luni, octombrie 25, 2021

O cupă de acid sulfuric pentru presa de investigație

Cazul Oltchim, dezbătut cu fervoare de vreo două săptămâni, e abordat în mass-media pe ipoteze, presupuneri, ghicitori. Ziarul România liberă inventaria zilele trecute cele ”șase mistere” ale privatizării, iar audio-vizualul trăiește de pe urma spectacolului dat de Dan Diaconescu, vorba presei,”inculpat și adjudecatar” în urma licitației pentru privatizare. Presa nu are la îndemână informații certe care să explice ce se va întâmpla cu combinatul, cu angajații, cu salariile restante, cu funcțioonarea în viitor. Autoritățile presupun că Diaconescu-OTV nu are banii și profită de slăbiciunea statului pentru a face un circ mediatic major, analiștii economici avansează ipoteze deloc optimiste în legătură cu privatizarea (cu cât mai la vedere, cu atât mai cețoasă) și cu patronul potențial, iar presei îi rămâne să speculeze repetând întrebarea ”cine se află în spatele lui Dan Diaconescu?”, doar-doar va primi un răspuns.

Un caz cum este cel al privatizării Oltchim pune în evidență cât de mult a pierdut presa de investigație, pusă pe butuci în anii de criză și de sălbatică politizare. Jurnaliștii s-au găsit dezarmați în fața manipulărilor și a lipsei de transparență a unei privatizări ”la vedere”, fără surse de încredere, fără documente relevante, toate necesare unei anchete veridice. Pe acest gol se poate compune o cacealma de proporții, în deriziunea legii și a speranțelor pe care oamenii Oltchimului și le agață de venirea unui patron salvator. Jurnalismul de investigație costă. O anchetă înseamnă timp și bani. Patronii de presă nu investesc în așa ceva decât dacă ancheta e comandată pentru combaterea unui adversar politic sau a unui concurent. Avem exemple în acest sens, Trustul Intact își înființase la un moment dat un departament ”de șantaj”, cum dezvăluia un jurnalist. Mai sunt și alte exemple, în presa scrisă, în televiziunile locale etc. O anchetă de presă mai presupune, pe lângă fler, nas de detectiv, cunoașterea instituțiilor, a legislației, obligatoriu și independența jurnalistului capabil să își asume riscuri. Altminteri ancheta sa va fi oprită de la publicare și difuzare pentru a nu deranja, pentru a nu strica jocurile, pentru a nu afecta imaginea vreunui puternic al zilei. Nu s-ar putea spune că nu există azi în presa românească astfel de jurnaliști. Un exemplu strălucit este Adrian Mogoș, care a primit în 2010 Premiul de Excelență pentru investigație jurnalistică acordat de Inițiativa Central-Europeană și de Organizația Media Sud-Est Europene (SEEMO). Trebuie amintită și o veterană a presei de investigație, o natură de detectiv ieșită din comun, jurnalista Ondine Gherguț, acum redactor la România liberă.

În general, jurnaliștilor români le lipsesc nu calitățile, ci condițiile. Mai cu seamă autonomia. Ca în fiecare an, Raportul FreeEx semnalează în 2011, sub tristul generic ”Presa românească în cădere liberă”, pierderile: ”Calitatea actului jurnalistic a continuat să se degradeze. Informația relevantă din perspectiva interesului public a fost sufocată de dezbateri sterile pe televiziunile de știri. Jurnalismul de investigație s-a refugiat în online și a devenit preponderent o preocupare a jurnaliștilor freelance. Presa nu-și stabilește întotdeauna independent agenda zilnică, ci preia informația prioritizată de către grupuri de presiune, politice și financiare”, sunt doar câteva constatări. În 2001 se înființa Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație-CRJI. Jurnaliștii care au fondat organizația – trebuie aminiți Ștefan Cândea, Sorin Ozon, Cătălin Prisecariu, Radu Paul, Mihai Vasile, dar și alți 20 – au găsit frecvent finanțare internațională pentru a sprijini investigații transfrontaliere pe subiecte periculoase de contrabandă, rețele de prostituție, trafic de cetățenie etc. Anchetele au fost puse gratuit la dispoziția presei din România. Foarte puțini s-au arătat interesați. Freedom House a instituit la rându-i un proiect de sprijin al jurnalismului de investigație, cu granturi și traininguri substanțiale. Totuși ziariștii se mulțumesc frecvent cu ”parteneriatele” prin care li se livrează subiecte de gata, dosare întregi sau documente compromițătoare provenite de la miniștri, demnitari de tot felul, oameni de afaceri, politicieni, cum deunăzi scria Liviu Avram. Prin intermediul falselor anchete au loc răfuieli, lovituri sub centură, dueluri politice. Numărul anchetelor adevărate, puse în slujba adevărului la care publicul are dreptul, se micșorează. Supraviețuitorii speciei de jurnalist-detectiv sunt incomozi și trebuie stârpiți. Vezi cazul recent al CV-ului contrafăcut al lui Șova, indignat la culme de îndrăzneala jurnalistului Cătălin Prisecariu de a-i scotoci biografia profesională pe site. Pentru cutezanța de a difuza în premieră documentele deja celebrului plagiat al lui Victor Ponta, a fost desființat un canal de televiziune, TVR Info. Totuși, până nu se va cenzura Internetul, presa online, specia inconfortabilă, chiar diminuată, va supraviețui.

Distribuie acest articol

5 COMENTARII

  1. intrebare la radio Erevan:exista presa de investigatie in romanica?
    da,exista,doar ca se numeshte asha ptr standardele de acolo

  2. Doamna se afla in eroare. Ziaristul nu poate descoperi, in urma unor investigatii, ceea ce nu exista. Prevederi absente din contract referitoare la destinatia banilor nu pot fi inventate de jurnalist in urma oricaror investigatii, Materia nu poate fi inventata acolo unde e neantul. termenul de mistere folosit e generic, se putea numi articolul invocat cele 6 puncte slabe ale …. De exemplu absenta oricaror prevederi in contract referitoare la destinatia celor 45 milioane de euro e un punct slab, nu un mister.

    • Legat de: „absenta oricaror prevederi in contract referitoare la destinatia celor 45 milioane de euro e un punct slab, nu un mister.” se impune un comentariu, destinatia celor 45 de milioane este prevazuta in legea finantelor publice si legea bugetului, nu poate constitui obiect al contractului. Nu este treaba cumparatorului Oltchim ce face statul cu banii primiti. Daca nu exista in legea bugetului prevederi privind destinatia acestor sume, se poate face o rectificare de buget cu aprobarea parlamentului.

  3. […] Contributors: O cupă de acid sulfuric pentru presa de investigație. Brîndușa Armanca este de părere că un caz cum este cel al privatizării Oltchim ”pune în evidență cât de mult a pierdut presa de investigație, pusă pe butuci în anii de criză și de sălbatică politizare. Jurnaliștii s-au găsit dezarmați în fața manipulărilor și a lipsei de transparență a unei privatizări ”la vedere”, fără surse de încredere, fără documente relevante, toate necesare unei anchete veridice. Pe acest gol se poate compune o cacealma de proporții, în deriziunea legii și a speranțelor pe care oamenii Oltchimului și le agață de venirea unui patron salvator. Jurnalismul de investigație costă. O anchetă înseamnă timp și bani. Patronii de presă nu investesc în așa ceva decât dacă ancheta e comandată pentru combaterea unui adversar politic sau a unui concurent”, a scris Armanca. Share this:TwitterFacebook           0 votes Etichete: revista presei […]

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Cine sunt adevaratii „crizatori”?

Din toata aceasta costisitoare, frustranta, murdara, dar, vai, pilduitoare tevatura, remarc cateva lucuri precise: 1. Criza a avut...

Democrație, decizie colectivă, raționalitate, știință, medicină

Mă tem că numele Nongqawuse nu e prea cunoscut. Era o fetiță din tribul Xhosa, din Africa de...

Criza de carburanţi din S.U.A. şi România din anul 1979 şi limuzinele utilizate de politicienii comunişti de la Bucureşti în perioada 1957-1979

În cursul şedinţei din 25 iulie 1979, Nicolae Ceauşescu a propus şi membrii Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. au aprobat majorarea...

Când sursele de energie care ar trebui să stopeze schimbarea climei nu mai funcționează din cauza schimbării climei…

Toleranța va atinge un asemenea nivel încât oamenilor inteligenți li se va interzicesă mai gândească pentru a nu-i ofensa pe imbecili.Autor...

Preşedintele unui stat eşuat

Preşedintele Iohannis a trecut de la plimbările cu bicicleta şi recomandările practicării terapeutice a golfului la gestionarea crizei sanitare. Ca de atâtea...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.