marți, noiembrie 30, 2021

O discuție uitată – noua legislație a achizițiilor publice

Ministerul Finanțelor Publice a publicat la sfâr­șitul lui iulie spre consultare noile pro­iecte de lege privind achizițiile publice. Ini­țial, termenul pentru formularea observațiilor era de zece zile, dar reacția societății civile – Expert Forum, Freedom House și CRPE –, precum și cea a mediului de afaceri – AmCham – a convins guvernul că este ne­re­zonabil ca o reglementare atât de importantă să fie discutată pe fugă în toiul verii. Ter­me­nul pentru primirea comentariilor a fost pre­lungit până la data de 31 august, iar Expert Forum și Freedom House organizează o dez­ba­tere publică pe această temă în perioada 24-25 august la București. Comentariile co­lectate în cadrul acestei dezbateri vor fi trans­mise inițiatorilor. În toamnă, proiectele de le­ge vor ajunge în parlament, urmând să intre în vigoare în 2016. Complexitatea schim­bă­ri­lor va genera în mod inerent dificultăți de adap­tare atât în sectorul public, cât și în cel privat. Este esențial ca, imediat după intrarea în vigoare a noilor texte, să apară ghiduri și metodologii care să ușureze procesul de adap­tare.

Noul cadru normativ transpune directivele eu­ropene privind achizițiile publice care ur­măresc, în principiu, să asigure eficiența uti­lizării banilor publici și, în același timp, să permită autorităților contractante să adap­te­ze procedurile de achiziții propriilor nevoi. Ca­drul legal anterior a fost adesea criticat pen­tru rigiditate și pentru că el constrângea ex­cesiv relațiile economice între mediul pri­vat și stat. Adesea, achiziționarea de bunuri și servicii de proastă calitate a fost pusă pe seama așa-zisei obligații de a utiliza drept cri­teriu de selecție a ofertei câștigătoare prețul cel mai mic. Noile directive mută accentul în selecție de la prețul cel mai mic la oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic. De fapt, posibilitatea autorităților contractante de a opta pentru acest criteriu exista și în contextul legislație actuale, însă, în practică, cel mai mic preț era criteriul preferat, pentru că oferea o mai mare obi­ec­tivitate în evaluarea ofertelor. Autoritățile contractante au ezitat mereu în a defini cri­te­riile de calitate și de eficiență economică din teama ca aceste opţiuni de oportunitate administrativă să atragă o eventuală răspundere contravențională sau pe­nală pentru șefii respectivelor instituții. După intrarea în vigoare a noului cadru normativ, va fi esențial ca autoritățile contractante să poată beneficia de asis­tență în definirea criteriilor de selecție, mai ales în condițiile în care, pentru anu­mite tipuri de contracte, prețul cel mai mic este exclus ca principiu de se­lecție. Acestea sunt contractele care pri­vesc serviciile intelectuale sau cele în cadrul cărora aspectede de inovare sau de mediu sunt importante. Este vorba, așadar, despre domenii în care folosirea banilor publici a generat semne de în­trebare importante, iar uneori chiar do­sare penale, astfel încât este ușor de an­ti­cipat cât de dificilă va fi în practică adap­tarea la noua regulă.

Noutăți apar și în privința sub­con­trac­tanților – aceștia vor trebui incluși în documentația depusă pentru a se putea ve­rifica eventualele conflicte de in­te­rese. ANI dezvoltă un sistem de iden­ti­ficare a posibilelor conflicte de interese în timp real în procedurile de achiziții și va transmite avertismente de in­te­gri­tate către autoritatea contractantă, atunci când identifică probleme. Au­to­ritatea contractantă trebuie să ia mă­suri de înlăturare a conflictului de in­te­rese și să le comunice atât către ANI, cât și către ANAP (Agenția Națională pen­tru Achiziții Publice). Doar în ul­timă instanță procedura de achiziție pu­blică va fi blocată din cauza conflictelor de interese, accentul fiind pus pe încercarea de a le preveni.

De asemenea, pentru că în practică au existat situații în care subcontractanții nu au fost plătiți la timp de către con­tractantul principal, noile legi introduc posibilitatea plăților directe făcute de autoritatea contractantă către sub­con­tractanți. Firește, acest mecanism de plată este disponibil doar pentru sub­con­tractanții care solicită acest lucru în mod expres. Se evită astfel dificul­tățile apărute în practică în anumite sectoare economice în care companii importante au probleme penale sau fis­cale care duc la blocarea fondurilor și la neplata datoriilor către furnizori, de­și aceștia și-au îndeplinit obligațiile con­tractuale.

O altă idee nouă luată în calcul de Ro­mânia este utilizarea unor liste de ope­ra­tori economici certificați pentru anu­mite sectoare de activitate. Se pare că primul sector pilot va fi cel de lucrări de infrastructură. Este esențial ca pro­ce­sul de certificare să nu echivaleze, de fapt, cu o restrângere nepermisă a pie­ței operatorilor economici care au ac­ces la acest tip de contracte și este ușor de anticipat că discuțiile pe această te­mă nu vor fi deloc facile.

Domeniul achizițiilor publice este strict reglementat pe plan european și de­ci­ziile Curții de Justiție a Uniunii Eu­ro­pene au relevanță practică în fiecare stat membru. Din păcate, cunoașterea ju­risprudenței europene la nivelul au­torităților contractante este modestă. Stra­tegia națională în domeniul achi­zi­țiilor publice propune construirea unei baze de date care să cuprindă juris­pru­dența relevantă. Din păcate, limbajul tehnic și amploarea argumentației juri­dice utilizate în aceste decizii fac di­fi­ci­lă înțelegerea lor de către publicul larg. Este nevoie de îndrumare practice care să traducă în limbajul obișnuit cele mai importante hotărâri care au impact asu­pra felului în care trebuie să se des­fă­șoare achizițiile publice.

Articol aparut in Revista 22

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. Putem modifica la nesfârșit legislația achizițiilor publice și lucrurile vor merge din rău în mai rău. Legea trebuie aplicată și aici este problema. Cine o aplică? O primărie unde primarul decide „cum vrea mușchii lui”? Cu cine o aplică? Cu firme de consultanță. Ce sunt aceste firme? Fabrici de bani nemunciți și lucrări proaste. Aceste firme trebuie certificate de o agenție națională, cu un regulament de funcționare și organizare reglementate prin legi și populate numai cu specialiști atestați în domeniul în care lucrează. Dacă la licitația comisia nu decelează corect capabilitatea ofertantului câștigător pe criteriile ofertate sigur contractul va fi un fiasco.
    Firmele de consultanță au apărut după 2007. Unde erați când se lăfăiau în banii publici și ANRMAP-ul le scărpina în coarne?

    • Doamna era ocupata atunci sa inventeze un nou concept: „puciul parlamentar” dand o dovada evidenta de necunoastere nici a rolului si modului de alegere al parlamentului, nici ce inseamna puci si nici o regula democratica simpla, aceea ca minoritatea se supune majoritatii.

  2. Frica autoritatilor contractante de a lansa proceduri de achizitie era determinata in mare parte de 2 motive principale:
    1. Utilizarea unor criterii de selectie era de cele mai multe ori contestata prin instante de potentialii ofertanti si ofertanti si astfel se relua la nesfarsit sau se intarsia foarte mult procesul. Ei nu aveau nici suportul ANRMAP care nu avea o metodologie clara sau exemple clare de potentiale criterii de evaluare.
    2. Aici e mai mult cazul fondurilor europene – apareau in procesul de implementare a proiectelor finantate din fonduri europene asa-numitii auditori de la Autoritatea de audit care, fara a avea competentele sau experienta necesara, declarau anumite proceduri de achizitii nelegale (desi erau aprobate si supravegheate de ANRMAP si UCVAP) si astfel beneficiarii (de buna-credinta evident) se trezeau cu corectii pe facturile transmise.

    De aceea, cel mai la indemana si mai simplu era sa le atribui pe criteriul pretul cel mai scazut. Poate se rezolva cu aceasta ocazie si problemele de mai sus cu ajutorul unor documente suport mai bine structurate si acceptate de toti actorii implicati.

  3. De ce nu se pun in aplicare Achizitiile Publice dupa proceduri PRAG. In acest mod ne-am alinia procedurilor europene privind Achizitiile Publice si toata lumea s-ar adapta mult mai usor unor proceduri care sunt mai putin interpretabile decat legile romanesti.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Laura Stefan
Laura Stefan a studiat dreptul la Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti si a absolvit studiile masterale la Facultatea de Drept a Univestitatii din Cambridge. Lucreaza pentru Expert Forum (EFOR) si alte diverse organizatii din tara si internationale pe programe privind lupta anticoruptie si reforma sistemului judiciar.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Echipa câştigătoare a Preşedintelui Iohannis

La un an de la alegerile parlamentare, România are, în fine, o echipă câştigătoare : alianţa  social-liberală  şi-a definitivat lista de miniştri...

De ce majoritatea modelelor climatice sunt „fierbinți”?

O bună parte din articolele mele publicate pe această platformă discută modele (simulări) ale variațiilor unor parametri climatici precum concentrația de CO2,...

Despre felonie si sperjur

Domnule Klaus Iohannis, Cand Marius Manole si Radu Paraschivescu v-au returnat decoratiile, a fost vorba de o despartire lipsita de orice ambiguitate....

Metroul la Otopeni – marele eșec al unor politicieni mărunți

Eșecul magistralei de metrou M6: 1 Mai – Aeroportul Otopeni este eșecul politicienilor preocupați să dovedească faptul că nu se poate, în...

De ce s-a întâmplat ce s-a întâmplat în ultimele luni în România

Cele mai vizibile probleme din ultimele luni în România au ținut de 3 crize – criza în sănătate (Valul 4 de Covid...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro