luni, mai 23, 2022

O bucurie tristă

Marea majoritate a site-urile de știri, principalele Televiziuni și posturi de radio au publicat vineri dimineață o știre referitoare la un fapt pe care doamna Germina Nagâț, membră a Consiliului Național al CNSAS, îl consideră motiv de sărbătoare.
Un anume domn pe nume Bivolaru Ștefan, până mai zilele trecute consilier local și membru al PMP, a socotit inutile pierderea de timp pe care o presupune un proces, așa cum ar fi fost cel ce i-a fost intentat de CNSAS, și a recunoscut că a făcut poliție politică din poziția de cadru activ al Securității, avută până în decembrie 1989. Nu știu dacă dl. Bivolaru a făcut parte, începând din martie 1990, și dintre cadrele mai mult sau mai puțin spălate sau scoase la vopsea, ale nou creatului SRI. Informația nu mi s-ar părea chiar nelipsită de importanță.
Doamna Germina Nagât este perfect îndreptățită să se bucure. Este totuși, după părerea mea, o bucurie tristă. O bucurie doar pe jumătate. Vreme de 30 de ani, câți au trecut de la Revoluția din Decembrie 1989, am tot auzit că X sau Y, cei mai mulți persoane publice, a fost dovedit de CNSAS că a fost colaborator, informator plătit sau voluntar, al Securității. E adevărat, foarte puțini dintre aceștia au pățit ceva de pe urma verdictelor în cauză. Două-trei luni de retragere strategică – nimic mai fragil și mai lipsit de importanță în cazul românilor decât memoria- urmate de o revenire în trombă. Aceasta în pofida faptului că, atunci când au candidat pentru o funcție publică, foștii colaboratori ai Secu au semnat o declarație pe proprie răspundere, asumându-și răspunderea penală pentru ceea ce înseamnă falsul în declarații.
Alții nu au făcut nici măcar asta. Iată, de pildă, academicianul Bălăceanu-Stolnici, desenator de mare finețe, în beneficiul Securității, al planurilor casei fostului director al Europei Libere, Vlad Georgescu, este pe mai departe membru al Academiei Române. Dl. Stolnici încasează bani buni pentru asta, dar este și membru al așa-numitei Academii a Oamenilor de Știință și, asemenea celorlaltor membri, dintre care mulți tot foști colaboratori ai odioasei instituții, vrea să ia și de aici niscaiva parale. Bani plătiți din fonduri publice. Jurnalistul Ion Cristoiu, dovedit și el informator al Secu, cu numele de cod Coroiu, e membru de onoare al aceleiași Academii. Apare inflaționist pe ecranele mai multor televiziuni, chiar și pe acela al TVR, iar acum propovăduiește singur sau în duet cu noul expert în teatru Marius Tucă, cam tot aceleași lucruri, care ies pe gurița noii Scufițe roșii, gazeta putinistă Sputnik. Aceea care îl elogiază și pe el, și pe insa care semnează Avocat al Poporului.
De-a lungul celor 30 de ani, trecuți de la numita Revoluție, nimeni nu i-a deranjat pe cei care au făcut parte dintre cadrele active ale Securității. În schimb, acestea ne-au tot servit povești cu Securitatea bună, omenoasă, cea care ar fi luat locul celei torționare din 1965 încoace, despre legile din acea vreme, legi care trebuiau respectate și apărate, despre patriotismul instituției în cauză, chiar despre rolul ei benefic în decembrie 1989. Fostului ei șef, generalul Iulian Vlad, i-au fost înălțate adevărate ode, și nu doar de generalul Aurel Rogojan, autorul unei cărți cu caracter hagiografic, o încropeală de tipul corb la corb nu-și scoate ochii, ci și de oameni sau chiar moguli de presă. De la Dan Andronic și Mirel Curea, stâlpii fițuicii de doi bani Evenimentul zilei, la Octavian Hoandră și Cozmin Gușă. Ca să nu mai vorbim despre versatilul Rareș Bogdan azi, ce să vezi?, mare prim-vicepreședinte al PNL. Asta după ce, cu câțiva ani înainte, era omul de casă al generalului Gabriel Oprea. Alt mizerabil.
În 2006, fostul președinte al României, a condamnat de la tribuna Parlamentului, comunismul. Nu cred că a făcut-o din proprie convingere. A înțeles într-un târziu că dă bine să o facă. Că îi întărește puterea. Condamnarea cu pricina nu a avut nici cea mai mică urmă palpabilă. Vechii activiști de partid și fostele cadre ale Securității și-au încasat pe mai departe pensiile în cuantumurile lor considerabile. Asta după ce mai înainte au făcut parte- precum odioșii Ristea Priboi și Ilie Merce- dintre parlamentarii României.
Tare mă tem că nici după mărturisirea d-lui Bivolaru nu se va întâmpla, de fapt, nimic. De aceea, scriam mai sus că e vorba despre o bucurie tristă. Ca o coincidență. Tot vineri, presa a publicat o știre referitoare la probele ignorate de judecătorul care a pronunțat nerușinatul verdict în cazul inginerului Gheorghe Ursu. Judecător care nu am nici o îndoială că își va molfăi, fără nici o mustrare de conștiință, pensia specială.
Comentariu apărut concomitent pe site-ul contributors.ro și pe blogurile adevărul.ro

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. Complicata si de neinteles e firea omeneasca („Omenesc, prea omenesc”).
    Daca nu condamna comunismul era rau, daca l-a condamnat e de banuit: oare a facut-o sincer? sau indemnat de altii..
    NB,
    va spun eu cine sint cei ce l-au indemnat: dnii Plesu si Liiceanu.
    Exista in revista 22 un interviu al celor doi domni cu recent alesul presedinte, la inceputul lui 2005. Sper sa nu ma insel asupra datei.
    Ei au insistat foarte mult ca Presedintele sa condamne comunismul. Acesta le spunea ca o condamnare a comunismului fara o Comisie care sa investigheze si sa puna pe hirtie rezultatele, nu prea are rost. Intervievatorii au ramas cam dezamagiti.
    Si asa s-a nascut Comisia Tismaneanu.
    Dar dupa cum se vede, tot fara rost.
    Din parteas lui Iliescu si a lui ceata invective si jigniri.
    Din partea altora gesturi de lehamite si banuieli de nesinceritate.
    Las` ca e bine: in Germania se ridica statui lui Marx si Lenin.

  2. Amaratul CNSAS impreuna cu noul Ziare.com,EZ, latrinele,rtv si preapriceputii Zamfir,Piperea,Isar si alti „economici” dau navala peste Mugur Isarescu pt.niste note date despre niste persoane care nu reclama ce prejudicii au suferit din aceasta cauza…Oricum toti acesti neaveniti sunt mult prea jos(nici) ca sa poata ajunge macar la glezna lui Isarescu d.p.d.v. profesional sau moral!

  3. Am terminat de citit o carte de exceptie despre problemele post comunismului in tarile socialiste ” ffratesti’, altele decit URSS; ” AN UNCANNY ERA. CONVERSATIONS BETWEEN VACLAV HAVEL & ADAM MICHNIK „. Vedeti Dvs., dragii mosului, de-aia este Romania altfel !

  4. La noi au avut de suferit numai unii turnători care au fost deconspirați după necesități de apartenențe politice.
    Trebuia dată o lege prin care la fiecare turnător deconspirat, trebuia să fie în anexă și securiștii care l-au racolat și cei care l-au folosit.
    Cu toții să-și piardă pensiile speciale!
    Sau turnătorii nu au ? Oare de ce nu au?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro