În care state membre ale Uniunii Europene se poate suspenda Presedintele şi care este regimul juridic prin care se face aceasta? Este cvorumul o cerinţă obişnuită? Care este normalul/justul/echitabilul?
Vă prezint în cele ce urmează o analiză comparative şi simplificată a diverselor regimuri de suspendare a preşedinţilor din majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene. Pentru aceast studiu s-au folosit ca sursă textele constituţiilor statelor implicate în discuţie.
Vă reamintesc că în Romania suspendarea preşedintelui ca act politic, potrivit constituţiei şi legilor în vigoare, se poate face după un aviz consultativ al Curtii Constituţionale, suspendare care se poate transforma în demitere dacă se confirmă ulterior prin referendum, cu condiţia existentei unui cvorum de 50% + 1, majoritate absoluta. Motivele suspendării sunt restrânse la o categorie de acţiuni şi anume fapte grave săvârşite de preşedinte prin care se încalcă prevederile Constituţiei, o singură faptă gravă nefiind suficientă.
Ce spun constituţiile altor state member UE despre suspendarea preşedintelui? Reţinetinem că Olanda, Belgia, Regatul Unit, Spania, Danemarca, Suedia sunt monarhii şi nu fac parte din această analiză.
1. State in care suspendarea politica a presedintelui nu poate fi operată.
Aici intră în discuţie următoarele state membre: Franţa, Polonia, Italia, Republica Cehă, Estonia, Portugalia şi Cipru.
Suspendarea preşedintelui nu poate fi executată de către parlament iar poporul nu are nici un control direct politic asupra preşedintelui, singura opţiune fiind sancţionarea politică la alegeri, cel mai frecvent din 5 în 5 ani, după caz. Aici trebuie făcută o precizare teoretică. Democraţia este de două feluri: directă şi indirectă (reprezentativă). Democraţia directă este cea prin care poporul îşi exercită activ cratos-ul (adică puterea) în viaţa de zi cu zi implicându-se direct şi personal în deciziie politice (un exemplu este democraţia ateniană, sec. V î.Hr.). Democraţia indirectă sau reprezentativă este cea prin care poporul mandatează prin vot reprezentanţi politici o dată la câţiva ani. Acest mandat însă este în esenţă irevocabil, sancţionarea poporului facându-se la următoarele alegeri pentru a nu crea instabilitate politică, economică sau insecuritate, inconsistenţă sau discontinuitate politică (să ne imaginăm cum ar arăta un stat care îşi schimba leaderii, ca să fim realişti, să spunem o dată la 6 luni prin care să-i penalizeze pentru greşelile care le fac). În schimb pentru a preveni abuzuri precum dictatorii sau oligarhii sistemul democratic este balansat iar cele 3 puteri în stat au sancţiuni reciproce, unele faţă de altele.
Ca să revenim, probabil vă veţi întreba cum se poate scăpa repede, înainte de noile alegeri, de un preşedinte dictator în statele acestea în care preşedintele nu poate fi suspendat de parlament şi demis prin referendum. În aceste state, controlul si balanţa puterilor in stat, “împotriva preşedintelui” se face prin punerea sub acuzare şi condamnarea preşedintelui, decizie care este dată de Înalta Curte de Justiţie/Curtea Supremă a statului. Astfel presedintele poate fi demis doar printr-o decizie judecătorească, abilitată în a aprecia dacă preşedintele este culpabil după caz, fie de “înaltă trădare”, fie de “alte crime grave”. Însă aici este necesară precizarea că preşedintele în aceste state, nu este sancţionat pentru politica sa proastă ci pentru crime grave, cad sub incidenta dreptului penal.
Chiar mai mult, în unele din aceste state, precum Franţa, preşedintele poate dizolva parlamentul şi încă fără motiv, o dată la doi ani, după consultarea premierului şi a preşedinţilor camerelor adunării parlamentare. Ca o paranteză, în România şi preşedintele poate dizolva parlamentul numai o singură dată daca acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
2. State in care suspendarea sau demiterea politică a preşedintelui poate fi realizată de către Parlament.
a. State în care preşedintele este ales de către Parlament.
In state precum Letonia, Grecia, Malta preşedintele poate fi revocat direct politic de către parlament fără alte măsuri suplimentare ( deoarece este ales de parlament!) pentru “comportament neadecvat”, “incapabilitate”, “incalcari de constituţie”. În Grecia, preşedintele la rândul lui, la propunerea premierului (care a primit votul de încredere) poate dizolva parlamentul. În acest caz, decizia de demitere luată de parlament nu necesită aprobare prin referendum.
b. State în care preşedintele este ales de către popor prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
- Parlament si referendum. În afară de Romania, doar în Slovacia mai există un sistem similar în UE. Aici dacă preşedintele suspendat nu e confirmat prin demitere cu referendum, Parlamentul e dizolvat el însuşi de drept, iar preşedintele incepe un nou mandat de 5 ani! Iar aceasta pentru a evita probabil abuzul din partea parlamentului care poate creea instabilitate politică, economică şi aduce cheltuieli bugetului ţării. Condiţia majorităţii absolute (cvorumul) de 50% + 1 din votanţii înscrişi pe listă există în Slovacia şi este prevăzută direct prin Constituţie dar suspendarea preşedintelui poate fi operată indiferent de motiv.
- Parlament şi Curtea Constituţională. Celui din urmă caz îi aparţin Gemania (UPDATE: Germania fiind o exceptie, preşedintele fiind ales de către Bundestag), Ungaria şi Austria, în care Preşedintele poate fi suspendat de catre parlament dar pentru a se transforma în demitere este necesară o hotărâre judecătorească a Curţii Constituţionale, decizie definitivă, care se pronunta asupra unei incalcari grave şi intentionate a constituţiei. Demiterea nu necesita referendum.
În concluzie, metodele de demitere a preşedinţilor statelor membre UE exista , însă Romania şi Slovacia sunt singurele state in UE în care un preşedinte ales de cetăţeni poate fi suspendat de Parlament, decizia unei Curţi Constitutionale nefiind tranşantă, demiterea survenind atunci cand cetăţenii validează, cu condiţia cvorumului, suspendarea preşedintelui. Doar că în cazul Slovaciei, legislativul si-a dat seama ca aceasta masura poate fi abuziva: in cazul in care presedintele nu este demis, parlamentul e dizolvat ca sancţiune pentru măsura-i care s-a dovedit abuzivă. În toate celelalte state membre, preşedintele ales de cetăţeni poate fi doar direct demis, aceasta după hotarârea unei Instanţe Judecătoreşti, fie ea Curte Constituţională (care apreciaza dacă Constituţia a fost grav încălcată) fie prin Înalta Curte (care apreciază înalta tradare sau alte crime grave), nicidecum un presedinte, într-un sistem democratic indirect neputând fi demis pentru lipsă de susţinere politică sau populara.
Romania a pus în aplicare prevederile constituţionale ale suspendării, până acum de 3 ori, în timp ce celelalte state membre niciodată, fie că vorbim despre suspendare ori demitere. Se poate pomeni în schimb demisia în cazul preşedintelui Ungariei pentru plagiat, dar ceilalţi presedinţi au fost perfecţi ori în Romania parlamentul abuzează de această literă de lege? Raspunsul îi aparţine cititorului.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Se vede ca cei care au alcatuit parlamentul pana acum,au promovat doar legi care sa-i faca vesnici si sa-i protejeze.E surprinzator sa avem 250 de insi care n-au nici o treaba cu tara(si spun 250,pentru ca din 400,sunt si cativa normali)si ei sa nu poata fi atinsi,indiferent ce prostie,sau ticalosie ar face.Ce interes ar avea oamenii astia sa elaboreze o noua constitutie?
Si mai corect,ce este de facut,stiind ca alegatorii nostri sunt atat de usor de indus in eroare?
Devine evident ce dezastru de constitutie avem. In combinatie cu o banda mafiota de politicieni rezulta ceea ce vedem azi in tara noastra. Si din pacate nu cred ca vor dori sa schimbam constitutia prea curand. Devine tot mai clara nevoia unei revolutii pentru a-i pune pe actualii politicieni la punct si a-i aduce innapoi la valorile europene, fortandu-i sa modifice legea fundamentala a statului astfel incat momente de genul celui in care ne aflam acum sa nu se mai repete.
CCR tocmai a anuntat acum amanarea decizie de validare sau invalidare a referendumului cu o luna si jumatate. Sa vedeti de-acum instabilitate politica si criza economica. Sa vedeti cum ajunge euro 6 lei si cum toti liderii europeni le vor sari in cap lui Crin si Ponta cand vor dori sa-l schimbe pe Daniel Morar al carui mandat expira peste 10 zile. Eu sper ca USL-ul e pregatit pt toate astea. Ca la cum creste euro, urmeaza un val crunt de scumpiri, incepand cu benzina si terminand cu mancarea si utilitatile. Si sa vedem ce vot vor mai lua ei in noiembrie de la electoratul lor traditional, ala care sta cu mana intinsa si asteapta sa li se dea pensii, salarii si ajutoare sociale.
Ovi, nu jigni pensionarii,acestia,in majoritate au muncit o viata si au contribuit la fondul de pensii.,Pensia nu constitue o pomana data de stat,este o returnare a acestor contributii.
raspunsul e simplu …..nu poti compara Romania cu celelante state . de ce ? 1. Noi nu avem clasa politica .2. in Romania ideologiile de stanga , de dreapta sunt doar pe hartie …….in realitate toti practica politica ciolanului ….3 in afara oameni politici sunt oameni fara dosare penale sau cercetati ca la noi (vezi Nastase …vezi Basescu spalare de bani ) si alti baroni . 4constitutia Romaniei eate proasta …dar nimeni nu face nimic sa o schimbe . de ce ? le convine la toti ca se interpreteaza ! 5.la noi de la alegeri la alegeri auzi : guvernul anterior a facut jaf ….la transporturi , la finante etc …..ati vazut vre-unul arestat sau condamnat pt .acest jaf ???? nu !!!! 6.la noi politicienii isi bat joc de banul public pe cand in afara se uita si la un cent sa nu il cheltuiasca aiurea ! in romania politicienii traiesc in lux pe banii poporului in afara nu ! (vezi parlamentari la hotel cu roomservice ….vezi vila care o pregatea basescu ) si ar mai fi multe dar tre sa plec !!! bafta !!
In UE mai exista o singura tara care sa aiba aceisi forma de guvernamant ca Romania (republica semi-prezidentiala), iar aceasta tara este Franta. Prin urmare consider ca o analiza de acest fel este concludenta doar printr-o paralele Franta – Romania (care a si fost oferita intr-o mare masura). Nu cred ca este foarte important cum poate fi demis presedintele in Germania, de exemplu, unde presedintele as putea spune ca este al doilea om in stat dupa cancelar. La fel sta treaba in celelalte state membre UE.
Ma pronunt pt o comparatie mai larga. Cred ca de fapt suntem singura tara din UE poate si din lume unde parlamentul poate declansa prin MAJORITATE SIMPLA suspendarea unui presedinte care a fost ales prin sufragiu universal si unde justitia nu se pronunta (CC n-a gasit nimic neconstitutional asa cum cred majoritatea ci doar a conclus ca parlamentul ar fi indreptatit sa se pronunte, adica s-a spalat pe maini).
o mica corectie in Germania presedintele nu e ales de popor ci de conventia federala formata din parlamentari si din reprezentantii landurilor
http://en.wikipedia.org/wiki/Federal_Convention_(Germany)
Asteptam un studiu comparativ insa unul complet. Deci din restul de 20 de tari UE care nu sunt sunt monarhi, in 3 presedintele poate fi demis de parlament ci parlamentul l-a ales (cine face si desface), in alte 3 presedintele e demis de parlament si curte constitutionala (nu se spune clar in aceste cazuri cine l-a ales titlurile sunt prost aranjate, sugereaza ca in Germania presedintele ar fi ales de popor ceea ce nu cred). Singurele detalii vin din Slovacia unde regulile post referendum sunt foarte diferite si descurajeaza suspendarea pe motive arbitrare. Esential, regulile in Slovacia sunt consfiintite in constitutie, nu se schimba printr-o lege dupa cam bate vantul politic.
