marți, iulie 14, 2020

O analiză a tipurilor de testare pentru COVID19 și a costurilor pe care le presupun

Testarea pentru coronavirus poate fi de interes la două scări: a individului şi a societăţii. În acest text prezint pe scurt câteva aspecte tehnice ale testării şi interpretării datelor. Înţelegere directă a acestor aspecte nu este accesibilă fără o pregătire de om de ştiinţă. În absenţa cunoaşterii acestor lucruri nu pot fi interpretate pertinent deciziile şi recomandările despre teste, nici numerele vehiculate în spaţiul public ca rezultate din teste.

1 Cadrul problemei

Indivizii şi decidenţii publici formulează probleme în limbaj comun, oamenii de ştiinţă apelează la limbaje tehnice / ştiinţifice ca să le rezolve, “traduc” rezultatul obţinut înapoi în limbaj comun şi finalmente îl comunică beneficiarilor individuali sau publici.

Să presupunem că întrebările de interes individual şi social sunt următoarele:

  • Sunt sau am fost purtător al coronavirusului ? (nivelul individual)
  • Care este tendinţa de schimbare a numărului de purtători de coronavirus în societate ? (nivelul social).

Pentru a putea răspunde la aceste întrebări oamenii de ştiinţă (medicii, biologii etc) au nevoie să cunoască următoarele tipuri de metode (le enumăr şi apoi detaliez pentru fiecare):

  1. Metoda ştiinţifică, felul cum se formulează şi testează o ipoteză ştiinţifică în general. Întrebarea formulată în limbaj comun de beneficiar va fi transformată într-o întrebare tehnică la care se dă un răspuns tehnic.
  2. Metoda managerială, felul cum se obţin şi gestionează resursele de toate felurile (umane, financiare, infrastructură, consumabile, etc) pentru a pune în practică testarea ipotezei formulate la punctul anterior.
  3. Metode specifice de obţinere a datelor şi de interpretare a lor (de la prelevarea, prezervarea probelor, la măsurare variabilei de interes, la construirea bazelor de date,.prelucrare lor matematică şi interpretarea rezultatelor).
  4. Metode de comunicare a rezultatelor testării ipotezelor către 1) comunitatea experţilor pentru vericare şi validare reciprocă şi 2) către beneficiari ca răspuns la întrebarea lor.

Atunci când probleme sunt recurente şi s-a instalat o rutină în rezolvarea lor, metodele 1 , 2 şi 4 de mai sus pot fi neglijate de către beneficiari, pentru că s-au creat proceduri standard de lucru şi există un cadru organizaţional clar pentru bunul mers al lucrurilor. În situaţii unice sau foarte rare de felul pandemiei actuale nu mai există soluţii formalizate, e nevoie de creativitate. Pentru manifestare creativităţii e relevantă şi cunoaşterea metodelor 1, 2 şi 4, deoarece fiecare poate impune constrângeri asupra felului cum se poate rezolva, atunci când se poate rezolva, problema indidvuală sau socială.

În legătura cu metoda ştiinţifică aş vrea să punctez numai diferenţa foarte mare între felul cum se măsoară la nivel individual şi la nivel social.

La nivel individual pot da un răspuns sigur, fără nici o incertitudine, dacă folosesc metode potrivite, în timp ce la nivel social nu pot da un răspuns perfect sigur, deoarece nu pot măsura toţi indivizii din populaţie, ci numai un eşantion, o parte din populaţie. Ipoteza la nivel social trebuie să fie formulată în termenii unor ipoteze statistice, cu o discuţie explicită a incertitudinii, în timp ce ipoteza la nivel individual poate să fie formulată fără a folosi aparatul conceptual al statisticii. Vom vedea că diferenţa dintre rezultatul sigur şi cel cu incertitudine încorporată are consecinţe mari pe planul comunicării către beneficiari şi ar trebui să aibă şi asupra reflectării datelor respective în presă, când e vorba de o problemă publică.

Din punct de vedere managerial sunt două lucruri pe care le aduc în atenţie:

1. În aplicarea metodelor de măsurare atunci când nu există o situaţie de urgenţă abordarea este de la metode mai ieftine şi mai puţin precise (pentru „screening”) spre metode tot mai scumpe, mai precise şi cu acurateţe mare. Pasul spre metode scumpe se face dacă prima categorie de metode a dat indicii că este necesară investiţia (figura 1). În situaţiile de nevoi acute (criză) strategia este de focalizare cu metodele cele mai bune şi scumpe către grupurile ţintă cele mai afectate de criză, pentru a rezolva situaţia urgentă, şi abia în pasul al doilea se extinde abordarea către grupuri mari mai puţin expuse folosind metode mai ieftine şi mai puţin riguroase.

Figura 1 Abordare cu multiple anvelope de metode (“tierd approach”, în schemă sunt prezentate doar două niveluri) având precizii, acurateţi şi antrenând costuri diferite. În situaţii normale se face o optimizare a costurilor prin trecere treptată de la metode mai ieftine la cele mai scumpe. În situaţii percepute ca fiind crize se tinde spre folosirea de la început a metodelor cele mai bune şi scumpe pentru rezolvarea problemei acute.

2. Întotdeauna când cererea este foarte mare, aşa cum este în crize, preţurile aplicării metodelor de către furnizori vor fi mai mari decât în situaţiile normale. În astfel de condiţii apelarea la parteneri strategici, cu care nu există numai o relaţie comercială, poate fi decisivă pentru rezolvarea problemei publice acute în limitele resurselor disponibile.

