miercuri, aprilie 21, 2021

O cupă de acid sulfuric pentru presa de investigație

Cazul Oltchim, dezbătut cu fervoare de vreo două săptămâni, e abordat în mass-media pe ipoteze, presupuneri, ghicitori. Ziarul România liberă inventaria zilele trecute cele ”șase mistere” ale privatizării, iar audio-vizualul trăiește de pe urma spectacolului dat de Dan Diaconescu, vorba presei,”inculpat și adjudecatar” în urma licitației pentru privatizare. Presa nu are la îndemână informații certe care să explice ce se va întâmpla cu combinatul, cu angajații, cu salariile restante, cu funcțioonarea în viitor. Autoritățile presupun că Diaconescu-OTV nu are banii și profită de slăbiciunea statului pentru a face un circ mediatic major, analiștii economici avansează ipoteze deloc optimiste în legătură cu privatizarea (cu cât mai la vedere, cu atât mai cețoasă) și cu patronul potențial, iar presei îi rămâne să speculeze repetând întrebarea ”cine se află în spatele lui Dan Diaconescu?”, doar-doar va primi un răspuns.

Un caz cum este cel al privatizării Oltchim pune în evidență cât de mult a pierdut presa de investigație, pusă pe butuci în anii de criză și de sălbatică politizare. Jurnaliștii s-au găsit dezarmați în fața manipulărilor și a lipsei de transparență a unei privatizări ”la vedere”, fără surse de încredere, fără documente relevante, toate necesare unei anchete veridice. Pe acest gol se poate compune o cacealma de proporții, în deriziunea legii și a speranțelor pe care oamenii Oltchimului și le agață de venirea unui patron salvator. Jurnalismul de investigație costă. O anchetă înseamnă timp și bani. Patronii de presă nu investesc în așa ceva decât dacă ancheta e comandată pentru combaterea unui adversar politic sau a unui concurent. Avem exemple în acest sens, Trustul Intact își înființase la un moment dat un departament ”de șantaj”, cum dezvăluia un jurnalist. Mai sunt și alte exemple, în presa scrisă, în televiziunile locale etc. O anchetă de presă mai presupune, pe lângă fler, nas de detectiv, cunoașterea instituțiilor, a legislației, obligatoriu și independența jurnalistului capabil să își asume riscuri. Altminteri ancheta sa va fi oprită de la publicare și difuzare pentru a nu deranja, pentru a nu strica jocurile, pentru a nu afecta imaginea vreunui puternic al zilei. Nu s-ar putea spune că nu există azi în presa românească astfel de jurnaliști. Un exemplu strălucit este Adrian Mogoș, care a primit în 2010 Premiul de Excelență pentru investigație jurnalistică acordat de Inițiativa Central-Europeană și de Organizația Media Sud-Est Europene (SEEMO). Trebuie amintită și o veterană a presei de investigație, o natură de detectiv ieșită din comun, jurnalista Ondine Gherguț, acum redactor la România liberă.

În general, jurnaliștilor români le lipsesc nu calitățile, ci condițiile. Mai cu seamă autonomia. Ca în fiecare an, Raportul FreeEx semnalează în 2011, sub tristul generic ”Presa românească în cădere liberă”, pierderile: ”Calitatea actului jurnalistic a continuat să se degradeze. Informația relevantă din perspectiva interesului public a fost sufocată de dezbateri sterile pe televiziunile de știri. Jurnalismul de investigație s-a refugiat în online și a devenit preponderent o preocupare a jurnaliștilor freelance. Presa nu-și stabilește întotdeauna independent agenda zilnică, ci preia informația prioritizată de către grupuri de presiune, politice și financiare”, sunt doar câteva constatări. În 2001 se înființa Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație-CRJI. Jurnaliștii care au fondat organizația – trebuie aminiți Ștefan Cândea, Sorin Ozon, Cătălin Prisecariu, Radu Paul, Mihai Vasile, dar și alți 20 – au găsit frecvent finanțare internațională pentru a sprijini investigații transfrontaliere pe subiecte periculoase de contrabandă, rețele de prostituție, trafic de cetățenie etc. Anchetele au fost puse gratuit la dispoziția presei din România. Foarte puțini s-au arătat interesați. Freedom House a instituit la rându-i un proiect de sprijin al jurnalismului de investigație, cu granturi și traininguri substanțiale. Totuși ziariștii se mulțumesc frecvent cu ”parteneriatele” prin care li se livrează subiecte de gata, dosare întregi sau documente compromițătoare provenite de la miniștri, demnitari de tot felul, oameni de afaceri, politicieni, cum deunăzi scria Liviu Avram. Prin intermediul falselor anchete au loc răfuieli, lovituri sub centură, dueluri politice. Numărul anchetelor adevărate, puse în slujba adevărului la care publicul are dreptul, se micșorează. Supraviețuitorii speciei de jurnalist-detectiv sunt incomozi și trebuie stârpiți. Vezi cazul recent al CV-ului contrafăcut al lui Șova, indignat la culme de îndrăzneala jurnalistului Cătălin Prisecariu de a-i scotoci biografia profesională pe site. Pentru cutezanța de a difuza în premieră documentele deja celebrului plagiat al lui Victor Ponta, a fost desființat un canal de televiziune, TVR Info. Totuși, până nu se va cenzura Internetul, presa online, specia inconfortabilă, chiar diminuată, va supraviețui.

