duminică, ianuarie 17, 2021

O comparație a utilizării fondurilor de coeziune în Polonia și România

Acest articol este prima parte a unei analize comparative despre managementul fondurilor europene. A. S. este masterandă la o universitate din Cracovia și lucrarea sa de dizertație își propune să facă o comparație între gestionarea fondurilor europene în Polonia și România. Mi-a adresat un chestionar, cu numeroase întrebări dintre care le-am ales pe cele mai importante pentru acest articol.

1. Care sunt principalele defecte ale sistemului de gestionare a fondurilor de coeziune? Vă rugăm să menționați și să explicați cel puțin 3 dintre ele pe scurt.

În România cazul absorbției fondurilor europene a fost o problemă strategică a tuturor guvernelor din 2007 până în prezent. Din păcate, instabilitatea politică a avut o influență negativă asupra fondurilor. Cele trei defecte despre care am scris în articolele de până acum sunt:

– Lipsa înțelegerii fenomenului afaceri europene. România nu este încă conectată la mecanismul UE și politicienii nu au înțeles importanța afacerilor europene. România suferă la capitolul lobby, fiind, probabil, ultima țară din UE cu cel mai mic număr de birouri naționale de la Bruxelles (ONG-uri, sectorul privat, reprezentări instituționale). Înțelegerea deplină a mecanismelor specifice ale UE este un factor esențial în creșterea eficienței de accesare a fondurilor structurale.

– Lipsa de resurse umane. Un alt factor care împiedică cheltuirea eficientă a fondurilor UE a fost factorul resurselor umane: Lipsa unei strategii de atragere / de formare a tuturor resurselor financiare și non-financiare de către societatea românească, lipsa practicilor de management de proiect din sectorul public și privat, eșecul de a menține specialiști în administrația publică.

– Corupția și politizarea excesivă a fondurilor europene a fost o altă problemă întâlnită în sistemul privat și instituțional românesc. Achizițiile publice au fost expuse la fenomenul corupției, acestea reprezentând  moneda de schimb dintre partidele politice și susținătorii lor în campaniile electorale.

2. Cât de eficientă este  guvernanța multi-nivel  în managementul fondurilor de coeziune?

Guvernanța pe mai multe niveluri este un concept modern, promovat de UE și de alte organizații care reprezintă interesele regiunilor (AER, COR, CCRE), și se bazează pe principiul subsidiarității. În opinia mea, pe termen scurt, există un impact negativ de funcționare administrativă pe  trei niveluri (din cauza costurilor ridicate de funcționare,  a birocrației, și a posibilității apariției actelor de corupție). Pe termen lung, guvernanța pe mai multe niveluri are beneficiile sale (mai aproape de cetățeni, nevoile locale vs finanțări locale, și alegerile directe  regionale). Ar trebui remarcat faptul că guvernanța pe mai multe niveluri nu funcționează atunci când este în strânsă legătură cu incapacitatea administrativă și performanța slabă a administrației publice. Exemplu polonez a fost cel mai bun  exemplu de management al fondurilor UE, deoarece diviziunea administrativă s-a realizat în 2 valuri din 1992 și 1999. A fost timp suficient pentru personalul implicat în administrația publică poloneză să evolueze la un mecanism eficient (comunicații și sarcini). Când Polonia a început să folosească fondurile UE, în 2004, au experimentat deja 5 ani de funcționare administrativă pe mai multe niveluri. În România, situația este diferită, deoarece este încă o țară centralizată, și pentru a avea o guvernare multi-nivel funcțională, ai nevoie de timp și de o reformă a administrației publice, reformă care se lasă așteptată, nici un guvern de până acum nefiind în stare de acest lucru.

Slovacia este exemplu negativ, atunci când vine vorba de eficiența  guvernării pe mai multe niveluri. Deși Slovacia are opt regiuni care au o oarecare autonomie din 2002, autoritatea regională nu are nicio putere de decizie, care creează o nepotrivire între descentralizarea funcțională și politică.

3. Cum ar trebui sa arate reforma tertorial-administrativă pentru a avea un succes al utilizării fondurilor europene?

Mai întâi de toate politicienii din România și administrația publică trebuie să înțeleagă beneficiile reale ale aderării la UE și modul în care UE funcționează. Birouri de lobby ar trebui deschise la Bruxelles (pentru administrații regionale, pentru organizațiile care reprezintă industria , pentru alte asociații și ONG-uri importante pentru sectorul economic românesc). Fiecare administrație trebuie să aibă oameni bine instruiți în domeniul UE, care  să se implice în managementul de proiect sau elaborarea unei cereri de finanțare în funcție de nevoile de dezvoltare stabilite prin programe și strategii realizate de aceiași specialiști ai administrației. Tot acest personal ar trebui să fie motivat financiar, pentru a rămâne în sectorul instituțional. Schimbarea repetată a personalului nu aduce performanță și continuitate în procesul de absorbție a fondurilor UE.

În ceea ce privește reforma teritorială ar trebui să fie făcută de jos în sus. Acesta ar trebui să înceapă cu o reformă de la sate și comune (România este în top 3 țări din UE în ceea ce privește numărul de municipalități?!?). Un proces de consolidare este necesar pentru a vedea care municipalitate este capabilă să se susțină din punct de vedere financiar. Guvernul ar trebui sa elaboreze politici de dezvoltare regională în așa fel încât să stimuleze competiția între administrații pentru a-I motiva să aplice la cât mai multe proiecte europene. Descentralizarea fiscală ar putea fi de ajutor în cazul în care resursele financiare vor fi distribuite în funcție de nevoile de dezvoltare. Municipalitățile ar trebui să devină competitive și nu ar trebui să depindă de bani de investiții de la guvernul central (bani oferiți pe linie politică).

Întrebările din partea a doua a articolului se referă la deficiențele capacității instituționale a sistemului de gestionare a fondurilor de coeziune, precum și la măsurile care ar trebui luate pentru combaterea corupției, pentru ca în încheierea articolului sa menționăm trei sugestii pentru îmbunătățirea sistemului de management al fondurilor europene pentru perioada 2014-2020.

Articol aparut pe Europuls

_________________________________

Europuls este o organizaţie non-guvernmentală formată din tineri români experţi în afaceri europene. Scopurile ei sunt îmbunătăţirea cunoştinţelor românilor despre Uniunea Europeană şi încurajarea unei mai bune comunicări despre România la nivel european prin schimburi de idei şi a celor mai bune practici. Europuls publică articole şi analize pe site-ul www.europuls.ro, organizează dezbateri, seminarii şi conferinţe.

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. Stimate domnule Mihăilescu,
    Este interesant ceea ce spuneţi, dar există câteva probleme pe care doresc să vi le semnalez:
    1. Lobby – trimiterea în judecată a europarlamentarului Adrian Severin este un caz tipic de proastă înţelegere a ceea ce înseamnă lobby. Interesul personal a fost pus înaintea interesului colectivităţii şi lucrul acesta se vede la toţi politicienii din România. Pornind de la cazul respectiv şi de la sfatul dvs. de a dezvolta lobby-ul românesc la Bruxelles şi în alte capitale europene, s-ar putea să ne trezim cu o inflaţie de firme româneşti de avocatură care vor folosi această oportunitate pentru a-şi masca profiturile şi a nu plăti taxele cuvenite statului român din activităţile prestate.
    2. Polonia – Astăzi a fost o amplă demonstraţie de protest la Varşovia. Circa 18.000 de demonstranţi (cifra este oficială) au reuşit să blocheze pentru câteva ore centru oraşului, în timp ce mărşăluiau de la Parlament la diferite ministere (Finanţe, Transporturilor, Sănătate, Muncă), plus oficiul naţional de pensii. Nemulţumirile sunt numeroase, dar cele mai importante se referă la proasta guvernare şi administrare a statului – exact subiectul pe care dvs. îl abordaţi într-un mod foarte optimist, comparativ cu situaţia jalnică existentă în Poloni în acest moment. V-am comunicat şi anul trecut faptul că reforma administrativă nu a reuşit în Polonia.
    Demonstraţiile vor continua până la sfârşitul săptămânii, în ciuda ploii torenţiale de astăzi. Cei care au demonstrat provin din transporturi, sănătate, poliţie, pompieri, straja localităţilor – cu alte cuvinte oameni din sectoarele afectate de reforma regională aplicată în urmă cu 15 ani.
    Cam aşa stau lucrurile în Polonia. Studiile ştiinţifice pot fi interesante, dar realitatea nu concordă întotdeauna cu dorinţele cercetătorilor.
    Cu stimă, P.O.

    • D-le Opris

      Se pare ca avem aceasi discutie, ca si la celelalte articole. Dar va raspund.
      1. Despre lobby: cetateanul roman are impresia si asimileaza repede cuvantul de lobby cu coruptie. NU ESTE ASA! Cand corbesc despre lobby, dezvoltare regionala si fonduri europene ma rerfer la acest lucru:

      http://www.contributors.ro/administratie/de-ce-are-romania-nevoie-de-reprezentante-regionale-la-bruxelles/

      dar nu doar asta. Acest lucru l-am experimentat eu pe propria piele si despre asta am scris, si cred ca de asta ar fi nevoie in urmatoarea perioada financiara. Plus lobbyul institutional, despre care a scris asa frumos prietenul meu Radu:

      http://www.caleaeuropeana.ro/editorial-radu-magdin-parteneriat-prietenie-si-proiecte-in-ue/

      Daca cititi materialele va faceti o idee despre lobby si de ce avem nevoie de el la Bruxelles.

      2. Polonia. Poate reforma administrativa nu a reusit 100 la 100 insa acolo s-a reusit descentralizarea iar fondurile europene au fost in managementul regiunilor ceea ce a permis o mai buna alocare in functie de nevoile acestora de dezvoltare. Beneficiile cheltuirii fondurilor europene in Polonia o sa fie simtite in 2015-2017 atunci cand majoritatea proiectelor vor fi finalizate.

  2. Eu cred ca marea problema a Romaniei, in toate domeniile, este resursa umana.
    Clientela politica incompetenta promovata in posturi cheie(iar in provincie aproape in toate posturile, nu reusesti sa te angajezi in institutiile de stat daca nu cunosti pe cineva sus-pus politic) a determinat aceasta situatie dezastruoasa in domeniul masurabil al fondurilor de la UE…
    Altfel, cu vorbe goale ne tot imbrobodeau mereu politicienii nostri, acum putem masura lipsa cronica de eficacitate si performanta din institutiile sistemului public.
    Si, din pacate, nu vad nici o sansa de imbunatatire in viitorul apropiat, dimpotriva, as zice ca „urla” incompetenta din guvernarea USL.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Gratian Mihailescu
Gratian Mihailescu
Graţian Mihăilescu este expert in dezvoltare regională si consultant în afaceri europene, în prezent încercând să înfiinteze un Institut de Dezvoltare Locală în Timişoara. Absolvent de jurnalism, s-a specializat în Afaceri Europene si Dezvoltare Regională, fiind bursier în Germania, Italia, Belgia şi Ungaria la prestigioase instituţii din ţăriile respective. De-a lungul timpului s-a implicat în activităţi ale societatăţii civile, în ţară sau pe plan extern, colaborând cu clubul RO-UE, Europuls, Liga Studenţilor Români din Străinătate şi alte organizaţii non-guvernamentale din Vestul României. În ultimii ani a publicat articole despre fonduri europene şi dezvoltare regională pe siteuri de specialitate.

Colectia Contributors.ro

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

Suspendarea lui Trump pe Twitter e un eşec al nostru, al tuturor

Pe un subiect în care toată lumea are păreri limpezi-cristal şi le strigă în gura mare din secunda doi, îndrăznesc să spun...

Stânga europeană iubeşte de fapt neoliberalismul şi corporaţiile, cu condiţia să fie chinezeşti

Chiar pe 31 decembrie, când lumea punea şampania la rece, UE a semnat cu China un acord comercial cu cântec. Comisia –...

Populismul conspiraţionist, ruperea relației de încredere popor-tehnocrație și criza democrației liberale. Trei scenarii pentru guvernările viitoare

Despre criza democrației liberale se vorbește deja de mai mulți ani, nemaifiind o noutate. Ne referim aici doar la spațiul occidental, unde...

De la numerologie la ”România Educată”

Religiozități arhaice în contemporaneitate   O doamnă inspector din Galați a dat o circulară școlilor cu privire la un ”training” (inevitabil, online) de numerologie care...

A patra întrebare: Când intrăm în blackout?

Se îndesesc zilele prin care ne trece glonțul “energetic” pe la ureche. Aceasta, de fapt, era a treia întrebare a articolului de...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.