2 Metode specifice de obţinere a datelor şi de interpretare a lor

2.1. Metode la nivel individual

Metodele pentru a răspunde la întrebarea “Sunt sau am fost purtător al coronavirusului ?” se bazează pe cunoaşterea structurii moleculare a virusului (figura 1) şi a felului cum organismul se apără de virusuri producând anumite proteine (anticorpi) care se leagă de proteinele virale.

Figura 1 A Organizarea virusului SARS-COV2 (în mijloc o moleculă de acid nucleic, împrejur proteine virale care formează o capsiă) şi structura genomului său (după Bai şi colab. 2020).

Caracterul strategic al metodelor de testare (mizele financiare sunt uriaşe) fac să existe o interferenţă între aspectele ştinţifice şi cele comerciale, mai mare decât în alte situaţii. Am găsit, totuşi, un articol de sinteză recent, într-o revistă cu referenţi, care are o interferenţă minimă din partea sectorului comercial (Loeffelholz şi Tang, 2020). În această sinteză sunt menţionate trei clase mari de metode (tabelul 1):

  • Cultura de celule (fără relevanţă comercială de testare, importantă mai ales pentru cercetare medicală).
  • Detectarea acizilor nucleici din virus în probe din organismul infectat prin amplificarea lor.
  • Detectarea proteinelor prin care organismul infectat se apără de virusuri (anticorpi produşi în câteva zile după infectare şi care rămân în organism şi după vindecare), aşa numite analize serologice.

Amplificarea acizilor nucleici din virus detectează prezenţa virusului ca atare şi este cea mai sigură metodă în acest moment. Puţinele cazuri când metoda dă rezultate false poate fi evitată prin dezvoltarea recentă a unor materiale de referinţă, constând în părţi nepericuloase din virus (JRC 2020).

Analizele serologice detectează efectele prezenţei virusului, şi anume anticorpi împtriva unor proteine din capsida virusului HCoV-19 (un mic film de prezentare în limba română se poate vedea aici). Aceste analize au un număr semnificativ de erori de detectare (test negativ fals). Numărul de erori se poate reduce prin îmbunătăţirea proteinelor sintetice similare cu cele din capsida viruslui care sunt folosite pentru testare, şi la care anticorpii din organism se leagă în timpul testării. (Zhang şi colab. 2020). Avantajul acestor metode este că pot oferi şi informaţii istorice, cine a fost în contact cu virusul, ce parte din populaţie, chiar dacă a avut sau nu a avut simptome.

Tabelul 1 Tehnici generale de laborator pentru detectarea coronavirusurilor (după Loeffelholz şi Tang, 2020). Aceeaşi sursă prezintă tabelar împreună cu limitele de detecţie 17 tehnici comecrciale întregistrate în China între 26 ianuarie şi 12 martie 2020).

Bai şi colab. (2020) prezintă o analiză comparativă a caracteristicilor celor două metode principale de testare, alături de una pe care o dezvoltă ei în scop comercial (tabelul 2). Nici primii autori menţionaţi nu sunt lipsiţi de interese comerciale, promovând în articolul lor evoluţiile tehnologice specifice firmei la care lucrează (figura 2).

Tabelul 2 Comparaţia a trei tipuri de metode pentru testarea COVID-19 (Bai şi colab. 2020). A treia categorie de metode (coalana din stânga) nu este menţionată în sinteza lui Loeffelholz şi Tang (2020), probabil datorită acurateţii prea mici (Zhang şi colab. 2015) şi caracterului ei relativ controversat (tehnica pe care se bazează a fost utilizată şi pentru modificarea genomului uman, Thurtle-Schmidt şi Lo 2018). Pentru detalii tehnice se poate vedea sursa menţionată, Bai şi colab. (2020).

Figura 2 Evoluţia testelor comerciale bazate pe amplificarea acizilor nucleici (după Loeffelholz şi Tang, 2020) de la cele cu durată mare de timp şi necesitând aparatură mai complicată în laboratoare speciale la unele rapide şi cu nevoie de aparatură mai reduse, aplicabile lângă pacient (POCT = point of care test). Autorii articolului de sinteză lucrează la o companie implicată în dezvoltarea şi comercializarea celor mai avansate teste.

În acest context tactica guvernului României de a nu face testări în masă folosind teste bazate pe detectarea acizilor nucleici este bună, dată fiind situaţia noastră economică. O testare masivă de felul celei din Coreea de Sud sau Germani are costuri pe care nu ni le putem permite. Firmele furnizoare, indiferent de ţara de origine, au crescut probabil mult preţurile la teste, mai ales cei ce au o piaţă veche, care  deţine deja instrumentele necesare de la aceleaşi firme. O testare la comandă privată în Marea Britanie cu o metodă clasică de amplificare a acizilor nucleici costă de ordinul a 200 de lire sterline. Într-un al doilea pas se va trece probabil şi la noi la testarea pentru anticorpi, mai ieftină, care va oferi o imagine asupra gradului de imunizare general.

2.2 Metode la nivel social

Am văzut până acum cum şi cu ce costuri relative poate afla o persoană dacă este sau a fost infectat. Dar din punct de vedere al gestionării epidemiei interesează ce se întâmplă în populaţii de scară locală şi naţională. Există două căi de a aborda problema: folosirea unor modele teoretice dezvoltate anterior (cum este cel de dinamică exponenţială ca rezultat al propagării contaminării), şi detectarea tendinţelor în măsurătorile actuale prin modelere empirică.

Nu îmi propun aici să semnalez decât două aspecte:

  • Problema eşantionării reprezentative.
  • Problema stabilirii tendinţelor reale.

Problema eşantionării reprezentative. Eşantionul pentru care există date disponibile public în România şi în multe alte ţări este puternic deplasat spre grupul celor care au probleme de sănătate sau este probabil să le aibă, motiv pentru care sunt testaţi, şi nu este reprezentativ statistic pentru întreaga populaţie. Raţionalitatea situaţiei este într-o abordare de tip criză (figura 1), cu concentrarea resurselor pentru gestionarea problemelor grupului cel mai vulnerabil folosind testele cele mai sigure, dar şi cele mai scumpe (testele care măsoară prezenţa virusului ca atare). Odată situaţia sub control testarea se va putea extinde către stabilirea persoanelor care au fost deja expuse, dar fără a fi avut probleme notabile de sănătate (miza în acest caz este relansarea activităţii economice, în funcţie de rezultate, detalii de exemplu aici).

Problema stabilirii tendinţei are ca miză pentru decidenţi să vadă dacă situaţia este sub control. Tendinţa în serii temporale de măsurători nu se poate stabili de la o zi la alta. Dacă azi valoarea numărului de cazuri pozitive noi este mai mare sau mai mică decât ieri nu înseamnă că a avut creştere sau o scădere. Sunt necesare metode specifice de analiză statistică (un esemplu în figura 3) care să arate elimine variaţiile accidentale, zgomotul şi să permită vizualizarea tendinţelor din setul de date.

Figura 3 Detectarea tendinţelor şi discontinuităţilor din serii temporale de date (aici cazurile pozitive raportate public până în 2 apr 2020) prin: a) metoda medierii în ferestre de timp cu diferite lungimi (în fiecare zi începând cu ziua n se face media valorilor din n zile, acea zi şi n-1 anterioare, în cazul din grafice exemple pentru 2 şi 7 zile) şi b) metoda medierii cumulate (în fiecare zi se face media pentru toată perioada de timp. Notă: în analiza seriilor de date climatice există o familie mare de metode automatizate pentru detectarea discontinuităţilor; metoda folosită aici e una elementară (detectare prin inspectare grafică).

Din figura 3 este de reţinut că:

  • nu se poate spune de la o zi la alta care e tendinţa, datorită zgomotului din date pe termen scurt (erori şi alte procese rapide care nu ne interesează). Se poate spune numai la o anumită scară de timp, în funcţie de tipul de proces, după eliminarea zgomotului din date. Aici scara de timp e cam de 7 zile.
  • nu există până acum în datele pentru România o tendinţă exponenţială (figura 4), ci trei tendinţe liniare clare, pe intervale, cu discontinuitate. Dacă ar fi să emitem o ipoteză pentru infirmarea modelului teoretic exponenţial ar fi că există un control în primul rând din partea ratei de persoane care au intrat în ţară cu o perioadă de timp înainte (incubarea). Se poate testa de către cine are acces la rata intrărilor, izolărilor şi punerii în în carantină a celor intraţi.

Figura 4 Reprezentare directă a numărului cumulat de cazuri (axa y, jos numărul de zile – x) în care se observă abaterea sistematică din ultimele zile de la tendinţa exponenţială (stânga) şi faptul că se poate modela seria de date existente prin trei ecuaţii liniare pe cele trei intervale detectate vizual prin metodele din figura 3 (dreapta).

3 Comunicarea rezultatelor

Comunicarea rezultatelor pe plan privat e controlată numai de etica actului medical. Spre deosebire, comunicarea rezultatelor relevante pentru problema de sănătate publică trebuie să ţină seamă şi de riscul de instrumentalizare a ştiri / comunicatului prin:

  • Interferenţa propagandei ideologice
  • Interferenţa propagandei geopolitice
  • Interferenţa psihologiei alarmiste a maselor.

O căutare pe Google pentru „a crescut” AND „numărul de contaminări” AND COVID duce la 1460 de ocurenţe, din toate tipurile de presă (tabloidă, premium, favorabilă autoritarismului PSD, favorabilă democraţiei liberale). O căutare similară pentru „scade numărul de contaminări” AND COVID arată 548 de ocurenţe, iar o căutare pentru „creşte exponenţial” AND COVID are arată 18700 de ştiri. O mare parte din aceste ştiri sunt ştiri false, rezultat nu neapărat al unei propagande intenţionate alarmiste, cât al neștiinței de a interpreta statistici pe care o au majoritatea jurnaliştilor. Ei nu înțeleg semnificaţia numerelor care se comunică zilnic de către guverne, între care şi cel al României. În loc să fie comunicate rezultate cu tot cu interpretarea lor, după procesare statistică adecvată (în capitolul anterior am dat numai un exemplu, dar sunt multe ale lucruri care se pot spune cu privire la datele existente din punct de vedere metodologic şi statistic), sunt furnizate doar date brute pe care cetăţenii neavizaţi nu le pot interpreta adecvat. Creşterile şi scăderile trebuie susţinute statistic în acest domeniu, incertitudinea trebuie tratată explicit, nu e vorba de o adunare de numere naturale inteligibilă direct în limbaj comun.

Interferenţa ideologică este inevitabilă, de exemplu cea de stânga va pune accent pe solidaritate principială şi pe scăderea sau limitare creşterii preţurilor la teste atunci când cererea e în creştere (un exemplu în Treatment Action Group 2020). Cea de dreapta va accentua preponderent rolul sectorului privat în testări. Excesele de ambele părţi pot fi și sunt convergente cu retoricile războiului hibrid în derulare, iar România nu are nici un interes să susţină forţele anti-occidentale. Alarmismul, isteria mediatică în privinţa problemei reale a epidemiei, susţinută de absenţa oricărori înţelegeri de fond a fenomenelor şi datelor nu ne ajută să depăşim situaţia actuală.

Direcţiile argumentative care se profilează ca dominante în presa occidentală pentru consolidarea relaţiilor internaţionale în forme instituţionale mai eficace şi eficiente, şi care pot fi susţinute, nu sunt străine de problema testelor şi datelor:

  • la originea dificultăţii gestionării epidemiei şi trasnsformării ei în pandemie se află absenţa datelor credibile şi a circulării lor între ţări, iar lipsa datelor credibile şi a transparenţei sunt tipice regimurilor autoritare (China e responsabilă!)
  • democraţiile liberale la rândul lor trebuie să dezvolte reacţii civice mai ordonate în situaţia în care serviciile publice (evit deliberat termenul de autorităţi de tradiţie franceză) impun măsuri restrictive pentru rezolvarea unor probleme de interes comun (Italia e cel mai trist caz cu dificultăţi în acest sens).

Exisă o dublă responsabilitate publică de a furniza şi comenta rezultate care să nu alimenteze propaganda politică, geopolitică şi starea psihică a cetăţenilor:

  • una este a decidenţilor
  • alta este responsabilitatea jurnaliştilor din publicaţiile şi platformele premium

4 Concluzii

Am arătat că problema testării şi interpretării datelor rezultate din testare are un context metodologic din care nu pot lipsi cunoştinţele de metodă ştiinţifică în general (cum se dovedeşte existenţa unui fenomen de scară individuală sau socială prin testarea riguroasă a unor ipoteze) şi cunoştinţele elementare de management (că orice testare pentru rezolvarea unor probleme individuale şi sociale costă, ceea ce duce la anumite tactici de abordare în funcţie nu doar de natura problemei, ci şi de resursele disponibile, iar pentru problemele de sănătate publică şi de parteneriatele strategice geopolitice).

În ce priveşte testarea la nivel individual am văzut că principalele două categorii pe piaţă sunt teste pentru existenţa acum a virusului în organism, cele mai importante în contextul de griză pentru protejarea grupurilor vulnerabile, şi teste pentru dovedirea existenţei imunizării după o infectare în trecut, importante în pasul imediat următor pentru a şti când putem să deblocăm activitatea economică şi socială.

La scara socială am văzut că nu există o eşantionare solidă ştiinţific în nici o ţară, că toate măsurătorile sunt deplasate spre grupurile percepute ca fiind în pericol. Cu toate acestea, dat fiind caracterul sistematic al modului de măsurare, deplasat spre aceste grupuri, se pot detecta tendinţe în structura datelor la o scară de timp de câteva zile (în analiza de aici am putut vedea că o netezire cu valori medii pe şapte zile e suficientă ca să vedem tendinţa, fără alt zgomot). Aceste tendinţe nu corespund unei funcţii simple exponenţiale şi nu avem de ce să credem că de mâine brusc vom sări la mii de cazuri pe zi pentru ca un astfel de model teoretic să fie validat.

Bibliografie

Bai H., Cai X, Zhang X., 2020, Landscape Coronavirus Disease 2019 test (COVID19test) in vitro – –A comparison of PCR vs Immunoassay vs Crispr-Based test, https://osf.io/preprints/6eagn/ accesat la 31 martie 2020

JRC, 2020, A new control material developed by JRC scientists to help prevent coronavirus test failures, https://ec.europa.eu/jrc/en/news/new-control-material-developed-jrc-scientists-help-prevent-coronavirus-test-failures

Loeffelholz M. J., Tang Y.-W., 2020, Laboratory diagnosis of emerging human coronavirus infections – the state of the art, Emerging Microbes & Infections, 9, 747-756 (open access), https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/22221751.2020.1745095

Thurtle-Schmidt D. M., Lo T.-V, 2018, Molecular biology at the cutting edge: a review on CRISPR /CAS9 gene editing for undergraduates, Biochemistry and Molecular Biology Education, 46, 195-205

Treatment Action Group, 2020, https://www.treatmentactiongroup.org/statement/treatment-action-group-statement-on-the-high-price-of-cepheids-xpert-test-for-covid-19/

Zhang P., Gao Q., Wang T., Ke Y., et al., 2020, Evaluation of recombinant nucleocapsid and spike proteins for serological diagnosis of novel coronavirus disease 2019 (COVID-19), https://www.medrxiv.org/content/medrxiv/early/2020/03/20/2020.03.17.20036954.full.pdf , accesat la 31 martie 2020

Zhang X.-H., Tee L. Y., Wang X.-G., Huang Q.-S., Yang S.H., 2015, Off-target effects in CRISPR/Cas9-mediated genome engineering, Molecular Therapy – Nucleic Acids, 4, e264

Distribuie acest articol

20 COMENTARII

  1. Testurile pentru personalul medical sunt cele mai importante la ora actuală.

    Multi medici și personal medical s-au îmbolnăvit în Italia, Spania, RFG (2.300 persoane), etc. Analiza sângelui e raspândită în spitale și clinici universitare. Testarea fiecare săptămână a personalului medical e necesară din cauza ciclului de infectare cu sars-cov-2. Persoanele infectate care nu obeservă nimic pot infecta pe alții. După 5-7 zile apar simptome și se pot detecta virușii din gât. Infectarea plămânilor e ultimul moment pentru începerea unui tratament provizoriu cu medicamentele actuale cunoscute de la alte epidemii/ pandemii.
    Testarea depinde de momentul în care se află ciclul de infectare al pacientul. Nu are rost de a detecta pe toți. Niciunde nu există această capacitate de testare în laboratoare. Nu există atâtea substanțe necesare pentru testare. În RFG se fac ca. 350.000 teste pe săptămână. Din ca. 40.000 paturi cu aparate de respirat jumătate sunt pentru izolarea cu virusul sars- cov-2.
    Tratarea cu medicamente pâna când va exista o injecție-vaccin peste un an, izolarea în stații pentru tratament intensiv cu aparat de respirat, e actual singura cale pentru salvarea pacienților gav bolnavi.
    Din studii în zone limitate cu infectare mare se vor obține probabil în Mai (Heinsberg-RFG, Dr Streeck clinica universitară Bonn) primele date credibile despre calea de infectare (din gât în gât, mai puțin sau de loc pe suprafete uscate), numărul celor infectați, letalitatea virusului sars-cov-2 ( cifra 9 % în Italia și 1% in RFG nu spune mare lucru), rata de infectare etc.
    Izolarea grupului „de risc”, a celor cu boli cronice indiferent de vârsta și a celor peste 65 de ani va fi probabil o măsură necesară pentru a reduce numărul de infectare si pentru a proteja spitalele și personalul medical de pericolul unei suprasolicitări cum a fost în unele părți (Bergamo-Italia, Madrid-Spania, Mulhouse-Franța,etc).
    Testele actuale sunt foarte diferite, pot da rezultate bune numai dacă sunt făcute de specialiști care cunosc metoda testului folosit.

    Aceste lucruri le-am înțeles din prezentările actuale la TV de la RKI Institutul Robert Koch, Charite Berlin și ale autorului pe contributors. Fac parte din grupul de risc, stau acasă.

    • Dacă infecția cu sars-cov-2 a fost învinsă și virusul a dispărut din pacient în corp au rămas anticorpi. Acesti anticorpi plutesc în plasma sanguină și formează un fel de memorie de imunitate. E vorba de o imunizare pasivă în comparație cu o injecție- vaccin. Corpul pacientului nu trebuie să învețe să producă anticorpi. Principiul este cunoscut, principiu pentru care Emil von Behring a primit Premiul Nobel 1901.

      (Zeit: … „ …Auch wenn das Virus besiegt und nach einer Weile aus dem Körper verschwunden ist, bleiben die Antikörper erhalten. Sie schwimmen im Blutplasma und bilden eine Art Immungedächtnis. Man spricht von einer passiven Immunisierung, weil der Körper der Patienten – im Gegensatz zu einer Impfung – dadurch nicht selbst lernen muss, die Antikörper herzustellen, sondern sie sozusagen geschenkt bekommt.
      Dieses Prinzip ist nicht neu. Emil von Behring bekam dafür 1901 sogar den ersten Nobelpreis für Medizin. Ende des 19. Jahrhunderts hatte er Kindern, die an Diphtherie erkrankt waren, das Blutserum von Tieren gespritzt, die er vorher künstlich gegen die Krankheit immun gemacht hatte.
      Seitdem setzten Ärztinnen und Ärzte inmitten von Krankheitsausbrüchen immer wieder auf die Methode, wohl erstmals während der Influenza-Pandemie 1918, der „Spanischen Grippe”. Wie gut sie damals gewirkt hat, lässt sich heutzutage nicht mehr genau nachvollziehen.
      So war es auch bei der aktuellen Pandemie. Schon recht früh schlugen Wissenschaftler in Ermangelung von wirksamen Medikamenten vor, eine Therapie mit dem Plasma von Genesenen zu versuchen (Lancet Infectious Diseases: Chen et al., 2020).
      Und schließlich ist es auch wichtig, den besten Zeitpunkt zu finden, jemandem das Plasma zu injizieren, damit das Immunsystem des Empfängers den entscheidenden Schub bekommt.
      Genau das soll nun in Deutschland im Rahmen der Studie CAPSID geschehen, an der auch Blasczyks Hannoveraner Klinik teilnehmen wird.
      Sei aber jemand geeignet, sagt Blasczyk, dann laufe das Verfahren ebenso simpel ab wie bei einer normalen Plasmaspende. Je nach Körpergewicht würden 650, 750 oder 850 Milliliter Plasma gewonnen. Covid-19-Patienten bekämen dann bei einer Behandlung etwa 250 Milliliter injiziert, so Blasczyk. Die Plasmatherapie ist eines der am besten verträglichen Mittel, die wir haben”, sagt Blasczyk. Gerade wenn man bedenke, mit welchen Wirkstoffen weltweit gerade sonst noch experimentiert werde…. „…)

      Această metoda a fost deja folosită, probabil deja 1918 la gripa spaniolă (au murit peste 50 milioane de oameni pe glob). Important este să se găsescă momentul optim pentru injectarea plasmei. Astfel sistemul de imunizare a pacientului primește un sprijin decisiv.

      • Immunologul Mihai Netea de la Radboud Universitair Medisch Centrum în Nijmegen crede că a înțeles mecanismul de funcționare a vaccinului BCG contra tuberculozei. Immunologul Mihai Netea împreună cu epidemiologul Marc Bonten de la Clinica Universitară Utrecht vor începe cu injecții cu BCG la personalul medical în opt clinici din Olanda.
        Immunologul Eleanor Fish de la University of Toronto scrie în magazinul stiințific „Science“: BCG nu poate împiedica infectarea cu virusul sars-cov-2 dar poate atenua cu mult urmările infecțării. E important pentru personalul medical.

        La Max-Planck-Institut für Infektionsbiologie in Berlin se folosește un vaccin VPM1002 care este o variantă nouă a vaccinului cunoscut contra tuberculozei numit injectia Bacille Calmette-Guérin (BCG), din anul 1920, până azi e singurul vaccin, obtinut din tuberculoza vacilor. Acest vaccin activează imunitatea corpului de la naștere dar și cea nespecifică a corpului. Sunt celulele pe care le trimite corpul la patrulă fără să cunoască care virus atacă corpul.
        British Medical Journal a publicat un articol în care se afirmă potentialul de protectie a vaccinului BCG.
        ( FAZ: …”…. Am Max-Planck-Institut für Infektionsbiologie in Berlin wurde der alte Wirkstoff jetzt mit Hilfe gentechnischer Verfahren so aufgerüstet, dass er noch wirksamer sein könnte. Diese Nachricht genügt in dieser Zeit, dass Grodes Telefon nicht mehr stillsteht. VPM1002, so heißt der von den Berlinern Forschern konzipierte Nachfolger des bekannten Impfstoffs Bacille Calmette-Guérin (BCG), der bis heute einzigen Vakzine gegen Tuberkulose. BCG wurde in den 1920er Jahren von den französischen Wissenschaftlern Albert Calmette und Camille Guérin entwickelt und enthält den abgeschwächten Erreger der Rinder-Tuberkulose. In Ländern, in denen die Tuberkulose grassiert, wird dieser Kleinkindern verabreicht. Acest efect a fost descopreit de epidemiologi Peter Aaby si Christine Stapel Benn
        Billig, aber umstritten
        Die Spritze ist billig, aber umstritten: BCG schützt nur vor den schlimmsten Formen einer Tuberkulose, in denen Bakterien den gesamten Körper befallen. „In diesen Kindern wirkt der Impfstoff so, wie es die Wissenschaft vorsieht“, erklärt Stefan Kaufmann, der als Direktor des Max-Planck-Instituts für Infektionsbiologie inzwischen emeritiert ist, aber dort die Weiterentwicklung vorangetrieben hat. BCG gaukelt einen Infekt vor und stimuliert so das Immunsystem. Es bilden sich passende Abwehrzellen, die sich einschalten, sobald es tatsächlich zur Infektion kommt. Doch BCG kann offenbar mehr: Es rüstet auch die unspezifische oder die angeborene Immunabwehr hoch. Das sind jene Zellen, die der Körper auf Patrouille schickt, ohne zu wissen, welcher Erreger ihn bedroht. Der Effekt fiel zuerst den dänischen Epidemiologen Peter Aaby und Christine Stapel Benn auf; BCG schützt offenbar vor vielen Erregern. „Sie beobachteten, dass geimpfte Kinder auch nach Jahren weniger häufig starben als die Ungeimpften“, sagt Kaufmann. Lange wurden die beiden belächelt.
        2014 entschied die Weltgesundheitsorganisation jedoch, dass wohl ein Effekt vorhanden sei. Zwei Jahre später veröffentlichte das „British Medical Journal„ einen Review, in dem BCG sowie der Masernimpfung eine generell schützende Wirkung vor Infektionen bescheinigt wurde. Inzwischen ist der doppelte Effekt experimentell bestätigt, und der Immunologe Mihai Netea vom Radboud Universitair Medisch Centrum in Nijmegen glaubt, den Mechanismus hinter diesem Phänomen verstanden zu haben. Sein Team fand heraus, dass BCG auch Monate nach der Impfung noch in der Haut der Geimpften nachzuweisen ist. Dort, sagt er, aktiviere es die angeborene Abwehr. In Griechenland startete er Studien mit älteren Menschen, um sie vor schweren Infektionen wie Influenza zu schützen. Eigentlich sollten in Kürze weitere Studien in den Niederlanden anlaufen. Dann kam Corona – und alles wurde anders.
        Eine Ansteckung wird damit nicht verhindert
        Mit den Epidemiologen Marc Bonten von der Universitätsklinik in Utrecht will Netea bald tausend Ärzte und Pflegekräfte in acht niederländischen Kliniken mit BCG impfen, um sie vor schweren Covid-19-Verläufen zu bewahren… Die Infektion beginnt wie andere virale Atemwegsinfekte auch: mit Husten, Atemnot, Fieber, mal leichter, mal ernsthafter. Bei einem Teil der Patienten verschlechtert sich aber dieser Zustand dann in einer zweiten Phase, und davor will man das medizinische Personal, das einem sehr hohem Infektionsrisiko ausgesetzt ist, schützen. „Es ist nicht so, dass die Impfung die Ansteckung verhindern könnte“, sagte die Immunologin Eleanor Fish von der University of Toronto dem Fachmagazin „Science“. Aber sie könne den Verlauf mildern. Stelle sich das als richtig heraus, könne es sogar von Vorteil sein, wenn der Impfstoff die Ansteckung nicht gänzlich verhindere, meint Kaufmann. So könne man die Durchseuchung der Bevölkerung und den damit einhergehenden Schutz für gefährdete Personen etwas sicherer erreichen.
        .”…).
        Împreună omenirea va reuși mai repede și mai bine să gsească un vaccin-injecție, să oprească pandemia cu virusul sars-cov-2.
        Liberté, Égalité, Fraternité. Acum e nevoie de Fraternité.

  2. Felicitări Autorului pentru articol! Merita atenție acest articol și cel din Comisarul despre realizarea d-lui Bogdan Micu!

  3. Sa presupunem ca am fi atit de destepti si am putea face o testare in momentul X a tuturor cetatenilor Romaniei si am descoperi un milion de infectati pe care ii izolam ,stie cineva care este rezultatul unui alt tex peste cinci minute si citi vor trebui izolati in secunda urmatoare . Virusul nu se propaga doar de la om la om, el exista peste tot si are o viata exprimata in minute functie de locul unde se afla . Testarea este asadar doar o modalitate de linistire a populatiei prin grija arata de stat cetatenilor . Desigur exista modalitatti de calcul , de selectie si interpretare , de statistica provizorie ,dar totul se rezuma in final la numarul de decese atunci cind pandemia se opreste din motive climatice sau de alta natura pe care nu le stim inca .

    • Odată intrat în organism virusul se dezvoltă şi lasă urme definitive în sistemul imunitar. Chiar dacă nu mai este el ca atare după un tim, pentru că va fi distrus prin însănătoşire, vor exista anticorpi, va găsită urma cu testul serologic.

      V.I.

    • Testarile vor duce la crearea unei curbe care va arata tendinta epidemiei (in crestere sau stingere ) si va da posibilitatea de a se lua masuri operative. Acesta este instrumentul de lucru actual in lume.

  4. Am înțeles că lumea se împarte în regimuri autoritare și regimuri de democrație liberală, că China e vinovată (poate vă felicită și vreun atașat al Ambasadei Republicii Chineze la București!), că poporul nu știe să interpreteze cifre și că cheia stânga-dreapta este busola după care trebuie să de ghidăm. Dreapta e dreaptă, iar stânga e sinistră! Știm, că doar suntem pe Contributors!!!
    „…democraţiile liberale la rândul lor trebuie să dezvolte reacţii civice mai ordonate în situaţia în care serviciile publice (evit deliberat termenul de autorităţi de tradiţie franceză) impun măsuri restrictive pentru rezolvarea unor probleme de interes comun (Italia e cel mai trist caz cu dificultăţi în acest sens).”
    WTF?
    – democrațiile liberale dezvoltă servicii publice deloc ordonate! Dezvoltă indivizi cu capacități de competiție ieșite din comun (dar puțini și din nefericire tot mai izolați de luzării jocului);
    – autorități de tradiție franceză aproape că nu mai există nici în Franța. „Servicii” este un termen cam economic. Cum ar fi ca atunci când atunci când își ridică un mort de la Spitalul din Suceava, cineva ar auzi un astfel de discurs: Sperăm că serviciile de sănătate publică oferite de noi v-au satisfăcut! Vă rugăm să completați un formular de evaluare a satisfacției clientului. ?
    – adevărul dureros este că inclusiv democrațiile liberale (NHS este la jumătate ca nivel de număr de paturi TI la 1000 locuitori față de sistemul de sănătate din Italia cea neoliberală!) au fost prinse nepregătite, inclusiv cu capacitățile de testare. Vorba unui englez: dacă ai sistem de sănătate bun, testezi și tratezi, dacă ai doar stat puternic, impui măsuri de izolare (cu efecte ulterioare severe pentru economie și societate).

    P.S. Apreciez în general articolele dstră, scrise cu documentări solide, însă nu sunt de părere că ideologia trebuie să impregneze chiar tot.
    Am citit aici, pe această platformă, sute de articole despre ce și cum trebuie făcute lucrurile, unele gargariste, altele meritorii (în opinia mea, firește). Astfel de articole aproape au devenit o marcă înregistrată Contributors (ca și propaganda scientoidă climatosceptică). Vă rog să observați câte din ideile prezentate aici au fost adoptate de partide politice și structurile decizionale. Atât democrațiile liberale, cât și cele autoritare „de tip PSD” (ironia face ca PSD-ul să fie turtit acum de autoritatea unui partid LIBERAL!) aduc în față același tip de politician: fie stânga-caviar, fie liberal de traistă.
    Cu statistica este o poveste lungă (atât de lungă încât vom avea mii de morți până vom avea rezultate statistice robuste în favoarea unei scheme de tratament ori a alteia). Punerea statisticii în fața și în balanță cu medicina empirică (de război, pentru că suntem într-un război) care are deja rezultate în Franța, SUA etc., sună ca o injoncțiune la păstrarea ordinii și implicit la respectarea autorității. Cifra > Omul. Ce păcat că bătrânii părăsesc această minunată lume nouă, iar cei care nu se grăbesc, stau acum în case și-și numără banii de trei ori pe zi așteptând cu o oarecare resemnare amestecată cu ușurare să plece din locul în care serviciile sau autoritățile publice, firmele private, lobby-urile, etsablishmentul academic etc. au împrumutat pe nesimțite regulile de facto ale funcționării crimei organizate. Deși, statisticile arată că progresăm.

    • Înclin să cred că nu aţi citit textul cu atenţie:

      „Interferenţa ideologică este inevitabilă, de exemplu cea de stânga va pune accent pe solidaritate principială şi pe scăderea sau limitare creşterii preţurilor la teste atunci când cererea e în creştere (un exemplu în Treatment Action Group 2020). Cea de dreapta va accentua preponderent rolul sectorului privat în testări. Excesele de ambele părţi pot fi și sunt convergente cu retoricile războiului hibrid în derulare, iar România nu are nici un interes să susţină forţele anti-occidentale.”

      Am spus clar că excesele de ambele părţi sunt dăunătoare. Poziţia mea este că e nevoie de o competiţie între ideologiile de stânga şi dreapta în cadrul jocului democrat (poziţia e pe linia lui Hayek, există o piaţă politică unde se autoorganizează prin competiţie ceva mai bun decât poate face fiecare prin monopol).

      Pe de altă parte, când mă duc la vot nu ştampilez pe toate partidele, ştampilez pe cei care cred că sunt de folos în acel moment, iar la ora actuală cred România are nevoie de politici de dreapta, asta e părerea mea. Stânga e formulă de redistribuire pentru detensionare socială după ce există ceva de distribuit, nu se pot redistribui bani tipăriţi, ci numai bani pentru bunuri reale care se produc. Asta ar fi una.

      Al doilea aspect e că pe plan global ai nişte preferinţe, în acest moment nu merge şi în căruţă şi în teleguţă, eşti obligat să optezi. Eu sunt de partea lumii occidentale pentru că pun libertatea civică şi politică ca valoare cel mai sus. Am avut comunism suficient la tinereţe. Nu mă interesează nici sistemul politic rusesc, nici cel chinezes. Comunicarea pe direcţiile acestea pot fi în alte registre (economic, spiritual, cultural).

      V.I.

  5. @Dar nu cafeaua _ „Sa presupunem ca am fi atit de destepti…”

    Dar, după cum sugerați dumneavoastră înșivă, nu suntem. Prin urmare, nu testăm și lăsăm virusul să se împrăștie rodnic în rândurile populației.

    Aveți dreptate, nu suntem capabili să-i tratăm eficient pe cei contaminați, dar, măcar putem să instituim carantine, zone de izolare, etc. Neștiind câți sunt infectați, ne putem îmbolnăvi cu mult mai mulți, iar testarea se face abia la spital, când este târziu.

    Spre exemplu, Cehia, un stat cu jumătate din populația noastră, ieșit și el din comunism, cu o „grea moștenire” șamd., face 6.200 de teste per milion de cetățeni, în vreme ce în scumpa noastră patrie se fac 1.600. Adică, nu cu 4 mai puține, nu cu 14, nu cu 40, nici măcar cu 40% ci DE PATRU ORI mai puțin.

    … N-are rost să mai amintesc faptul că-n Elveția se fac 16.000 de teste la un milion de cetățeni, în Germania 10.000, sau în Norvegia aproape 19.000 !

    1.600, una mie șase sute de teste la un milion de cetățeni! Este evident că dacă am fi capabili, cu sistemul nostru medical impotent și corupt, pe care îl eorizează la TV diverși părerologi, numărul de infectați ar fi cu mult, cu mult, mai mare.

    Cum nu le-a ieșit „combinația” d-nei Firea, d-lui Costache și d-lui Streinu Cercel, prin care erau achiziționate teste ineficiente din China, s-a decis că nu se mai acordă prioritate testării.

    • Poate că nu atât testele din China, cât firme rurale prin care urmau să se facă profituri de către terţi pe banii statului. Cum statul nu a dat bani, municipalităţile şi PSD au lăsat-o moale. Va da şi statul când va fi realmente nevoie. Dacă situaţia nu era gravă i-ar fi lăsat, acum cu rapoartele serviciilor pe masă şi nevoia de susţinere reciprocă strategică în spaţiul occidental nu putea fi acceptat aşa ceva.

      V.I.

  6. Este posibil testarea probelor de la un grup de indvizi folosind un singur test?

    Intreb asta fiindca, daca ar fi posibil, pentru cazul persoanelor aflate in carantina sau grupuri de persoane ce intra in tara, nu ar fi neaparat necesar sa stim daca fiecare dintre aceste este infectat sau nu. Este suficient sa stim ca unul dintr-un grup de 10 sau mai multe persoane este infectat, pentru a lua decizia de a carantina tot grupul. Iar invers, daca testul pentru acel grup iese negativ, putem scoate grupul din carantina.

  7. Cati dintre noi avem deja anticorpi anti SARS-CoV-2 si suntem inca fortati sa stam acasa?
    In presa citim despre cazurile de infectie dovedite, despre decese si despre VIP-uri care ne invata cum sa ne spalam pe maini sau se ne distantam social.
    Presa si persoanele cu autoritate in domeniu (inclusiv academic) ar trebui insa sa ‘preseze’ decidentii ca nicio persoana care intre timp a dobandit anticorpi anti SARS-CoV-2 sa nu fie in continuare fortata sa stea in arest la domiciliu. Fiecare astfel de persoana imunizata care someaza fortat este un lux pe care economia nu si-l permite.
    Este mai scump sa testam aleator populatia pentru anticorpi (asa cum face Finlanda) sau este mai scump sa somam in orb cu totii, pentru ca apoi sa ni se impuna diverse impozite si taxe de solidaritate pentru a acoperi pagubele inutil create?

Lasă un răspuns la alex Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Virgil Iordache
Virgil Iordache
Virgil Iordache cercetează și predă la Facultatea de Biologie a Universităţii din Bucureşti. Domenii principale de preocupări: ecologie şi filosofia biologiei. Cărţi şi articole în domeniile ecologiei și filosofiei, eseuri filosofice în reviste de cultură. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Univesităţii din Bucureşti.

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

Antifragil

de

Nassim Nicholas Taleb

recomandată de contributors.ro

 

Top articole

Datele lipsă în monitorizarea epidemiei: internările la ATI pe județ pe zi

Pacienți covid-19 în ATI în România (sursa: graphs.ro) Numărul...

Tăcerea manualului nu înseamnă și tăcerea profesorului. Un răspuns lui Selly

Nu manualul sau catalogul te fac profesor, ci faptul că vezi în cei din...

România erorii umane

I. București, România, 9 iulie 2019 În iulie anul trecut, un avion Tarom a suferit...

Jurnalism în cheia „clarității morale”

Jurnalismul nu poate fi niciodată matematic obiectiv, însă el ar trebui măcar să fie, cel puțin în teorie,...

Franța vs. Turcia sau de ce nu încap două săbii strategice în teaca Mării Mediterane

Că nu există deloc simpatie între Paris și Ankara se știe nu de azi de ieri, ci...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)