duminică, iulie 14, 2024

O nouă carte – Comentarii despre „o voce în pustiu”

Dezbaterea privind schimbarea climei a intrat
în ceea ce am putea numi „Faza focului de tabără”,
în care scopul este de a spune cea mai înfricoșătoare poveste.
Oren Cass[1]

Pe 29 mai s-a deschis a șaptesprezecea ediție a Târgului Internațional de Carte Bookfest, București, 2024. La standul Editurii Trei a fost expusă ultima mea carte Clima în Schimbare  – De la Frică la Realitate.

Subtitlul inițial propus editorilor conținea o întrebare retorică: O voce în pustiu?, sugerată  de un articol publicat de scriitorul Ioan Buduca pe 12 octombrie 2022 în ziarul Cotidianul.[2] De fapt, am devenit o voce în pustiu încă din 2014, când am publicat primul meu articol pe platforma Contributors.ro – Gasland sau puterea manipulării[3] – urmat de multe altele și de o primă carte – Gazele de șist și fracturarea hidraulică  – Între mit și adevăr[4]. La vremea respectivă, eram singurul profesionist care a susținut tehnologia de fracturare – cea mai spectaculoasă revoluție tehnologică de la începutul acestui secol. O voce singulară în pustiul media-informatic, dominat de dezinformații și manipulări multiple. Astăzi, după zece ani de la acele contribuții unice în literatura de specialitate românească, păstrez drept concluzie un citat tolstoian care rezumă impecabil situația de atunci:

Cele mai dificile subiecte pot fi explicate celui mai nătâng om, dacă nu și-a creat deja nicio idee despre ele; dar cel mai simplu lucru nu poate fi explicat deloc celui mai inteligent om dacă el este ferm convins că știe deja, fără nicio umbră de îndoială, ceea ce i se spune.[5]

După ce isteria fracturării hidraulice a ajuns în coșul de gunoi al istoriei, am început să public pe Contributors.ro perspective și analize cantitative despre o altă emoție colectivă – schimbarea climei. O primă colecție din aceste lucrări a fost publicată în volumul „SCHIMBĂRILE CLIMATICE Un ghid (uneori) incorect politic”, Ed. Integral, 2022. Ca și în cazul precedent, am așteptat cu interes discuții/dezbateri publice pentru o mai bună informare și educare a opiniei publice. Nu s-au realizat (și nu din vina mea). Cu alte cuvinte, am rămas o voce (și) în pustiul climatic. Poate că această nouă carte va schimba situația singularității.

Vocile în pustiu se confruntă adesea cu opoziție, scepticism și chiar ridicol. Cu toate acestea, poziția lor solitară servește unui scop crucial: să străpungă iluzia consensului și să lumineze fisurile din narațiunile dominante. Astfel, conceptul de „o voce în pustiu” apare ca o metaforă puternică, încapsulând ideea unui individ sau grup care prezintă perspective neconvenționale sau care contestă narațiunile dominante în cadrul discursului privind schimbările climatice. Într-un domeniu adesea dominat de consens și de puncte de vedere consacrate, aceste voci disidente joacă un rol crucial în promovarea diversității de gândire și în încurajarea examinării critice a convingerilor stabilite.

Vocea în pustiu îi poate reprezenta pe cei care, în mijlocul cacofoniei consensului, atrag atenția asupra unor aspecte trecute cu vederea, soluții alternative sau consecințe neglijate legate de schimbările climatice. Ea îi întruchipează pe indivizii curajoși care sfidează presiunea de a se conforma narațiunilor populare și care, în schimb, pledează pentru discuții nuanțate, bazate pe dovezi.

În cadrul consensului privind schimbarea climei, vocile în pustiu se confruntă adesea cu scepticism și rezistență. Cu toate acestea, istoria a demonstrat că descoperirile și schimbările de paradigmă provin adesea de la cei care contestă status quo-ul. O voce în pustiu, deși inițial respinsă sau marginalizată, poate cataliza o schimbare paradigmatică și poate remodela contururile discursului privind clima.

În plus, o dezbatere sănătoasă și incluzivă este esențială pentru a perfecționa politicile și strategiile care vizează atenuarea schimbării climei. Adoptarea unor perspective diverse asigură o înțelegere cuprinzătoare a provocărilor complexe implicate și previne capcanele gândirii de grup. În timp ce consensul este semnificativ pentru acțiunea colectivă, la fel de important este să se promoveze un mediu care apreciază disensiunile și salută punctele de vedere alternative.

Rolul acestor voci în pustiu, izolate în dezbaterea privind schimbarea climei, nu este de a dicta o poveste singulară, ci de a se asigura că aceasta nu este niciodată statică, niciodată stabilită. Ele ne provoacă să ne confruntăm cu adevărurile incomode, să ne punem la îndoială presupunerile și să acceptăm complexitatea problemei. Ele ne reamintesc faptul că consensul, deși valoros, este un lucru fragil, ușor de influențat de dinamica puterii și de interesele personale. În cele din urmă, curajul, perseverența și dorința acelor voci de a rămâne singure în „pustiu” sunt cele care mențin vie conversația, reamintindu-ne că soarta planetei noastre nu este o concluzie anticipată, ci o poveste care încă se scrie, fiecare voce răsunând în cadrul narațiunii sale în continuă schimbare.

În esență, cred că o voce în pustiu poate servi ca un memento: în încercarea de a aborda schimbarea climei, acceptarea unor voci și idei diverse nu este un semn de slăbiciune, ci un punct forte care poate duce la soluții mai solide și mai eficiente. Este nevoie de un dialog deschis, în cadrul căruia „pustietatea” ideilor contribuie la o înțelegere mai bogată și mai nuanțată a problemelor complexe legate de schimbările climatice.

Pe de altă parte, titlul Clima în schimbare  marchează o despărțire de formula unică utilizată în mass media – schimbări climatice. Pluralul este ambiguu, pentru că invocă întrebarea simplă: Despre câte schimbări vorbim, 2, 20, 200 etc.? O expresie acceptabilă până la un punct ar fi schimbarea climei. Dar și acest nume este ambiguu, pentru că clima terestră s-a schimbat de-a lungul eonilor geologici, se schimbă în prezent și se va schimba și în viitor.

O climă în schimbare (versiunea inițială propusă editurii) reflectă o realitate intrinsecă a istoriei planetei noastre din ultimele 4,6 miliarde de ani. Variațiile naturale (temperatură, gaze cu efect de seră ș.a.) se manifestă în intervale care se întind de la decenii la milioane de ani și ele sunt controlate de o multitudine de factori: geometria sistemului solar, luminozitatea solară, distribuția globală a continentelor și oceanelor, variabilitatea orbitală și solară, oscilațiile oceanografice la scară largă, ciclurile lungi ale mareelor oceanice, oscilațiile El Niño și La Niña, activitatea vulcanică, descompunerea rocilor și mineralelor, tectonica regională, ciclurile scurte ale mareelor oceanice, furtunile și erupțiile solare, ciclurile orbitale mai mici, topirea hidraților de metan, impacturi cu meteoriți.

Apariția speciei umane pe pământ a însemnat activități care pot influența clima prin schimbarea modului de utilizare a terenurilor și acoperirii lor, prin emisii de CO2 și alte gaze cu efect de seră și prin modificarea concentrațiilor de aerosoli din atmosferă.

Dar în ultimele decenii, definiția schimbării climei s-a îndepărtat de la această interpretare largă. Articolul 1 al Convenției-Cadru a Națiunilor Unite asupra schimbării climei (UNFCCC), adoptata la nivel global in 1992 (ratificată și de România în 1994), impune următoarea definiție:

„Schimbare climatică” înseamnă o schimbare a climei care este atribuită direct sau indirect activității umane, care modifică compoziția atmosferei globale și care se adaugă la variabilitatea naturală a climei observată în perioade de timp comparabile.[6]

Această definiție exclude în mod explicit schimbările naturale care apar în sistemul climatic, așa că „schimbare climatică” (sau „schimbări climatice” à la România) se referă doar la influențele antropogene, pe când „variabilitatea climatică” este rezervată cauzelor naturale.

O climă în schimbare menține cele două componente, fără a executa un „reducționism climatic”[7] prin care orice schimbare observată în ultimul secol se presupune acum, în mod implicit, că este cauzată de emisiile umane în atmosferă. Această presupunere duce la conectarea fiecărui eveniment meteorologic sau climatic neobișnuit la schimbările climatice cauzate de om, ca urmare a emisiilor de combustibili fosili.[8]

Prima regulă a șahului climatic este următoarea: Tabla de joc este mai mare decât credem noi și include mai multe piese decât combustibilii fosili.[9]

Pe coperta a patra, profesorul Andrei Cornea a avut amabilitatea să scrie:

Profesorul Constantin Crânganu, care predă științele mediului la Brooklyn College of the City University din New York, nu este un om de știință convențional. Cei care l-au citit deja pe Contributors sau îi vor citi prezentul volum descoperă un spirit polemic, cu pasiunea de a denunța falsurile și excesele vulgatei științifice despre schimbările climatice, ca și despre alte controverse legate de mediu, cum ar fi cea din jurul oportunității exploatării gazelor de șist. Nu că profesorul Crânganu ar fi un „negaționist”; dar el refuză politizarea acestor teme științifice și economice în Europa și America de Nord, politizare la care au subscris și subscriu și destui oameni de știință. Constantin Crânganu pledează răspicat și convingător pentru soluții raționale și economic viabile, nu pentru scenarii și profeții apocaliptice, cu care grupări și partide radicale copleșesc mediile de comunicare, exercitând presiuni enorme asupra cercetătorilor și a factorului politic. „O voce în pustiu? O climă în schimbare, de la frică la fapte” denunță orice „nobilă minciună” formulată, chipurile, în vederea  binelui comun ; în schimb, oferă un produs pe cât de rar, pe atât de lipsit de un bun marketing în zilele noastre, fiindcă unii l-au clasat deja în rubrica „demodat” – nobilul adevăr.


[1] Oren Cass, July 12, 2017, The climate change debate has entered what we might call the „Campfire Phase”, in which the goal is to tell the scariest story, https://twitter.com/oren_cass/status/885164438436925440

[2] Ioan Buduca, 12 octombrie 2022, O voce în pustiu, https://www.cotidianul.ro/o-voce-in-pustiu-2/

[3] Constantin Crânganu, 4 aprilie 2014, Gasland sau puterea manipulării, https://www.contributors.ro/gaseland-sau-puterea-manipularii/

[4] Constantin Crânganu, 2014, Gazele de șist și fracturarea hidraulică – Între mit și adevăr, Ed. Integral, https://eintegral.ro/gazele-de-sist-si-fracturarea-hidraulica-intre-mit-si-realitate

[5] Constantin Crânganu, 9 septembrie 2017, în motto-ul articolului Termostatul Pământului este setat pe „Locuibil” de miliarde de ani. Au reușit oamenii să-l strice în ultimii 200 de ani?, https://www.contributors.ro/termostatul-pamantului-este-setat-pe-locuibil-de-miliarde-de-ani-au-reu%c8%99it-oamenii-sa-l-strice-in-ultimii-200-de-ani/

[6] United Nations, 1992, United Nations Framework Convention on Climate Change, https://unfccc.int/files/essential_background/background_publications_htmlpdf/application/pdf/conveng.pdf

[7] Constantin Crânganu, 2023, Criza climatismului – Un interviu cu profesorul Mike Hulme, Universitatea Cambridge, https://www.contributors.ro/criza-climatismului-un-interviu-cu-profesorul-mike-hulme-universitatea-cambridge/

[8] Judith Curry, 2023, Climate Uncertainty and Risk – Rethinking Our Response, Anthem Press, p. 4.

[9] Jonathan Foley, 2021, We Need to “See the Whole Board” to Stop Climate Change, https://globalecoguy.org/we-need-to-see-the-whole-board-to-stop-climate-change-98be66412281

Distribuie acest articol

109 COMENTARII

  1. Felocitari, am mari sanse sa cumpar cartea.

    Vocea ajunge „in pustiu” nu pt ca ar fi daunatoare, aiureala samd, ci mai ales pt ca e acoperita de zgomote.
    Mai interesant ar fi sa se analizeze cum se formeaza acest cor zgomotos?

  2. Schimbările climatice apar eventul in limba română, in altele e doar schimbare, la singular (Klimawandel, climate change). Oricum, pe măsură ce și cei care o puneau sub semnul întrebării (nu doar originile ei neapărat, ci chiar existența) apologeții au simțit nevoia să up the ante și s-o escaladeze la gradul de criză climatică.

  3. Din păcate sunteți ilustrarea unui fenomen tipic epocii post-adevăr: principiul străvechi din justiție și care ar trebui implicit aplicat și științei – audiatur et altera pars – ascultă și cealaltă parte – este nu doar ignorat, ci complet anulat. Fiecare trăiește în propria bulă informațională și aceasta este impermeabilă argumentelor contrarii, oricât de pertinente ar fi acestea. Consecințele se vor vedea pe termen lung – este un lucru similar inchiziției care bloca orice perspectivă în afara celei oficiale; doar că acum avem două inchiziții opuse… dacă nu mai multe…

  4. In era post-adevar nu mai exista dezbateri, ci doar propaganda, iar modul in care sunt folosite cuvintele si ordinea lor nu conteaza penru omul mediu speriat de apocalipsa climatica. Este un domeniu care presupune cunostinte solide despre geologie si procesele geologice, iar oamenii nu verifica aceste informatii si nu au cunostintele necesare pentru a penaliza ONG-urile, politicienii si institutiile internationale. Revenim la educatie, ca de obicei. Sunt convins ca nici in SUA americanul mediu nu-i poate contrazice pe politicieni si nu stie de ce se intampa anumite procese naturale pe Terra. Singurul lucru care-i sperie pe politicieni sunt alegerile care urmeaza, atat in SUA, cat si in Europa, iar acest lucru le poate da peste cap planurile de inverzire fortata. Chiar daca sindicatele din diverse domenii (agricultura, industrii, etc.) protesteaza aproape lunar la Bruxelles impotriva acestor politici verzi si taxelor impuse pentru „inverzire”, nimanui nu-i pasa. Ramane sa vedem la alegeri ce se va intampla. Momentan, nimeni nu mai scoate o vorba despre clima inainte de alegeri, deci vom asista la un „silenzio stampa” pana la sfarsitul lui Iunie.

  5. Felicitari si multumiri, domnule profesor! Cartea va sta in biblioteca linga celelalte.
    Tot in zona aceea a bibliotecii am cartile lui Roger Penrose, Brian Greene, Sean Carroll, Lawrence Krauss, Carlo Rovelli, Sabine Hossenfelder, Martin Rees, Steven Weinberg, scl. Unele n-au fost traduse in romana. Nu-i nimic, invatam mai bine engleza.
    Sub ele sint rafturile cu tratate (Geologie, Chimie, Fizica) adunate de parintii mei si mai apoi de noi (Medicina. Multa, au astia de citit ceva de speriat) in cursul anilor. Unii dintre musafiri privesc intr-acolo cu multa neplacere :))))

    • @narci mai pune mana pe carte și apoi vino sa-ti dai cu părerea. Ecologiști … ce sunteți! Fanatici climatici spălați pe creieri de propaganda. Nu înțelegeți nimic din știință, dar va dați și voi cu părerea.

    • Mai nea Narci, iar te-ai facut de cacao si esti cuca batailor. Ridicolul nu are margini ca si ignoranta ta.
      Sa te lamuresc; o carte are informatie deja filtrata spre deosebire de net. Sigur nu vorbim de Pavel Corut si de alte dezinformari.
      In bagajele mele, cand ma intorc in Canada sunt intototdeauna carti, unele citite altele nu. Si nu vorbesc de cele legate de profesie. Alea le-am adus aici cand am emigrat. Nu stau pe un raft pentru ca sunt frumoase.
      Am doua volume din Manualul Inginerului, editat sub egida HÜTTE din 1911 ,sunt invelite in piele si in franceza.
      Spun si eu ca tziganca batuta de tigan si intrebata daca o doare; evident!
      Evident nu citesti si nici nu concepi rostul.

      • Domn’ Robert, muritorii de rand ca mine au evoluat putin si au trecut pe citirea cartilor in format digital, gen Kindle. Ma rog, poate dumneavoastra sunteti asa mai retro :)

        • @ Narci
          Nu intelegi esenta unei carti autentice, fizice, Narci. Carte mentionata are semnaturile a doi ingineri romani din Iasi pe nume:
          D. Nicolaescu si pe al doilea volum e si semnatura lui V. Virlow.
          Prima senmnatura e datata 1911, a doua 1934.
          Gandeste-te ca au construit Titanicul la vremea aia dupa asemenea carti.
          Nu mai vorbesc de cartile cu autograf ori alea care-ti mentioneaza numele.
          Nu gasesti din astea pe Kindle man. Sorry

    • Narci, de regulă, oamenii când își pun cărți în bibliotecă, le citesc mai întâi. După care le pun în bibliotecă pentru o consultare ulterioară.
      Evident, chestia asta nu se aplică și cărților „încălziriste” care rămân acolo doar pentru a fi arătate necredincioșilor.

  6. Felicitări, d-le Prof. Constantin Crânganu! Sper ca mulți oameni sa se bucure de informațiile și ideile pe care le-ati scris în aceasta carte, sa li se deschidă apetitul pentru adevăr, pentru libertatea de exprimare și pentru știință autentica.
    Succes pe mai departe!

  7. Nu sunteti o voce in pustiu, sunteti o portavoce. Sper sa va fac sa radeti ca mai trebuie si din asta. Poate sar calul. Cum a fost Bazil Roaita

  8. Am plecat din București cu doua zile înaintea apariției cărții..

    Intre timp la Viena are loc următor spectacol.
    „Greenpeace a amenajat, ieri, o butaforie în havuzul din fața „Die Karlskirche,” o biserică romano-catolică din capitala Austriei, dedicată Sfântului Carol Borromeo. Ecologiștii au montat o schelă, asemănătoare celei de foraj. Trei tineri protestatari s-au urcat pe aceasta. Unul dintre ei, purtând o cască-n cap, făcând echilibristică în vârful schelei, ținea în mână un panou pe care scria: „Dacă aici ar fi gaz, OMV-ul ar fora!” O duduie, aparținând aceleași organizații non-guvernamentale, stătea cuminte în balta până la glezne și ținea în mână un afiș: „Stop Neptun Deep!”.”
    Din România Libera.

    In paralel EU va impune in principal Olandei si României sa execute proiecte masive de capturare si sechestrare a CO2 rezultat din producția de petrol și gaze. Asta va duce la creșterea și nai mult a prețului energiei în România, preț deja foarte mare la nivel european.

    • Situația descrisă poate sta sub motto-ul ales pentru articol (mutatis mutandis):

      Dezbaterea privind schimbarea climei a intrat în ceea ce am putea numi „Faza focului de tabără”, în care scopul este de a spune cea mai înfricoșătoare poveste.

  9. Si încă ceva din tolba cu întâmplări hazlii din lumea schimbărilor climatice.
    Un ministru, o doamna, dintr-o tara dezvoltată a fost întrebata in direct de un jurnalist care este conținutul de CO2 din atmosfera. N-a știut însa a spus ca acest gaz este un mare poluant. Atunci jurnalistul (un obraznic) a întrebat-o cum de poate propune masuri economice atât de costisitoare daca nu știe care este conținutul reala al CO2 in atmosfera. Doamna era ministru al MEDIULUI.
    Un alt ministru, de transport de data asta, dintr-o tara si mai dezvoltata a fost chestionat de un parlamentar cu aceeași întrebare. S-a făcut un fel de licitație, ministrul a încercat timid cu un 5%, iar adjuncții sai au urcat la 7 si apoi 8%. Asta se întâmpla pe când ministrul prezenta introducerea cotei obligatorii de vehicule electrice.

  10. Exista raspunsuri documentate despre ponderea activitatii omului(CO2, metan, poluare..) in schimbarile climatice ce se petrec acum?

    • Cand milioane de tone de noxe merg in atmosfera iar toti oamenii pot sesiza calitatea mizera a aerului si clima schimbandu-se, chiar nu stiu de ce studii documentate mai e nevoie. E o evidenta pe care o poate constata oricine, ca si cu fumatul. Ce studii iti trebuie daca vezi ca iti face rau? Au aparut, intr-adevar, si studiile, dar la secole dupa ce au murit suficienti oameni care puteau constata si singuri ca le face rau. O sa apara si studiile, cand nu prea o sa se mai poata face nimic.

      • @Ilis – ”E o evidenta pe care o poate constata oricine, ca si cu fumatul. Ce studii iti trebuie daca vezi ca iti face rau? ”

        E ușor să trăiești în secolul 21, să-ți câștigi traiul din activism pe forumuri și să dai lecții de trai sănătos, atunci când alții muncesc ca să-ți asigure ție traiul. Afișarea ostentativă a unei superiorități morale false ține de narcisism și se încadrează la patologie psihiatrică. Foarte mulți încălziriști intră în categoria asta.

        Fumatul e dăunător pentru căile respiratorii, dar oamenii aflați la diverse nivele de inferioritate în cadrul societății nu fumează de nebuni. Nicotina reduce nivelul de stres și anxietatea, iar dacă omul are de ales între a se sinucide anul ăsta sau a muri de cancer de plămâni peste 30 de ani, alegerea de a fuma e cât se poate de corectă.

        Cei ca tine ar trebui duși într-un sat de munte, la începutul verii, fără nimic pregătit pentru iarna următoare, iar în primăvara următoare poți să vii să ne povestești dacă te-ai apucat de fumat sau nu. Crezi că plămânii arată mai bine de la gătit cu lemne decât la fumat? 😀

        P.S. Nu fumez, ca să evităm discuții inutile.

        • Cand in loc de a raspunde concret la o intrebare vii si arunci cu fumigene din astea se poate deduce cine si pentru ce face activism pe forumuri. Dar distragerea atentiei de la subiectul principal face parte din arsenalul micului conservator climatic.

          • @Ilis – încearcă să înțelegi un lucru simplu: comentariile tale nu aparțin unei persoane reale, care încearcă să reflecteze asupra unui subiect și să găsească răspunsuri. Comentariile tale sunt simple șabloane propagandistice, umflate cu self-righteousness. Iar dacă șabloanele provin din instruirea asigurată de ONG-urile eco-marxiste, partea de self-righteousness ține de patologia psihiatrică, așa cum am explicat deja mai sus.

            Comentariile mele așa iau naștere, ca urmare a unor reflecții asupra unor probleme reale 😀

            • „Comentariile mele așa iau naștere, ca urmare a unor reflecții asupra unor probleme reale” Cu certitudine! De asta se gasesc in gura tuturor extremistilor de serviciu, ca doar va asemanati intre voi, corect? Nu de alta, dar ca sa inteleaga toata lumea cum iau nastere astfel de „reflectii” originale asupra problemelor reale.

              Eroare logica, exemplul cu fumatul era doar ilustrativ pentru clima. Dintr-un exemplu menit sa ilustreze ceva tu ai facut un subiect intreg de discutie care nu era cel principal. Are si un nume eroarea asta dar te las pe tine sa descoperi care e.

              „umflate cu self-righteousness.” Zise cocosul care se umfla in pene considerand ca cititorii trebuie sa ia axiomatic ce spune el. Ai si mai jos un comentariu de genul …”cine te crezi, atunci când stabilești tu ce ar fi bine să fac eu? Șeful meu? Profesorul meu? Tatăl meu?

              Nu există nicio eroare de logică în comentariile mele..” Cand postezi prostii pe un forum public e firesc sa existe reactii de genul. De unde deduci ca cineva trebuie sa fie tatal tau sau mama ta ca sa iti semnaleze erorile logice? Ti-a dat lectii de viata sau cum? Iarasi eroare logica si iarasi te las pe tine sa descoperi numele ei. Esti pe un forum public unde singur iti faci deservicii. Tocmai ti-am semnalat 2 erori logice la care cel care iti verifica comentariile n-a fost suficient de vigilent sa ti spuna.

              Si a 3-a eroare logica, prin care acuzam de apartenenta la diferite grupuri pe cei care indraznesc sa ne critice maculatura.
              Atitudinea de cocos poate sa tina, dar doar printre cei cu mintea de gaina, la altii nu :D

        • „alegerea de a fuma e cât se poate de corectă” si apoi mergi la spital sa te tratezi pe banii sistemului de asigurari de sanatate la care si eu contribui? Adica mergi sa te tratezi pe banii mei. Aici e problema. In rest, treaba ta daca vrei sa fumezi, sa te sinucizi pentru ca esti slab de ingeri si etc (nu vorbesc punctual despre tine ci la modul general).
          Nu am intalnit vreun fumator care nu spuna „pot sa ma las oricand de fumat” sau sa spuna „fumatul nu e chiar atat de nociv” si alte afirmatii similare.
          Cel mai mult imi place cand vad fumatori ajunsi intr-o zona fara magazine si cu tigari putine. Cand li se termina tirgarile sunt in stare sa mearga si 10 km pe jos ca sa faca rost de tutun :).

          • @narci – mergi prin niște sate aflate la 100 de kilometri de București sau la 100 de kilometri de Cluj, convinge-te că jumătate dintre familiile din sat nu au suficientă mâncare în casă, reflectează la faptul că fumatul inhibă senzația de foame și vezi la ce concluzie ajungi.

            ”Nu am intalnit vreun fumator care nu spuna „pot sa ma las oricand de fumat”

            Fumătorii pe care i-ai întâlnit tu nu ți-au povestit experiențele lor din copilărie și adolescență, de asta n-ai avut ocazia să înțelegi cum au ajuns ei să fumeze. Cât privește costurile, societatea cheltuie mult mai mult pentru regenerabile verzi pe pereți și pentru subvenții la automobile electrice. Majoritatea oamenilor bolnavi din acele sate nici nu ajung în spitale, că nu au bani de șpăgi. Dar ”sătulul nu crede pe cel flămând”, obișnuia să spună bunică-mea.

            • .”..convinge-te că jumătate dintre familiile din sat nu au suficientă mâncare în casă, reflectează la faptul că fumatul inhibă senzația de foame și vezi la ce concluzie ajungi.” Harald sau despre apărătorul omului sărac…Fumatul nu e efectul sărăciei ci e cauza sa. Dă-i unui fumatori 20 de lei și vezi daca isi ia mâncare lui sau familiei sau își ia țigări și o cinzeaca de vodcă? Stim ca aperi din răsputeri poluarea mediului, folosirea armelor, „dreptul” la infectare al oamenilor cu diverse virusiri dar mai nou cauti sa justifici si activitatea companiilor de tutun, care, saracele, se zbat să supraviețuiască. Chiar atât poate sa duca pe cineva mintea?

            • „Fumătorii pe care i-ai întâlnit tu nu ți-au povestit experiențele lor din copilărie și adolescență, de asta n-ai avut ocazia să înțelegi cum au ajuns ei să fumeze”
              Este o vorba in Ardeal: „la tăți ni-i greu”, cum isi gestioneaza fiecare problemele depinde de mai multi factori, dar hai totusi sa nu spunem despre un violator ca a avut o copilarie grea si de aia acum a ajuns sa fie violator. Mai sunt totusi si niste alegeri pe care le putem face in viata.
              Iar referitor la ” reflectează la faptul că fumatul inhibă senzația de foame și vezi la ce concluzie ajungi.” te pomenesti ca e mai ieftin sa fumezi in loc sa-ti cumperi de mancare :).

              Printre altele, subventiile la automobile electrice ajuta la reducerea poluarii in orase si astfel la scaderea incidentei de cancere si astfel la reducerea costurilor pentru stat cu tratarea acestor cancere.

            • @narci – ”hai totusi sa nu spunem despre un violator ca a avut o copilarie grea si de aia acum a ajuns sa fie violator.”

              Ești conștient cât e de aberant să compari un fumător cu un violator? Nu ești. Te consideri violat de fumători? Așa se pare.

              Ești conștient că apelezi la strawman, pentru a combate ceva ce eu nu am scris niciodată? Ești conștient. Dar așa ai fost crescut, să folosești astfel de ”artificii” ca să lași impresia că ai câștiga dispute. Ei, așa cum tu n-ai avut părinți și/sau educatori care să te învețe regulile de comunicare corectă, tot așa fumătorii n-au avut părinți care să-i învețe modalități mai puțin dăunătoare de a gestiona stress-ul și anxietatea, în copilărie și adolescență.

              @dragos – ”Stim ca aperi din răsputeri poluarea mediului, folosirea armelor,”

              Cine sunteți voi, cei care ”știm”? Activiștii eco-marxiști, care folosesc strawman și ad hominem? Știii că taxele încasate de România pe țigări sunt mai mari decât toate cheltuielile cu sistemul sanitar? Fumătorii îți subvenționează ție asistența medicală, nu tu le-o subvenționezi lor.

              Proiblema reală e alta: marxismul e o ideologie resentimentară și adună cele mai rău educate persoane, incapabile să-și controleze impulsurile de ură și invidie la adresa celorlalți.

            • Înainte de a vorbi de strawman si ad hominem ar fi bine sa iti revezi erorile de logica elementara ca ai câteva. Dupa ce vei putea formula răspunsuri simple la obiect putem vorbi și de erori logice mai subtile.

              Cuminte, mie nu îmi subvenționeaza nimeni nimic ca imi plătesc eu singur. Iar dacă fumatul trebuie încurajat doar pentru că aduce bani la stat atunci e o mare problemă si ceva nu functioneaza.

              Problemă reală e cea care ti-o spun eu acum; daca vrei sa o înțelegi bine daca nu e treaba ta: sunt oameni pe acest forum care deși au o gandire infantilă țin neaparat sa se joace de-a adulții. Cu asta trebuie să începi daca tot suntem la probleme reale.

            • @dragos – ”ar fi bine sa iti revezi erorile de logica elementara ca ai câteva.”

              Psihologic vorbind: cine te crezi, atunci când stabilești tu ce ar fi bine să fac eu? Șeful meu? Profesorul meu? Tatăl meu?

              Nu există nicio eroare de logică în comentariile mele. Dacă ar fi existat, aș fi corectat-o înainte de a posta respectivul comentariu. Ce încerci tu acum este o replică naivă din categoria ”ba tu ești”. Cam până la nivel de liceu sunt admisibile asemenea moduri de a derula o discuție, dar mai târziu denotă clar lipsa de maturizare psihologică. Asta fiind iarăși o problemă generală a activiștilor eco-marxiști.

              ”Dă-i unui fumatori 20 de lei și vezi daca isi ia mâncare lui sau familiei sau își ia țigări și o cinzeaca de vodcă?”

              Tu ai impresia că fumătorii sunt cu toții niște homeless care așteaptă pomană de la tine? Imensa majoritate a fumătorilor sunt oameni simpli, care muncesc fizic, pe bani puțini, în așa fel încât tu și cu tovarășii tăi să vă câștigați traiul din activism neomarxist.

              Fragmentul citat e o altă dovadă de self-righteousness. În esență, faci parte din aceeași tagmă cu politicienii care au capturat statul român și se consideră îndreptățiți să le fie asigurat traiul de către ceilalți membri ai societății. Nicio persoană decentă, care muncește cinstit pentru banii pe care îi câștigă, nu ar posta pe un forum ceea ce postezi tu.

            • @Harald „Te consideri violat de fumători?” Da, pana sa se interzica fumatul in spatiile inchise chiar ma simteam violat de catre fumatori. Mergeam la un local sa beau un suc sau sa mananc ceva si pe cand ajungeam acasa hainele imi miroseau a fum de trebuia sa le bag de urgenta la spalat. Nu mai spun in tinerete cand mai mergeam prin cluburi,uneori mi se facea rau efectiv de la tot fumul de tigara din jur.
              Ideea este urmatoarea: un fumator poate sa ii faca rau unui nefumator prin fumul produs.
              O masina pe motorina/benzina, poate sa faca rau unui pieton care circula pe langa o artera aglomerata.
              In viziunea mea, fiecare individ e liber sa aleaga ceea ce doreste atata timp cat nu cauzeaza probleme/daune altor indivizi.
              Cum sa-ti explic, e chiar o lege a evolutiei. Si in natura indivizii care fac rau grupului sunt exclusi din grup pentru ca pun in pericol intreaga specie din care fac parte.

            • @narci – ”Si in natura indivizii care fac rau grupului sunt exclusi din grup pentru ca pun in pericol intreaga specie din care fac parte.”

              Diferența e că tu vrei să-i excluzi din grup pe cei care prestează munca reală. Tu îți cumperi mâncarea din supermarket, dar oamenii aceia din satele aflate la 100 km de București sau de Cluj își produc mâncarea singuri, nu au nevoie să o primească de la tine. Tu ai nevoie de rezultatele muncii lor, nu ei au nevoie de rezultatele muncii tale.

              ”Da, pana sa se interzica fumatul in spatiile inchise chiar ma simteam violat de catre fumatori. ”

              Afirmația asta demonstrează doar ruptura totală de realitate din mintea ta. Arată comentariul ăsta unui psihoterapeut, să vezi ce-ți spune. Tu n-ar trebui să umbli liber pe stradă, cu-atât mai puțin să ai dreptul de a conduce o mașină pe drumurile publice.

            • @Harald, vezi domnle sa nu-ti plezneasca vreo vena de la asa ambalare.
              Referitor la rezultatul muncii acelor oameni ce sa iti spun…cred ca tu traiesti pe alta lume si nu stii cum functioneaza societatea. Societatea functioneaza de multe mii de ani tocmai pe un sistem „social” (nu vorbim de doctrina politica aici). O societate presupune schimburi intre oamenii acelei societati/comunitati. Unii fac agricultura si produc mancare, altii vaneaza, altii sunt responsabili cu paza si protectie, altii produc haine, altii produc arme pentru vanatori, altii produc unelte pentru agricultori si asa mai departe. In acest fel toata lumea ajunge sa aiba o bunastare mai ridicata. Acuma nah, daca in viziunea ta, cei care fac agricultura sunt mai importanti si mai rari intr-o societate ce sa-ti spun… Tind sa cred ca nici macar acum 5000 ani oamenii care faceau agricultura nu erau cei mai rari si nici cei mai importanti intr-o societate.
              In ziua de azi oamenii care lucreaza in tehnologie sunt cei mai importanti pentru ca traim intr-o societate tehnologica, in care daca ai un tractor si alte utilaje poti sa lucrezi teren cam cat lucreaza 100 de tarani cu mana/animalele.
              Totodata, cunostiintele tehnologice sunt mai greu de dobandit fata de cele de agricultor.
              Tehnologie+energie = bunastare pentru o societate/tara. Asta e opinia mea.

              „Arată comentariul ăsta unui psihoterapeut, să vezi ce-ți spune.” De ce sa merg sa dau bani pe la psihoterapeuti cand exista unul chiar aici pe forum care ne ofera diagnostice in mod gratuit (atentie ironie!)? :))

            • @narci – ”Acuma nah, daca in viziunea ta, cei care fac agricultura sunt mai importanti si mai rari intr-o societate ce sa-ti spun… ”

              Nu trebuie să-mi spui nimic despre agricultori, discuția era despre fumătorii de care te simți tu violat. Un comentariu kilometric despre nimic n-o să te ajute să câștigi dispute și nici n-o să te ajute să abați atenția de la profilul tipic al activistului din zilele noastre.

            • @ Harald
              Am mai spus, nu va mai bateti cu morile de vant Dom Harald. Narci e de teflon. E doar un subiect de care „sa te razi”, saracul. Daca n-ar fi de azi ar fi din Caragiale. Un om fara nici o noima.
              Vorbesc si eu ca Sancho Panza.

          • Bine zis! Vigilenta revolutionara maxima, cine nu mananca exact reteta stabilita de vreun consens de nutritionisti, cine nu ia suplimentele obligatorii (stabilite prin consens de farmacisti) cine nu face exact exercitiile fizice stabilite (evident prin consens de patronii de sali de fitness), cine nu renunta la fumat, alcool, sex, etc. sa plateasca asigurari in nestire.
            Daca e sa o luam economic, nu cumva aia care traiesc „nesanatos” si crapa repede fac economii mai mari la fondul de sanatate si evident si la cel de pensii?
            Si da, eu cunosc cel putin 4 oameni care au zis ca se pot lasa oricand de fumat si chiar au facut-o pe bune.
            Si cunosc oameni care fumeaza, beau si mananca aiurea si care au ajuns la varste respectabile fara sa aiba nevoi medicale serioase. Si pentru a evita raspunsuri docte, da, cunosc si o gramada mare de indivizi care au trait nesanatos si au crapat repejor. Toti cei enumerati aici au platit din greu asigurarea de sanatate la stat si n-au consumat nici 10% din banii dati. Asa ca mai usor cu judecatile de trei parale.
            De ce se gasesc intotdeauna destui (…) care se cred indreptatiti sa le spuna celorlati cum sa-si traiasca viata privata? Sa fie frustrare sau/si prostie ?

            • Am scris mai sus un comentariu mai elaborat. Pe scurt, poti sa-ti traiesti viata cum doresti atata timp cat nu ii afectezi negativ pe cei din jur.
              Din pacate viata in sine nu e cu alb sau negru, fumezi – mori mai repede cu X minute pentru fiecare tigara fumata. Totul este o statistica dupa care sa ne ghidam. De ceea vor exista tot timpul exceptii de la regula.
              Pe aici se contesta ideea de subventii pentru masini electrice „din banii nostri” asa ca si eu spun la fel despre fumatorii care se trateaza „din banii nostri”.
              P.S. Platesc 2 seturi de asigurari de stat de peste 10 ani si nici macar nu mi-am ridicat cardul de sanatate (este emis dar nu stiu pe unde este). Cam ce spune asta despre mine si despre cat de mult folosesc sistemul de asigurari de sanatate public?

            • # narci
              Accizele pe țigări reprezintă cca 50% fond pentru sănătate, din valoarea lor de vânzare la raft pe la noi și, cu muuult mai mult in occident! Lăsând la o parte spirtul sanitar, alcoolul de consum în masă este și el accizat ca fond pentru sănătate!
              Un fumător poate că a contribuit la fondul de sănătate mai mult decât un nefumător dublu asigurat!
              Plămânii unui fumător, dar fără probleme pulmonare, iasă afumați rău în poze (stare de conservare afumată, pentru utilizare pe perioade îndelungate :))) ), dar plămânii unui nefumător cu probleme pulmonare grave în faze incipiente, datorare poluării cu diferite noxe sunt mai „curați”.

              Știința modernă medicală și nutrițională dezvoltă tot felul de idei legate de „nocivitatea” grăsimilor, Ei bine, totuși, cea mai eficientă recuperare pulmonară post covid a fost cea bazată pe consumul de slănină cu ceapă iar în unele situații și consumul de lichide carbogazoase.
              Consumul de lapte, slănină, apă carbogazoasă sau bere erau cele mai eficiente forme de prevenție în diminuarea apariției bolilor pulmonare generate de poluare cu particule fine combinate cu noxe. Fumatul era de asemenea recomandat (în locuri amenajate pentru fumat) în mediile poluate cu noxe care afectează atât sistemul neuronal cât și întreg sistemul respirator. Din păcate noxele abundă și în prezent în mai toate locurile mai ales prin COV (Compuși Organici Volatili)

          • Ca fumător cel mai rău este să ai un pachet întreg de țigări dar să nu ai foc cu care să îți poți aprinde măcar o țigare! :))
            UN fumător plătește cu mult mai mult contribuții la sistemul de sănătate decât un nefumător. La un moment dat presa relata faptul că numai suma totală a accizelor încasate din contravaloarea țigărilor vândute, era cât bugetul anual alocat sănătății!!! Presa se întreba unde se duc atunci banii din CAS???
            Între timp accizele au crescut și mai mult!!!
            Atunci, cine pe cine întreține?

          • La începutul pandemiei COwww-ID, presei certificate drept „TRUTH”, i-a scăpat o raportare a ATI Timișoara în care se făcea cunoscut faptul că din 84 pacienți internați în stare foarte gravă la ATI numai 2 (două) persoane erau fumătoare!!!

            Sunt un fumător, dar am semnat și susținut petițiile care au dus la legiferarea interzicerii fumatului în spațiile publice închise pentru că în acest caz se poate vorbi concret de o poluare dăunătoare sănătății și nu mai poate fi vorba de nici un beneficiu pentru nici care. Probabil ceva pierderi de început pentru patronii localurilor.

    • Nu inteleg Dom Paun. Poluarea si emisiile de CO2 si CH4 sunt lucruri fundamental diferite.
      Probabil traiti in Bucuresti si cand bate vantul dinspre campurile unde ard gunoaie tiganii, va oftica. De inteles cum deasemenea e de inteles ca va oftica motoarele diesel uzate ori cele pe benzina fara catalizator.
      Si pe mine ma oftica sa merg in spatele unui Harley Davidson; pute.
      Cat despre CH4 va rog sa va uitati pe harta asta ca sa va lamuriti unde sunt cei mai mari emitori:
      https://www.nasa.gov/centers-and-facilities/jpl/methane-super-emitters-mapped-by-nasas-new-earth-space-mission/

      Metanul e de 20 de ori mai potent decat CO2 ca gaz de sera dar se descompune. CO2 e hrana pentru plante. Prin fotosinteza plantele rup molecula, incorporeaza carbonul si elibereaza oxigenul asta pe care-l respiram. Mai putin in Bucuresti, Delhi ori altundeva.

      Numai bine

  11. If you don’t think people are under mind control, just look at how they treat anyone who thinks freely and questions the official narrative. (STUDIU DE CAZ: Laurel Collins.)

    Ati auzit de Laurel Collins?

    Doamna Collins are un master’s degree in Human Security and Peacebuilding at Royal Roads University, o universitate prestigioasa, cu o lunga traditie, fondada in 1995, la doar patru ani dupa fondarea faimoasei Spiru Haret University. Dupa lupte seculare prin tot felul de ONG-uri progressiste generos finantate de filantropi crestini, e avansata la exceptional: from 2014 to 2019, Collins taught courses at the University of Victoria, including courses in Social Inequality, Social Justice Studies, Political Sociology, and the Sociology of Genders.

    Ca un veritabil young global leader (probabil imboldita si de asemanarea fizionomica cu Jacinda Ardern), Laurel intra in politica mare in 2019, direct in House of Commons, de pe listele partidului comunist canadian #2 (ca #1 sint liberalii lui Turdeau), numit din motive strategice The New Democratic Party (NDP).

    Cu astfel de calificari si realizari in spate, nu e de mirare ca doamna Collins este astazi the NDP Critic for the Environment and Climate Change and the Deputy Critic for Families, Children, and Social Development. De pe pozitia asta vorbeste despre climate emergencies in clipul de mai jos, tremura de frica si plinge (amintindu-ne de femeile din povestea lui Creanga, care se uitau ingrozite la drobul de sare si boceau fiindca va cadea in capul copilului si il va omori):

    https://x.com/Laurel_BC/status/1795135299242111438

    La prima vizionare, biata Laurel mi-a inspirat mila. Se vede ca e sincera si foarte speriata. Apoi, mi-am amintit de G.K. Chesterton („When people stop believing in God, they don’t believe in nothing – they believe in anything”) si de un nickname participant la o discutie recenta pe internet, care a proclamat, foarte pertinent dupa parerea mea, ca: „Also beyond dispute is that the worst authoritarian is a liberal white woman. They have become a menace to polite society.”

    Problema e ca parlamentele si guvernele lumii OCCIDENTALE s-au umplut in ultimele decenii de people under mind control, de ignoranti & inculti teleghidati care ne fac noua legile, controleaza politica externa, politia si justitia si imping armatele spre Armagedon. Evident, totul sub parinteasca indrumare si supraveghere a filantropilor crestini care i-au teleportat in politica inalta.

    • Collins taught courses at the University of Victoria, including courses in Social Inequality, Social Justice Studies, Political Sociology, and the Sociology of Genders. Ce mizerii de asazise cursuri…nu e de mirare ca unul ca Orban are atata munitie la dispozitie!

  12. Topirea ghețarilor din Groenlanda și soarta Atlanticului de Nord

    Pierderea de masă de gheață din calota glaciară a Groenlandei cauzată de încălzirea climei va perturba circulația oceanică la scară largă?

    Zhou et al. au reconstituit ratele de producție de aisberguri în timpul episoadelor masive de calvar din ultima perioadă glaciară, numite evenimente Heinrich, când aisbergurile au afectat circulația oceanică. Autorii au constatat că ratele actuale de rupere în aisberguri a ghețarilor din Groenlanda sunt la fel de ridicate ca în timpul unora dintre aceste evenimente. Cu toate acestea, deoarece topirea face ca stratul de gheață din Groenlanda să se îndepărteze de coastele Groenlandei, de unde provin aisbergurile, producția de aisberguri nu ar trebui să persiste suficient de mult timp pentru a provoca de una singură o perturbare majoră a curenților din Atlanticul de Nord.

    Este vorba despre AMOC (Atlantic Meridional Ocean Circulation) – un sistem de curenți oceanici care face să circule apa în Oceanul Atlantic, aducând apă caldă spre nord și apă rece spre sud. Este o parte vitală a așa numitei curele de transmisie (conveyor belt), care ajută țările din Europa de vest să aibă o climă mai caldă decât teritoriile aflate la aceeași latitudine pe coasta estică a Americii de Nord.

    Detalii,

    Heinrich event ice discharge and the fate of the Atlantic Meridional Overturning Circulation, Science, 30 mai 2024.

  13. Activiștii climatici bolnavi psihic vandalizează din nou operele de artă.

    În poza postată de AP poate fi văzută o activistă în fața tabloului lui Monet „Câmpul cu maci” de la Musée d’Orsay. Pe tricoul protestatarei este inscripționată „Încălzirea de 4°C”. Aceasta este o referire la cel mai catastrofist model al IPCC, care a fost abandonat chiar de mai mulți ani chiar și de cei mai înfocați activiști climatici, precum Zeke Hausfather.

    https://apnews.com/article/paris-museum-monet-painting-protest-71ec225f187fc6516996c4713bcfa737

    • O tuta pierduta care mazgaleste o opera de arta e de condamnat, evident. Dar un extremism nu il justifica pe altul in sens opus. Atat extremismul incalzirist, cat si extremismul anti-ecologist care propovaduieste arderea necontrolata in continuare de comb fosili, sunt de condamnat.
      Planeta se incalzeste, au loc schimbari climatice bruste, rapide in cateva zeci de ani (in loc de normalul de zeci/sute de mii de ani), ghetarii se topesc, oceanele se acidifica, padurile sunt taiate in ritm dement. Sunt date certe, indubitable.
      Este absolut clar ca omenirea TREBUIE sa gaseasca alte energii in loc de a arde carbuni, petrol si gaze ca acum 100-200 ani. Omenirea si energiile folosite trebuie sa evolueze. Tehnologia trebuie sa evolueze, nu acelasi motor cu ardere interna ramas practic neschimbat de 80 ani. Ca acum tehnologiile alternative nu sunt perfecte, e adevarat, Dar trebuie imbunatatite, nu ramas simplist la tehnologii si resurse invechite.

      • … un extremism nu il justifica pe altul in sens opus.

        Absolut de acord deoarece extremismul „decat” perpetueaza (etern) discordia.
        Intru justificarea actiunilor ambele tabere/extreme pledeaza cui pe cui se scoate*
        Dar…
        reala evolutie a avut intotdeauna un fundament/temelie stiintific/a
        ideologia „decat” creeaza impresia unei „(r)evolutii”
        ________________________________________________________
        * deseori actiunile sunt din gama: ba pe-a m*-tii

  14. Domnule profesor intru pe Contributors ca să vă citesc. Altfel, vă spun sincer nu as intra sau aş intra mult mai rar.
    Spor la vânzare.
    All the best.

  15. Un studiu recent publicat de profesori de la Universitatea Cornell și Universitatea Michigan trage un serios semnal de alarmă:

    Cuprul nu poate fi extras suficient de repede pentru a ține pasul cu orientările actuale ale politicii americane de tranziție a infrastructurii electrice și a infrastructurii auto a țării către energie regenerabilă, potrivit unui studiu al Universității din Michigan.

    Legea de reducere a inflației, promulgată în 2022, prevede ca, până în 2035, 100 % dintre mașinile fabricate să fie vehicule electrice. Dar un vehicul electric necesită de trei până la cinci ori mai mult cupru decât un vehicul cu motor cu combustie internă – ca să nu mai vorbim de cuprul necesar pentru modernizarea rețelei electrice.

    „O Honda Accord normal are nevoie de aproximativ 40 de kilograme de cupru. Aceeași Honda Accord electrică cu baterie are nevoie de aproape 200 de kilograme de cupru. Turbinele eoliene onshore au nevoie de aproximativ 10 tone de cupru, iar în cazul turbinelor eoliene offshore, această cantitate poate fi mai mult decât dublă”, a declarat Adam Simon, profesor de geologie și ecologie la Univ. of Michigan. „În lucrare arătăm că cantitatea de cupru necesară este practic imposibil de produs pentru companiile miniere”.

    Cercetătorii au descoperit că, între 2018 și 2050, lumea va trebui să extragă cu 115% mai mult cupru decât a fost extras în toată istoria omenirii până în 2018 doar pentru a face față „situației obișnuite”. Acest lucru ar satisface nevoile noastre actuale de cupru și ar susține lumea în curs de dezvoltare, fără a lua în considerare tranziția energetică ecologică.

    Pentru a satisface necesarul de cupru necesar pentru electrificarea parcului auto global, trebuie să se deschidă anual până la șase noi mine mari de cupru în următoarele decenii. Aproximativ 40 % din producția noilor mine va fi necesară pentru modernizarea rețelelor legate de vehiculele electrice.

    „Tehnologiile de energie regenerabilă, apa curată, apele uzate, electricitatea – nu pot exista fără cupru. Așa că ajungem la o dilemă între cât de mult cupru avem nevoie pentru a construi infrastructura în țările mai puțin dezvoltate și cât de mult cupru avem nevoie pentru tranziția energetică”, a declarat Simon. „Credem că studiul nostru evidențiază faptul că se pot face progrese semnificative pentru a reduce emisiile în Statele Unite. Cu toate acestea, accentul actual – aproape singular – pus pe fabricarea în aval a tehnologiilor de energie regenerabilă nu poate fi satisfăcut de producția minieră în amonte a cuprului și a altor metale fără o schimbare completă a mentalității despre minerit în rândul grupurilor de mediu și al factorilor de decizie politică.”

    Detalii,

    Copper can’t be mined fast enough to electrify the US

    • Am facut doctoratul la Univ Michigan, e o universitate foarte serioasa si prestigioasa, una din cele mai bune din SUA.
      Apropo de cupru, probabil ca in timp va scadea cantitatea folosita la o masina electrica, o data cu perfectionarea tehnologiei. Asa cum de exp au scazut si dimensiunile calculatoarelor (in acelasi timp crescand enorm puterea lor de calcul).

      • Densitatea de curent pentru cupru (amperi / mm2) o să rămână aceeași și peste 100.000 de ani. Probabil a fost în gender studies, acel doctorat la Univ Michigan.

        • @Harald. Ma mir ca acest comentariu … al trollului harald a fost permis. Nu, …, nu a fost in „gender studies” (atat poate „creierul” tau sa produca, idei putine si fixe).
          Conform gandirii tale de 2 bani (…), nici avioanele nu pot zbura, ca sunt mult mai grele decat aerul si peste 1000 de ani!

          • @Ursul polar – ai folosit o analogie complet falsă, aceea cu puterea de calcul. În esență, îi desconsideri pe ceilalți, atunci când le servești asemenea analogii. Cât privește povestea cu troll-ul, tu ești cel care trollează articolele Dl.Crânganu.

            Puterea unui motor electric depinde în mod direct de curentul maxim care circulă prin conductoare, iar curentul maxim admisibil (densitatea de curent) depinde de natura materialului (cupru, în cazul de față). Ca să crești puterea, trebuie să crești curentul, deci trebuie mai mult cupru, nu mai puțin.