Distribuie acest articol

5 COMENTARII

  1. intrebare la radio Erevan:exista presa de investigatie in romanica?
    da,exista,doar ca se numeshte asha ptr standardele de acolo

  2. Doamna se afla in eroare. Ziaristul nu poate descoperi, in urma unor investigatii, ceea ce nu exista. Prevederi absente din contract referitoare la destinatia banilor nu pot fi inventate de jurnalist in urma oricaror investigatii, Materia nu poate fi inventata acolo unde e neantul. termenul de mistere folosit e generic, se putea numi articolul invocat cele 6 puncte slabe ale …. De exemplu absenta oricaror prevederi in contract referitoare la destinatia celor 45 milioane de euro e un punct slab, nu un mister.

    • Legat de: „absenta oricaror prevederi in contract referitoare la destinatia celor 45 milioane de euro e un punct slab, nu un mister.” se impune un comentariu, destinatia celor 45 de milioane este prevazuta in legea finantelor publice si legea bugetului, nu poate constitui obiect al contractului. Nu este treaba cumparatorului Oltchim ce face statul cu banii primiti. Daca nu exista in legea bugetului prevederi privind destinatia acestor sume, se poate face o rectificare de buget cu aprobarea parlamentului.

  3. […] Contributors: O cupă de acid sulfuric pentru presa de investigație. Brîndușa Armanca este de părere că un caz cum este cel al privatizării Oltchim ”pune în evidență cât de mult a pierdut presa de investigație, pusă pe butuci în anii de criză și de sălbatică politizare. Jurnaliștii s-au găsit dezarmați în fața manipulărilor și a lipsei de transparență a unei privatizări ”la vedere”, fără surse de încredere, fără documente relevante, toate necesare unei anchete veridice. Pe acest gol se poate compune o cacealma de proporții, în deriziunea legii și a speranțelor pe care oamenii Oltchimului și le agață de venirea unui patron salvator. Jurnalismul de investigație costă. O anchetă înseamnă timp și bani. Patronii de presă nu investesc în așa ceva decât dacă ancheta e comandată pentru combaterea unui adversar politic sau a unui concurent”, a scris Armanca. Share this:TwitterFacebook           0 votes Etichete: revista presei […]

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Brindusa Armanca
Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Înapoi la „dreptul forței”. Rusia și China pariază riscant pe declinul și neputința Americii de a le înfrunta

Rezumatul în 10 puncte: Pentru a mai putea conduce lumea și în secolul XXI, SUA trebuie să câștige...

Mult așteptatul declin al pandemiei în țările europene s-a declanșat. Locul României

1.Introducere  2. Experiența a trei țări cu declin ferm și durabil  al pandemiei 3. Țările europene 4. Locul României 5. Perspective și...

Suspendarea lui Trump pe Twitter e un eşec al nostru, al tuturor

Pe un subiect în care toată lumea are păreri limpezi-cristal şi le strigă în gura mare din secunda doi, îndrăznesc să spun...

Egalitatea de șanse și egalitatea de rezultat – problema Tigru și Dragon

În filmul „Tigru și Dragon” un luptător Wudang ajunsese să fie considerat de mulți invincibil. Pe lângă stăpânirea artelor marțiale la perfecție,...

Deocamdată avem două stele la impactul cu Europa. Și o intrebare de la Bruxelles: Voi nu aveți nicio ambiție?

Printr-o ciudată potrivire, miercuri 14 aprilie, taman când mașinăria noastră politică intra pe contrasens, de undeva de pe lângă Bruxelles ne venea...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

„Demersul lui Hadot parcurge elegant traseul de la inceputurile filosofiei printre greci, apoi transformarea ei in timpul romanilor si intalnirea cu crestinismul, precum si relatia emotionanta dintre filosofia orientala si occidentala.” – Global and Mail

 

Pierre Hadot (1922–2010) a fost un filosof, istoric si filolog francez, bun cunoscator al perioadei elenistice si in special al neoplatonismului si al lui Plotin. Este autorul unei opere dezvoltate in special in jurul notiunii de exercitiu spiritual si al filosofiei ca mod de viata.

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro