joi, martie 28, 2024

O lege neconstituţională şi ineptă juridic

Săptămâna trecută a fost începutul unei largi serii de proteste împotriva ex­ploa­tării de la Roșia Montană, declanșate de transmiterea către parlament, de către guvern, a proiectului de lege privind unele măsuri aferente exploatării mi­ne­reurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere în Ro­mâ­nia. Glumița premierului Ponta, care a sus­ținut că, deși în calitate de premier, promovează proiectul de lege, dar ca deputat va vota împotrivă, nu a făcut de­cât să inflameze și mai mult spiritele, adăugând la numeroasele critici care pot fi aduse proiectului și enervarea firească generată de ipocrizia și cinismul exhibat fără jenă.

Avizul MJ
Luni, 9 septembrie, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat că avizul MJ pentru Proiectul Roşia Montană „este pozitiv“, deşi, într-o adresă din 13 august, MJ făcuse o serie de observaţii privitoare la proiectul de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană.

Proiectul de lege – de promovarea că­ruia a răspuns ministrul Dan Șova – este o lungă înșiruire de inepții juridice cu privire la care Ministerul Justiției a ex­pri­mat un punct de vedere extrem de ne­ga­tiv. Ministerul Justiției emite în mod obli­gatoriu un aviz de legalitate pentru ac­tele care sunt aprobate de guvern, aviz care se emite ultimul în seria de apro­bări de la diferite ministere și doar după ce au fost rezolvate toate problemele ca­re puteau pune în discuție legalitatea res­pectivelor acte. Documentul elaborat de MJ nu este propriu-zis un aviz, ci o lun­gă serie de observații în funcție de care inițiatorul ar fi trebuit să modifice pro­iectul de lege și să îl transmită, apoi, în original, alături de toate celelalte avize de la ministerele de resort, către MJ pentru obținerea avizului de legalitate. Criticile MJ sunt majore și vizează constituționalitatea proiectului de lege.

În primul rând, este criticată practica atât de utilizată în România a aprobării prin lege a unui contract. Această pro­ce­dură este folosită pentru ca cei care sunt în spatele marilor afaceri să scape de răspundere, protejați fiind de votul parlamentului. În fapt, suntem în fața unui abuz, pentru că legea este, în esen­ță, un act cu aplicabilitate generală, iar con­tractul, un act individual care sta­bi­lește drepturi și obligații între părți. Chiar dacă una dintre părți este statul român, aces­ta acționează, în acest caz, ca un subiect de drept privat, intrând în relații con­tractuale cu o companie – Decizia CCR 600/2005 exprimă un punct de ve­dere similar, așadar există și precedent pen­tru această situație.

În al doilea rând, proiectul de lege pro­pus generează un tratament preferențial pentru exploatarea de la Roșia Montană – un tratament substanțial diferit de cel instituit de Legea minelor. În aceste con­diții, inițiatorul avea obligația să explice clar care sunt motivele pentru care se im­pune un tratament diferit în acest caz, motivare care lipsește. În plus, ins­tituirea prin lege a unei obligații pentru ANRM de a modifica licența de ex­ploa­tare care a fost aprobată prin Hotărâre de Guvern contravine legislației în vi­goare.

În al treilea rând, MJ exprimă o su­me­denie de critici punctuale ale textului proiectului de lege, care vizează pre­ve­derile privind licența de exploatare, re­lațiile între MINVEST, REMIN și RMGC, ce­le privind folosirea noțiunii de con­ce­siune în legătură cu bunurile proprietate privată a statului, deși Codul Civil pre­vede că pot fi concesionate doar bu­nurile proprietate publică a statului. O cri­tică specială este adusă modalității pre­conizate de expropriere prevăzută de proiectul de lege – RMGC ar dobândi ca­litatea de expropriatator sau re­pre­zen­tant al expropriatorului. Mai exact, o en­titate privată ar avea voie să exproprieze cetățeni în numele statului român, iar cei expropriați ar avea dreptul să con­teste în instanță doar cuantumul des­păgubirilor, nu exproprierea în sine. Aceas­tă procedură conține majore vul­nerabilități de natură constituțională, ara­tă MJ. Alte critici privesc formulările extrem de vagi și de interpretabile in­tro­duse în proiectul de lege.

În forma actuală, proiectul de lege are ma­jore lacune constituționale și ar tre­bui să fie invalidat la un eventual control al CCR. Oricum ar fi, dincolo de teh­nicalitățile juridice, exploatarea de la Roșia Montană încinge spiritele in­di­fe­rent de preferințele ideologice ale celor din stradă și ar putea fi buturuga mică ce răstoarnă carul mare. Probabil că asta simt și guvernanții și de aceea în­cearcă să se ascundă în spatele votului parlamentarilor.

Articol aparut in Revista 22

Distribuie acest articol

11 COMENTARII

  1. Ponta are nevoie de aprobarea contractului cu RM pentru a merge in vizita in SUA;chiar si respins acuma,contractul va fi pina la urma aprobat si exploatarile vor incepe in 2016(asa cum este stipulat in contract)!

    • Prima propozitie n-are nici un sens, nu-i trebuie nici un contract sa mearga in America, doar bilet, pasaport ci ceva bani de buzunar, nu cred ca e vreo problema.

  2. Si de aceasta data,Laura Stefan,va apreciez finetea analizei,pertinenta criticilor aduse si calitatea informatiei pe care ne-o impartasiti,felicitari!
    Pentru mine,un articol interesant este acela care incita propriul discernamant sa intre in actiune,indiferent daca este ca sa sustina sau sa contrazica autorul,ceva se declanseaza,si cititorul refuza pasivitatea ca sa se exprime!E cazul acestui articol!
    Cred ca ajunge!
    Le-am acordat suficient timp si prea multe circumstante actualilor guvernanti,am folosit,in judecarea actiunii lor,calificative ca „strategi,dibaci manipulatori,corupti dar carismatici”,etc.!Cui ii atribuiam astfel de onoruri…?Lui V.Ponta&co?Adica acelorasi indivizi care habar n-au cum functioneaza un Stat de Drept,si se chinuie sa-si mascheze pura ignoranta prin declaratii fara noima de genul „Eu nu vreau sa platim despagubiri,dar daca,Doamne fereste…etc.etc”
    Nu stiu de ce ne-o feri,sau nu,Dumnezeu,si nici daca solutia este sa acceptam Gratia sau Pedeapsa Divina,in versiunea pateticului nostru vizionar,Ponta?
    Daca tot a iesit romanul pe strada,sa-si duca pana la capat – de aceasta data! – actiunea!

    • @Ela. Bine zis. Aduc insa amendamentul ca marxistii din RO, regrupati majoritar sub steagul PSD nu INTELEG economia de piata.
      Insasi cuvantul capitalism (inventat de Marx) si definiriea prin antonimie cu socialismul denota o cultura STANGISTA. A se nota ca cei pe care-i invidiem folosesc sintagme ca economie de piata sau free entreprise.
      SPD german in 1949 (peste 60 de ani de atunci) a definit relatia munca-capital si a dat de pamant cu Ernst Thalmann, ceea ce PSD (ideologic condus de Iliescu ) nu a facut.
      Recititi ce spune Ponta si veti realiza (cu stupoare) ca NU intelege fenomenul UE sau al lipsei de granite economice, fenomenul SChengen(totala circulatie a fortei de munca), ca nu intelege decat capitalismul monopolist de stat (summum-ul gandirii leniniste).

      • @cinic,cum sa va spun mai clar opinia mea…un pic mai „cinica” decat a dvs?
        Daca sunt perfect de acord cu remarcile pe care le faceti,eu vad sursa problemei un pic mai in aval :pur si simplu V.Pont este incompetent,mediocru si fudul!Regret ca acest individ si argatii lui domina viata politica a Ro,dar in acelasi timp am am impresia ca nimic nu e intamplator in viata…deci daca el reprezinta natiunea care l-a plebiscitat,probabil ca asa este si aceasta majoritatei!?Viteji doar din vorbe,primii la laude si niciodata in pana de smecherii,dar ultimii la orice bilant…

  3. Simplu si concis !

    Va multumesc si indraznesc sa va adresez o rugaminte: cand mai observati ca deraiem cu totii, ca batem campii si priceputi si nepriceputi , exprimati-va punctul de vedere mai repede decat ati facut-o de data aceasta, caci ne pierdem reperele si uitati ce porcarie iese ! Si-asa suntem destul de labili, altii sunt caliti pe niste idei fixe si numai despre acelea vorbesc , iar reperele noastre reale sunt din ce in ce mai putine.

    Va multumesc inca o data !

  4. Deci inca o data Ponta si cabinetul sau nu si-au facut temele, desi aveau clare obiectiile ridicate cel putin de Ministerul Justitiei.

    Derapajele de la ge sunt mari, dar ele arata ca acest guvern nu este interesat de lucreze corect si sa respecte lege. Este o mare rusine pentru cei care inteleg. Mare rusine pentru straini sa aiba discutii cu un alstefel de personaj ciudat.

    Va multumesc pentru articolul extrem de clar!

  5. Am inteles ca:

    – LEGILE sunt acte cu aplicabilitate generala si sunt votate de parlament. Exemplu: Legea minelor.

    – CONTRACTELE sunt acte individuale intre doua parti si, cand una dintre parti este statul roman, contractele se incheie de catre guvern. Exemplu: contractul intre RMGC si statul roman.

    – Rezulta ca:
    O lege care sa aprobe un contract (anume) este un ABUZ.
    –––––––––––––––––-.

    CE SE VOTEAZA in parlament?
    De regula, se discuta asupra unui PROIECT DE LEGE, dupa care acesta se supune la vot si se voteaza. Se admite sau se respinge proiectul de lege.

    * DAR in acest caz particular, Ministerul Justitiei a facut observatia ca este vorba de o lege pentru aprobarea unui contract. Odata primit de la guvern proiectul de lege cu aceasta observatie a Ministerului Justitiei, parlamentul voteaza MAI INTAI daca SA DISCUTE sau SA NU DISCUTE legea privind aprobarea unui contract.

    * Daca parlamentul voteaza SA NU DISCUTE legea, proiectul de lege se intoarce la guvern.

    NOTA: Evident, NU se mai pune problema supunerii la vot in parlament a legii care aproba un contract (lege la care parlamentarul Ponta ar vota „contra”, desi prim-ministrul Ponta a semnat „pentru”).

    • STATUL ca notiune NU incheie contracte (poate tratate). NU STATUL este actionar la…., nici macar guvernul, ci un minster anume sau o agentie anume.
      Ergo, nu are ce zice parlamentul despre un contract, NICIUNUL, mai ales in conditii UE cand interventia STATULUI/GUVERNULUI este riguros limitata si exact definita. Altfel asistam la DISTORSIONAREA pietei, lucru interzis aspru de UE.

    • Doamna Laura Stefan spune: „In primul rand, este criticata practica atat de utilizata in Romania a aprobarii prin lege a unui contract. Aceasta pro­ce­dura este folosita pentru ca cei care sunt in spatele marilor afaceri sa scape de raspundere, protejati fiind de votul parlamentului”.

      „Legile-contract” fac parte din categoria „Legi cu Dedicatie”, care reprezinta una dintre modalitatile prin care s-a furat („legal”) in Romania dupa Revolutie. Aceste „acte cu aplicabilitate clientelara” au insemnat abrogarea temporara (pe furis) a principiului enuntat de doamna Laura Stefan: „Legile sunt acte cu aplicabilitate generala”.

  6. Bine ca a functionat manipularea prin ONG-urile sponsorizate de Soros, si ca sunt oameni pe strada. Aceasta lege nu trebuie sa fie aprobabata.
    Alaturati-va protestului si sa ne aducem aminte ca anul trecut erau doar 300 de oameni in Piata Victoriei care au reactionat la modul discretionar prin care USL a preluat puterea

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Laura Stefan
Laura Stefan
Laura Stefan a studiat dreptul la Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti si a absolvit studiile masterale la Facultatea de Drept a Univestitatii din Cambridge. Lucreaza pentru Expert Forum (EFOR) si alte diverse organizatii din tara si internationale pe programe privind lupta anticoruptie si reforma sistemului judiciar.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro