Philip Gordon, adjunctul ministrului de Externe american, l-a cunoscut pe Victor Ponta în luna februarie, cu prilejul vizitei unei delegații PSD la Washington, în urma căreia actualul premier declara că “părerea generală în rândul interlocutorilor noștri din SUA este că opoziția va câștiga viitoarele alegeri”. Tânărul om politic anglofon, șef de partid social-democrat, va fi făcut o bună impresie administrației democrate americane. Într-adevăr, opoziția a câștigat alegerile locale din 10 iunie. Dar de atunci până la actuala vizită a lui Philip Gordon la București, acțiunile cuplului Ponta-Antonescu au dat peste cap legile și regulile, instaurând confuzie și dezbinare socială și o luptă politică pe viață și pe moarte. Îngrijorărilor Comisiei Europene li s-a răspuns cu insolență și adevăruri truncheate, iar toate îndemnurile la rațiune și legalitate au fost sistematic nesocotite.
Cu o zi înaintea vizitei lui Philip Gordon, europarlamentarul PNL, Ramona Mănescu, spunea că președintele suspendat „prin susținătorii dumnealui în diferite structuri ale statului dezinformează la nivel internațional” și că e “absolut normal ca SUA și UE să vrea să afle care este situația în realitate și să vrea să discute cu oficialii români, deci cu membrii USL care pot clarifica situația”. Lăsând la o parte că nu e “absolut normal” ca președintele Comisiei Europene să scrie scrisori urgente unui premier care-i răspunde în doi peri și nici ca ambasadorul SUA să se implice în politică, din declarația doamnei Mănescu rezultă că președintele interimar și primul ministru s-ar fi așteptat ca trimisul american să asculte mai întâi, dacă nu exclusiv, versiunea lor asupra situației actuale din România. În orice caz, nu s-ar fi așteptat ca Philip Gordon și ambasadorul Gitenstein să-l viziteze în primul rând pe Traian Băsescu. În fond, au fost siliți să aștepte revenirea primului ministru de la festivitatea de închidere a Jocurilor Olimpice de la Londra… E pentru prima dată de la suspendare, când lui Traian Băsescu i se cere părerea în mod oficial despre tot ce se întâmplă în România de două luni încoace. Și este un semnal că lucrurile au mers prea departe și că Statele Unite își asumă public implicarea și rolul de mediator în actualul conflict politic.
Nimic nu garantează însă, indiferent care va fi analiza și recomandarea administrației americane către actuala putere de la București, că Victor Ponta și Crin Antonescu ar fi dispuși să le dea curs și să reziste astfel tentației de a interpreta din nou, în favoarea acțiunilor lor, orice cuvânt transmis de partea americană. E de așteptat ca, urmând modelul răspunsului transmis recent Comisiei Europene, președintele interimar și primul ministru să susțină, în discuțiile cu Philip Gordon, că USL apără justiția, legalitatea și democrația, dar “dictatorul”, “din curticică“, le sabotează toate eforturile de normalizare a situației. N-ar fi decât o reluare a poziției exprimate cu două săptămâni în urmă de un apropiat al administrației Obama, John Podesta, fondatorul Centre for American Progress, pe siteul respectivei organizații, și cu care Philip Gordon va fi fiind la curent, după cum va fi fiind la curent și cu părerea despre suspendare/referendum a unui fost candidat democrat la președinția SUA devenit consilier al premierului Ponta, Wesley Clark.
În plus, în cazul în care Philip Gordon nu s-ar arăta destul de convins de bunele intenții și justețea politicii duse de USL, președintele interimar și primul ministru mai au un pseudo-argument pregătit din timp și greu de contrazis de către un diplomat familiarizat mai curând cu marea politică decât cu marile șmecherii : în cazul în care Traian Băsescu ar reveni în funcție, presiunea maselor va arunca țara pe marginea unui război civil. Sindicatele militarilor în rezervă conduse de un anume colonel Dogaru și-au anunțat deja intenția de a ieși în stradă, declanșând acțiuni de nesupunere civică și prevestind haos și violențe. Jucând în continuare cartea victimelor “dictatorului”, Victor Ponta și Crin Antonescu vor fi de acord cu trimisul american în tot ce va spune el, vor fi gata să respecte rezultatele referendumului, dar, vor explica ei, e prea târziu, populația nu mai suportă…, ne așteaptă o revoluție a militarilor, lucru periculos, dacă ne uităm la ce se întâmplă în Siria și în alte țări.
Perspectiva instalării scutului anti-rachetă în Bulgaria, de pildă, în cazul adâncirii instabilității politice din România i-ar convinge oare pe conducătorii țării că e vremea să restaureze statul de drept ? Greu de crezut, după tot ce am auzit și văzut de la referendum încoace.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Faptul ca perceptiile americanilor s-au transformat in realitate la alegerile locale si ca, pe baza scorului zdrobitor si inegalabil din aceasta prima repriza, este de asteptat sa fie pe deplin confirmate si la alegerile din toamna, care vor incheia partida electorala din 2012, indica o buna cunoastere si evaluare a realitatilor politice romanesti, in ciuda unor distorsionari din campania pentru referendum, care pare sa nu se fi incheiat. Tocmai de aceea este de salutat vizita lui Philip Gordon la Bucuresti si nu am nicio temere ca acesta ar bate cu pumnul in masa guvernului roman, imitand gestul din 1945 al adjunctului ministrului sovietic de Extrene, Vasinski, sau ca ar impune reeditarea sovromurilor de trista amintire sub forma unor ameromuri, asa cum se zvoneste. Inclin sa cred ca parteneriatul strategic romano-american va dainui si ca nu va fi legat de vremelnicia nicunui presedinte si niciunui guvern, asa cum s-a exprimat, in ultimele zile, si ambasadorul Mark Gitenstein.
Well, se pare ca istoria se repeta si acest nou Vasinski a batut la randul lui in masa:
http://www.realitatea.net/gordon-sua-sustin-cele-11-puncte-formulate-de-ce-la-adresa-romaniei_987380.html
Ieri URSS astazi EURSS si SUARSS, nimic nou sub soare…
Daca dvs puteti sa scrieti ” tinarul om politic anglofon (? ) , bla, bla, bla…….”, despre Poanta, nu mai citesc mai departe si m-am lamurit de editorialele dvs. De fapt l-am citit si pe cel de ieri si am ramas f confuza. De fapt am crezut ca nu inteleg, dar azi m-ati luminat. Sunteti cumva prietena cu Alison Mutter ( parca asa o cheama )?
Dacă Băsescu iese din schemă, probabil vom avea o șansă la normalitate.
Adevarat, dar o sa fie o normalitate PSD-ista.
E ca in bancul ala vechi, pe vremea tovarasului, cand se tot vorbea despre „democratia socialista”:
– Care e diferenta intre democratie si democratie socialista?
– Pai cam ca diferenta dintre scaun si scaunul electric.
Cam asa si cu normalitatea asta psd-ista.
D-na Bran,
Dv. scrieti despre conflictul politic si faceti mai multe evaluari strategice. Mi-as spune si eu supararea, cumva legat de ceea ce scrieti.
O administratie care nu poate/nu vrea sa asigure corectitudinea unui proces de votare este o administratie care viciaza si batjocoreste un drept fundamental al fiecarui individ. O administratie care instiga la furtul votului este o administratie care traieste in faradelege. Este o rusine pentru noi ca acest om, Gordon, a venit si a spus in clar „…am venit aici pentru a exprima această îngrijorare: asa cum stie toată lumea, au existat acuzatii credibile privind numeroase cazuri de vot ilegal la referendum”. Este o rusine pentru ca maimutarim democratia si pentru ca ne batem joc de cel mai elementar drept din democratie. Esti un individ constient de indatoririle tale, te supui autoritatii si mai stii ca ai dreptul fundamental de a-ti exprima optiunea la vot, dar, fatalitate, votul tau are aceeasi valoare cu un altul furat, si sint destule furate. Te duci ca boul cu buletinul in mina sa-ti faci si datoria si dreptul de cetatean, si administratia „democrata” se caca pe constiinciozitatea ta de vita supusa si mai baga un vot in dreptul unuia mort. A doua zi te duci la slujba ta, iar ala „democrat” se duce sa te reprezinte in lume. Iertati-ma, dar este scandalos.
Ma mir ca acesti guvernanti ai nostri mai au indrazneala de a pronunta alte vorbe inaintea celor firesti „date fiind unele ingrijorari exprimate, asiguram ca anchete sint in curs de desfasurare si in cel mai scurt timp cei gasiti vinovati vor suporta sanctiunile legii”.
Pentru mine, orice alta discutie despre ce face CCR in folosul nu stiu cui nu mai are relevanta. Desi sint dintre cei care in trecut indemnam pe altii sa mearga sa voteze, astazi, in conditiile furtului organizat, nu mai gasesc eu insumi un rost sa votez.