua persoane au inceput sa strige “condamnatii penali nu pot conduce tara”, tinand in maini o pancarta, in momentul in care premierul Mihai Tudose si presedintele PSD Liviu Dragnea au ajuns la hotelul din Baile Herculane, unde se reuneste Comitetul Executiv National.

    Senatorul Ecaterina Andronescu le-a raspuns “dumneavoastra spuneti lozinci, iar Romania are nevoie de fapte ” si „nu decideti dumneavoastra, decide poporul roman”.

    Curat Murdar model pedagogic !

  2. „…fondurile bugetare alocate învățământului au crescut, așa cum susține doamna prim-ministru cu 47%”

    Îngăduiți-mi, vă rog, câteva observații.
    Prima este că alocarea pe hârtie nu înseamnă că banii vor ajunge în totalitate până la sfârșitul anului în sistem.
    Apoi, alocarea este de aproximativ 4% din PIB, una dintre cele mai mici din Uniunea Europeană. Prin urmare, creșterea cu 47% a „foarte puțin” reprezintă, de asemenea, o sumă „foarte mică”.
    A treia, suma aceasta este destinată în bună măsură achitării salariilor și restituririi banilor câștigați de cadrele didactice în instanțele de judecată (nu intru în amânunte, pentru că au existat deja numeroase discuții). Așadar, nu se poate vorbi despre finanțarea reală a sistemului de învățământ.
    În fine, pentru ca să nu creadă cineva că după demersul acesta profesorii vor deveni mai bine plătiți, ori vor dispărea toaletele din curțile școlilor, sumele nominale, calculate în lei-tramvai, sunt devalorizate de inflație, care până la sfârșitul anului atinge, conform datelor actuale, cote îngrijorătoare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro