joi, august 6, 2020

O fotografie istorica: Lena Constante, Elena Patrascanu, Ana Pauker (in background, Lucretiu Patrascanu)

Poza, o sectiune in sangerandul tesut al istoriei comuniste, este de la o receptie din 1945. Sa le luam pe rand. Cine s-ar fi gandit atunci la ceea ce avea sa urmeze…Trei femei: una visatoare, parca de pe alta planeta, alta traind exuberant bucuria vietii (e singura cu paharul in mana; in „Memoriile mandarinului valah”, cumnatul ei, Petre Pandrea, o prezenta ca pe un geniu rau, o blama, pe nedrept, zic eu, pentru multe din nenorocirile abatute asupra lui Patrascanu), a treia statuara, monumentala, plasmuita din otel, precum Istoria si Zeul carora le este devotata. Implauzibil si totusi cat de real acest fragment de istorie (cu i mic). Artista plastica Lena Constante, sotia muzicologului Harry Brauner, va face parte, ca si sotul ei, din lotul Patrascanu. Urmeaza interogatoriile, tortura, inchisoarea, detentia solitara, scrie cartea „L’evasion silencieuse”, o cutremuratoare marturie despre destinul unei femei in Gulagul romanesc, una din marile carti ale literarurii concentrationare universale. Elena Patrascanu (nascuta Herta Schwammen), studii de arte plastice (scenografie) la Viena, se casatoreste cu militantul comunist Lucretiu Patrascanu, este prezenta in cercul intim al celor care participau la discutii despre viitorul Romaniei dupa 1944. Arestata, torturata, condamnata. Dupa eliberare, lucreaza mai intai la Teatrul Giulesti apoi la Tandarica. Al doilea sot a fost regizorul Yannis Veakis, comunist grec refugiat in Romania.

Supranumita „Pasionaria Balcanilor”, celebra militanta din anii clandestinitatii, dupa ce a petrecut anii razboiului in URSS, Ana Pauker a fost numarul doi in PCR dupa 1944, un timp chiar numarul unu. Ministru de externe, membra a Biroului Politic, secrear a CC, epurata in mai 1952. Arestata in februarie 1953, eliberata imediat dupa moartea lui Stalin, a murit la Bucuresti in 1960. A fost, pana in ultima zi, convinsa de adevarul marxism-leninismului. Sotul ei, Marcel Pauker, fusese impuscat la Moscova in timpul Marii Terori. Fiica ei cu militantul comunist de origine slovaca, Eugen Fried, Marie, a plecat in Franta in anii 60. Cealalta fiica, Tania, a predat limba rusa la un liceu din Bucuresti, a fost casatorita cu doctorul Gheorghe Bratescu, istoric al medicinei. Fiul, Vladimir, a emigrat si el in Franta. Una din surorile Lenei Constante a fost sotia academicianului Grigore C. Moisil. Erau inruditi intre ei, familiile Moisil, Daicoviciu, Condurachi. Iar Lena a zacut in sordidele temnite ale Romaniei lui Gheorghiu-Dej.

Cel mai original intelectual comunist roman, Lucretiu Patrascanu a fost condamnat la moarte si executat in aprilie 1954 in urma unei decizii a Biroului Politic al CC al PMR. S-a votat in unanimitate. Vointa lui Gheorghiu-Dej era lege in partid. Patrascanu refuzat pana in ultima clipa sa accepte acuzatiile aberante ce i se aduceau. La Bucuresti, scenariul procesului-spectacol de tip Traicio Kostov, Laszlo Rajk si Rudolf Slansky a esuat…

Distribuie acest articol

14 COMENTARII

  1. Well …. au capatat ce au meritat !

    Comunistii parvenitzi la putere cu armatele lui Stalin au aratat ce pot – sa lupte pentru ciolan si pentru putere, pentru confortul lor si al celor apropiati lor.

    Bine ca s-au mai sugrumat intre ei – caci altfel sugrumau ei toti romanii.

    Este interesanta pozitia anumitor autori – care fac apologia acestor javre comuniste – prin evidentierea „evgheniei” lor, a descendentei din „intelectuali de rasa” (in fapt diversi mofluzi din timpul altui regim, care odata ce au simtit miros de sange si putere – au inceput sa muste pe la spate, pentru a-si face lor loc comod).

    Ana Pauker, Dej, Teohari Georgescu, Luca, Borila, s.a.m.d. pana la mai recenti Ceausescu, Iliescu si ai lor – sunt numai buni de istoria bestialiatilor comune, de pus in diorama la Muzeul Antipa.

    Pentru un ban bun se mai gasesc si azi unii care „dau din casa” si traiesc bine povestind cu jind despre vremurile cand aveau vila langa Herastrau, Volga de serviciu si menajera de la partid.

    Toata scarba pentru acesti „oameni”.

    „Patria si Dreptul Meu!”
    .

  2. Despre relatiile personale dintre personajele din fotografie in memoriile lui Petre Pandrea cumnat cu LP
    Doamna Zoe P este nepoata prin alianta a Lenei C , mama sa fiind sora cu Grigri Moisil.

  3. N-am putea vedea documentele procesului Patrascanu ? Sa cunoastem acuzatiile care i s-au adus si apararea lui? Sunt tot secretizate aceste date ? A,m citit undeva ca rusii au dat liber la arhive , ale noastre nu pot fi vazute nici macar de istorici. Si atunci, cum stabilim adevarul ?
    Am citit si eu ca Dej il antipatiza de multa vreme pe Patrascanu dar de ce ? Teama, concurenta la sefia partidului nu explica totul. Ce rol a avut Bodnaras, agentul principal al Moscovei ? Era prieten cu Dej de la Caransebes, a vazut in el viitorul lider si l-a sustinut la Stalin dar parca asta nu explica totul
    Drama lui Patrascanu, „baiat de familie buna” , sedus de comunism in timpul studiilor berlineze, scolit doi ani la Moscova, instructor al COMINTERN, etc. Ce s-o fi petrecut in sufletul lui la contactul direct, in Romania cu „comunismul real”?

    • La primele întrebări, vă pot oferi răspunsuri cărţile apărute până acum ce conţin documente din dosarele anchetei şi procesului lui Pătrăşcanu. Nu sunt secretizate, adevărul trebuie cunoscut. Însă în cele peste 204 de dosare din acest caz, însumând aproximativ 80.000 de pagini, adevărul este copleşit de multe mistificări ale anchetatorilor. Şi ale lui Belu Zilber…, pe ficţiunile căruia s-a ţesut întregul rechizitoriu, după cum a recunoscut el însuşi în memoriile de mai târziu. E vorba despre o anchetă ce a durat 7 ani. Pagini semnificative din dosare pot fi citite în cartea Laviniei Betea, ,,Lucreţiu Pătrăşcanu: moartea unui lider comunist” şi în voluminosul tom ,,Ultima carte”, ce cuprinde declaraţiile în anchetă ale lui Anton Golopenţia, decedat înainte de începerea procesului, probabil din pricina tratamentelor inumane la care fusese supus.

    • Puteți găsi în biblioteci volumul „Principiul bumerangului. Documente ale procesului Lucrețiu Pătrășcanu”, editura Vremea 1996, o amplă culegere de documente (926 pagini) publicate doar cu o scurtă prefață – deci putând trezi mânia unei recente legi care cere ca editurile să-și considere cititorii ușor înapoiați mintal și eventual inculți, așa încât să le servească „mâncarea” gata mestecată și cu laborioase și repetate explicații alături. Volumul a fost destinat unor cititori cu minți și… dinți în perfectă stare de funcționare, Vremea fiind o editură care și-a însușit cu bucurie sloganul „Cititorii noștri sunt mai deștepți decât ai lor”.

  4. Patrascanu nu este singurul care a fost atras intr-un sistem aberant.
    Mai era ceva in afara de utopiile care se vindeau, si se vand si acum, care sa il fi atras?
    Care sunt pasii concreti prin care incercau si incearca si acum sa recruteze?
    Exista oare un pattern/model pe care comunistii il foloseau pentru a isi creste numarul de simpatizanti?
    Oare tindem sa acceptam mai usor minciunile, utopile decat adevarul/realitatea care ne inconjoara?
    Poate ca este o anume inabilitatea pe care unii o au si care este speculata de fanii comunisti atunci cand vor sa atraga oamenii in malaxorul lor.
    Este o chestiune de viziune, de rezistenta sau poate de moralitate cand comunismul este refuzat?

    Comunistii au o istorie indelungata legata de abuzuri, si interesant, abuzul in justitie sau intr-o falsa justitie. In fapt, face parte din arsenalul terorii prin care incearca sa anihileze oamenii si sistemul – daca acesta mai incearca sa se supuna.

    Ar putea sa fie interesanta o lista cu abuzurile savarasite de acestia.
    Poate asa se poate intelege mai usor de ce unii dintre ei, cei din zilele noastre, sunt atat de surprinsi cand sunt supusi legii si suporta consecintele ei.

    • As putea intreba aceiasi intrebare despre tineri din toata lumea care pleaca in Siria sa se lupte pentru ISIL! Unii ca in toate teoriile atrag oameni mici ca sa faca parte din ceva mare: comunismul viitorul omenirii „fericite”, ISIL cladim un Califat. Mai va reamintiti de Nazisti care cladeam un imperiu pentru o mie de ani. Legionarismul roman: sa ne faci capitane (fakir?) o tara mandra ca soarele din cer! Pentru a evita dezvoltati scepticismul.

  5. M-a impresionat foarte mult fotografia. Chiar dacă privirile tuturor sunt magnetizate de imaginea Elenei Pătrăşcanu, pentru mine e o adevărată revelaţie Lena Constante. N-am văzut-o până acum decât în fotografiile postdetenţie, cu povara anilor şi a suferinţelor întipărită pe chip. Ce frumoasă şi elegantă era!
    Întâmplarea face ca zilele acestea să-mi fi trecut prin mână mai multe cărţi de istorie, memorialistică, de documente privitoare la toţi aceşti oameni. M-a surprins mărturia procurorului Vuza, cel căruia i s-a cerut ,,să-şi spună părerea” despre Elena Pătrăşcanu, iar pe baza referatului său ulterior soţia fostului lider comunist a fost eliberată după 3 ani de detenţie. Dacă ar fi să dăm crezare memoriilor unui om ce a cunoscut sistemul din interior, Grigore Râpeanu ar fi recunoscut, într-o discuţie neoficială cu autorul, nevinovăţia lui Pătrăşcanu.

  6. Ceea ce ma incanta este pleiada de Ioan, Gheorghe (mai putin Dej), Nicolae adica numele de sluga, de prost si de sarman din poporul roman, care apar in aceste lucrari despre comunismul din Romania! Evident, daca avem in vedere numele reale ale protipendadei comuniste. Nu numele de imprumut. Aceiasi pleiada de Ion, Gheorghe, Nicolae o sa intalniti si daca aveti curiozitatea sa vedeti cine erau primsecretarii unitatilor administrativ teritoriale si sefii securitatii din aceste unitati imediat dupa 1946. Ca sa vedeti cine a adus si implementat comunismul in Romania.

    • Prințul Nicolae, al doilea fiu al Regelui Ferdinand și al Reginei Maria, Prințul Nicolae de România, nepotul Regelui Mihai, Nicolae Alexandru Basarab, Domn al Țării Românești, sec. XIV, Nicolae Filipescu, boier mare și politician, Nicolae Dudescu, fiul marelui ban Constantin Dudescu, Nicolae Știrbei, vornic, Nicolae Ghica-Comănești, mare boier, explorator, om politic, Nicolae Rosetti-Bălănescu, boier, politician… Nicolae al II-lea, ultimul Țar al Rusiei, Prințul Nicolae al Suediei (născut în 2015) etc. etc.

      Ioan Vodă cel cumplit, Ion I. C. Brătianu, Ionel Brătianu, Ioan Emanoil Florescu, mare boier și om politic, Ion Ghica, mare boier, scriitor, prim-ministru, Ioan al IV-lea Cantacuzino, împărat bizantin (sec. XIV), Ioan al V-lea Paleologul, împărat bizantin (sec. XIV), Ioan Fără de Țară, rege al Angliei (sec XII), Ioan I Tzimiskes, împărat bizantin (sec. X), Ivan cel Groaznic, Țar al Rusiei, prințul Jean de Luxembourg etc. etc.

      Prințul Gheorghe Grigore Cantacuzino, mare boier, prim-ministru, Prințul Gheorhe Bibescu, Prințul Gheorghe Știrbei, Prințul Gheorghe Ghica, Prințul Gheorghe Sturdza etc. etc.

      Tot slugi, proști și sărmani…
      Nu există nume de slugă sau de prost, există numai mentalități.

  7. gata, ati inceput albirea comunistilor? Ati dat lege care-i absolva de orice vina, care reabiliteaza comunismul, dar haideti, nu este nevoie sa-i ridicam si-n slavi..

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Colectia Contributors.ro

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

Antifragil

de

Nassim Nicholas Taleb

recomandată de contributors.ro

 

Top articole

Şapte ani de la moartea lui Silviu Olariu – fizicianul care s-a opus proiectului „marelui laser”

Silviu Olariu (1955 - 2013) a fost unul dintre cei mai dotați cercetători români care s-au afirmat din anii '70 încoace. A...

Colegii, coledzii și capturarea statului (I și II)

Motto: “Ei ar vrea să fie niște oameni care se ajută unii pe...

Despre “prigonirea” creștinilor în pandemie și fenomene conexe

Strategia de comunicare marginală vizând faptul că Biserica ar fi fost “prigonită” în pandemie denotă limpede ruperea de prezent a multor credincioși....

Portret robot al coronascepticului

Nu există un portret robot al coronascepticului. Unii sunt ne-educați, alții sunt experți. Unii sunt excluși social, alții sunt vedete. Unii nu...

Gâlceavă pe Nil. Cum au ajuns Egiptul, Etiopia și Sudanul în prag de război

Un conflict major, implicând trei țări cu o populație însumată de peste 260 milioane de oameni - ceva mai mult de jumătate...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.