Si cu restul de 13 tari? Cam subtire studiu dl. Susman, amicalmente v-o spun si va propun o tema: Vedeti ce se intampla si in restul UE si aflati 1.CARE ESTE PROCENTUL cu care parlamentul poate suspenda (sau initia suspendarea) acolo unde poate face asta. 2. Daca acest procent este PREVAZUT IN CONSTITUTIE, adica batut in cuie.
Banuiala mea e ca acolo unde presedintele e ales de parlament aceasta il poate deminte cu acelasi procent care la ales iar acolo unde e ales de popor fie este treaba justitiei sa sanctioneze un presedinte ce a incalcat legea fie parlamentul poate face asta dar cu o majoritate larga mai mare de 50 la suta. Am convingerea ca Romania e un caz unic, dreptul parlamentului sa initieze suspendarea cu majoritate simpla e absurda si periculoasa, e lucrul cel mai grav despre care nu s-a vorbit mai deloc. Invita la vendete politice ori de cate ori popularitatea scazuta a presedintelui se intersecteaza cu o regrupare de forte in parlament (lucru frecvent si probabil, ambele fiind alimentate de crize). Scurtarea abrupta a unui mandatului fix dat de votul popular pe baze pseuda-legale e o aberatie. Cum ar fi daca aceleasi reguli ar functiona si pt primari, presedinit de consilii judetene, etc?
Cred ca a mai exista cazuri de state membre UE pe care le-ati uitat! Spre exemplu, Lituania. Daca propuneti o analiza publica, va rog sa o faceti corect si fara sa manipulati! In aprilie 2004 a fost demis de Parlament (Seim) presedintele Lituaniei Rolandas Paskas, care fusese ales prin vot direct de cetateni in anul 2003!
Din cate am citit, diferenta este ca Presedintele Lituaniei a fost judecat de o putere judecatoreasca si Curtea in sine a dat o hotarare prin care a fost gasit corupt. Ne aflam intr-un caz in care nu s-a abuzat.
Corect. Ma bucur ca e cineva pe faza. E o diferenta esentiala. In Romania justitia nu s-a pronuntat in nici un fel. CC, contrar celor afirmate de unii si crezute din pacate de foarte multi, NU l-a gasit pe presedinte vinovat de incalcarea Constitutiei, nici nu a judecat asta, ci doar s-a spalat pe maine spunand ca parlamentul are dreptul constitutional sa decida. Asadar un parlament care decide unilateral cu majoritate simpla declansarea suspendarii unui presedinte ales prin vot popular in lipsa unei decizii judecatoresti.
Da, trebuie sa recunosc ca nu stiam de cazul Lituaniei insa precum s-a explicat inainte, este vorba deja de o hotarare judecatoreasca, presedintele a fost dovedit corupt deja deci acolo putem vedea rationamentul suspendarii sau al demiterii, insa in Romania, de 3 ori actiune politica! Red, sunt de accord cu tine si in privinta analizei, insa am facut-o intentionat mai scurta. Eram tentat sa largesc analiza si dupa numarul de voturi cu care poate fi suspendat presedintele in parlament, si din perspectiva regimului de guvernare etc. Din cate am citit, e o majoritate absoluta iar in unele cazuri inclusiv o majoritate speciala ( 2/3 din nr parlamentarilor existenti!). Insa daca mai adaugam si acele detalii devenea prea tehnica si lunga expunerea, si asa nu stiu cati au rabdare sa citeasca pana la sfarsit.
Nu cred ca in vre-o tara din Europa mai exista „presedinte jucator”!
Nici „vre-un” alegător atât de îndreptățit a vota!
Ma lamureste si pe mine careva? Daca basescu este suspendat si isi da demisia , el din ce functie isi da demisia daca nu are acum nici una? Adica, din punct de vdere strict juridic, este posibil?
lolec.Dl Basescu este inca presedintele Romaniei,doar ca nu-si poate exercita aceasta functie pe perioada cat este suspendat.Sper ca raspunsul meu a fost lamuritor.
Oops. Ați uitat să ne spuneți că singura republică prezidențială e Franța- care are niște motive istorice foarte specifice pentru a fi republică prezidențială. În rest, lăsând monarhiile deoparte, președinții Europeni sunt oarecum un ornament al democrației și niciodată, niciodată președinți jucători (cel puțin în statele civilizate). Și, ca și în Germania, pot fi demiși foarte ușor de Parlament. Care tocmai a înlocuit un președinte cu altul – ce să vezi- fără să fie acuzată de Trinidad -Tobago pentru violarea spiritului democratic European.
Oops tu, Franta este semi-prezidentiala ca si Romania de altfel. E o mare diferenta. Trebuie citit inainte, USA este o republica prezidentiala. In schimb in Europa, daca nu ai inteles, exista un foarte bine gandit echilibu intre puterile in stat, ca sa nu duca la abuzuri, cu sanctiuni reciproce in cazuri reciproce. Dar spune-mi, Parlamentul care se poate transforma in oligarhie in Romania, cine il poate opri? Noi am scapat de dictator si ne-am ales cu oligarhi… Nimeni nu poate dizolva parlamentul in caz de abuz, iar in restul statelor care sunt chiar regime parlamentare exista masuri de precautie.
Revocarea abuziva a presedintelui Senatului putea fi stopata de Curtea Constitutionala, exista fundament constitutional pentru aceasta. De aici rezulta faptul ca puterea judecatoreasca din Romania nu este pe picior de egalitate cu celelalte puteri din stat (poate fi influentata de presiuni politice), probabil datorita modului in care sunt alesi judecatorii Curtii Constitutionale. „Spalarea pe maini” a Curtii Constitutionale in acest caz a avut ca efect „ungerea” unui presedinte interimar al Romaniei fara legitimitate.
Argumente:
Constitutia Romaniei:
Art.81.(1) Presedintele Romaniei este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat.
Art.82.(1) Rezultatul alegerilor pentru functia de presedinte al Romaniei este validat de Curtea Constitutionala.
Art.64.(2) Presedintele Camerei Deputatilor si presedintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor.
Art.98.(1) Daca functia de Presedinte devine vacanta ori daca Presedintele este suspendat din functie sau daca se afla in imposibilitate temporara de a-si exercita atributiile, interimatul se asigura, in ordine, de presedintele Senatului sau de presedintele Camerei Deputatilor.
Regulamentul Senatului:
Art.30.(1) Revocarea din functie a presedintelui Senatului poate fi propusa la cererea a minimum o treime din numarul total al senatorilor, in cel putin una din urmatoarele imprejurari:
a) incalca prevederile Constitutiei;
b) incalca grav sau in mod repetat prevederile Regulamentului Senatului sau ale Regulamentului sedintelor comune.
Deoarece rezultatul alegerilor pentru functia de presedinte al Romaniei este validat de catre Curtea Constitutionala, inseamna ca Curtea Constitutionala este singura institutie in masura sa stabileasca legitimitatea presedintelui Romaniei.
Revocarea din functie a presedintelui Senatului si alegerea unui nou presedinte schimba viitorul presedinte potential al Romaniei (conform Constitutiei). Pe cale de consecinta, la revocarea din functie a presedintelui Senatului, Curtea Constitutionala trebuie sa poata stabili legitimitatea acestui demers, in concordanta cu art.64(2) din Constitutie care spune ca presedintele Senatului (potentialul viitor presedinte al Romaniei) se alege pe durata mandatului Senatului si in concordanta cu art.30.(1), verificand daca acesta a incalcat prevederile Constitutiei sau daca a incalcat grav sau in mod repetat prevederile Regulamentului Senatului sau ale Regulamentului sedintelor comune.
Legitimitatea presedintelui Romaniei (in functie, sau potential) este o problema care afecteaza „valori, reguli si principii constitutionale sau, dupa caz, afecteaza organizarea si functionarea autoritatilor si institutiilor statului” (dupa cum s-a exprimat chiar Curtea Constitutionala), asa ca Curtea Constitutionala este obligata sa se pronunte asupra legitimitatii acestui demers.
Ce ti-e si cu studiile astea de drept comparat. Cate studii, atatea concluzii si date. De exemplu, sigur nu poate fi demis presedintele in Franta? Eu zic ca poate si demiterea o face Parlamentul. Pentru imbogatirea cunostintelor, Titlul IX din Constitutia Frantei. Apoi, in Austria, presedintele poate fi demis fie prin referendum, fie de catre Curtea Constitutionala, la initiativa Parlamentului. Asa ca, din pacate, studiul asta comparat mai are mult pana departe.