            Ca să invoci ”perfecționarea tehnologiei” în cei 10 ani care au mai rămas până în 2035, în condițiile în care tehnologia motoarelor electrice e mai mult decât matură, presupune să ai o înțelegere foarte limitată a Fizicii de clasa a X-a. Deci presupusul tău doctorat la Univ Michigan nu poate fi decât o aiureală neomarxistă, din categoria încălzirism sau studii de gen.

            • @ Harald
              Eu stiu de legea PUI. Creste tensiunea nu amperajul. Citez:

              Puterea unui motor electric depinde în mod direct de curentul maxim care circulă prin conductoare, iar curentul maxim admisibil (densitatea de curent) depinde de natura materialului (cupru, în cazul de față). Ca să crești puterea, trebuie să crești curentul, deci trebuie mai mult cupru, nu mai puțin.

              Incercati sa nu mai jigniti oameni educati ca e mare pacat. Sunteti in aceeasi barca.

            • @Robert – ”Creste tensiunea nu amperajul.”

              Tensiunea bateriei de pe o mașină electrică e fixă. Iar bobinajul unui motor deja construit e și el fix. Variația puterii se obține prin variația curentului. În limbaj colocvial se spune că motoarele funcționează ”în curent”, nu ”în tensiune”.

              Mai departe: dacă vrei să construiești un motor capabil de putere mai mare, va trebui să ai conductoare mai groase, deci e nevoie de mai mult cupru. Dacă vrei să construiești de 10 ori mai multe mașini decât în prezent (în direcția obiectivului 2035) tot mai multă putere (cumulată) îți trebuie, deci tot mai mult cupru.

              Iar dacă încerci să prostești oamenii, susținând că îți va trebui mai puțin cupru, după care te victimizezi pentru o așa-zisă ”jignire”, nu meriți niciun fel de considerație, din partea nimănui. Una e să nu înțelegi o chestiune tehnică și alta e să promovezi o mistificare. Chiar și ca inginer mecanic, ar trebui să poți găsi un coleg care să-ți explice că motoarele electrice funcționează ”în curent”.

              Iar dacă în prezent există deja baterii de mașină de 360V sau de 450V, asamblate din elemente individuale de 3,7V (atât generează celula de Litiu, indiferent ce-ai face) încerci să pretinzi că vei trece la baterii de 1500V sau de 3000V, ca să scadă curentul?!

          • @Robert – o metodă simplă de a înțelege funcționarea unui dispozitiv ”în curent”: LED-urile funcționează și ele tot ”în curent”. Tensiunea la borne rămâne relativ constantă, dar LED-ul luminează mai tare sau mai slab în funcție de curentul (amperajul) care trece prin el.

            Cu o baterie de 9V, două aparate de măsură digitale (aici costă 10 lire bucata) și un potențiometru la care conectezi doar un capăt și cursorul, în serie cu un LED, te poți convinge foarte repede cum e cu funcționarea ”în curent”. Când curentul crește, LED-ul luminează mai tare, deși tensiunea la bornele LED-ului nu se modifică aproape de loc.

            Exact așa funcționează și motoarele electrice, ”în curent”, nu ”în tensiune”. Puterea motorului crește atunci când crește valoarea curentului (amperajul) injectat în el, în timp ce tensiunea la borne nu se modifică aproape deloc.

            • @ Harald
              Desi am notiuni primare de electricitate, va inteleg spusele. Intrebarare:
              Dece tensiunea de alimentare variaza de la EV la EV? De exemplu Hyundai are una parca la 400 V. Eu cred ca e vorba de masa bateriei si de matricea serie paralel de legare a elementelor voltaice. Daca vrei amperaj, scade tensiune si invers. Pana la urma aceeasi putere. Doar ca la voltaj mai mare ai conductori mai suptiri.
              Alta intrebare; e stiut ca DC are pierderi mai mari pe fir decat AC. Dece nu sunt puse convertoare la baterii sa livreze AC? Iar motoarele sa fie alimentate printr-un VFD (variable frequency drive)? Un VFD variaza tensiune si frecventa. Folosim des la pompe si alte dracii.
              Numai bine.

        • @Robert – ”Daca vrei amperaj, scade tensiune si invers. Pana la urma aceeasi putere. Doar ca la voltaj mai mare ai conductori mai suptiri.”

          Am explicat niște lucruri în cele două comentarii precedente și nu intenționez să le repet.

          Suplimentar, față de ce scrie deja acolo: o baterie de 450V compusă din elemente de 3,7V înseamnă șiruri de câte 120 de celule de Litiu montate în serie. Dacă una singură din aceste celule se ambalează termic, se arde o siguranță fuzibilă care scoate definitiv din circuit tot șirul de 120 de elemente, fiindcă altfel toată mașina ajunge incendiată. 120 de celule scoase definitiv din circuit înseamnă o pierdere de capacitate destul de mare. Dacă tensiunea bateriei ar fi de 900V, fiecare asemenea avarie ar scoate din circuit 240 de celule de Litiu, iar în practică Tesla chiar ajunge să înlocuiască baterii în garanție.

          În practică poate fi mai complicat, de exemplu pot fi 4 grupuri mari în serie, care formează toată bateria, iar fiecare din aceste grupuri să fie compus din circuite-serie de câte 30 de celule, caz în care o avarie scoate din circuit doar un circuit-serie de 30 de celule și nu 120, ca în exemplul precedent. Dar problema rămâne, unele dintre celule tot se vor ambala termic, pe parcursul duratei normale de utilizare.

          Conductoare mai subțiri înseamnă rezistență ohmică mai mare, deci pierderi mai mari prin efect Joule. Rolul unui motor electric este să producă un câmp magnetic rotativ, nu să-și încălzească înfășurările prin efect Joule. Intensitatea câmpului magnetic produs de o înfășurare (o ”bobină”, în termeni laici) depinde de curentul care trece prin ea. Creșterea tensiunii nu o ajută cu nimic, deci trebuie conductoare mai groase, care să suporte amperaj mai mare, nu conductoare mai subțiri.

          Pe mașinile electrice există și motoare DC și motoare AC, ambele au avantaje și dezavantaje. Fiecare producător își face propriile calcule și concepe propriul design. Nu îl poate prelua pe al altora decât dacă plătește licențe.

          • Radio Erevan, un ascultator intreaba. E adevarat ca Domnului Hovhannisyan i sa daruit o masina Voga?
            Da, e adevarat doar ca e vorba de o bicicleta Ciaika. Si nu i-a fost daruita ci i-a fost furata.
            Cam asa sunt multe din lamurilile dvs.

            • „Asta devine după facultăți”, ar fi spus Moromete într-o asemenea situație 😀

      • Întâmplător, îl cunosc de peste 30 de ani pe primul autor, profesorul Larry Cathles de la Cornell, care a vizitat Universitatea Oklahoma pe când lucram acolo ca Fulbright Visiting Scientist. Una din ideile lui, despre un posibil mecanism de etanșeizare a zonelor cu fluide suprapresurizate în rezervoarele de petrol și gaze, a condus la elaborarea unei noi paradigme despre Self-sealing in sedimentary basins.

        Mai târziu, am remarcat criticile justificate ale profesorul Cathles la adresa colegului său impostor, Anthony Ingraffea, cel pe care fracktiviștii români, în crasa lor ignoranță, îl idolatrizau și mi-l dădeau ca exemplu în comentarii fără nicio valoare.

        În 2012, profesorul Cathles era și el „o voce în pustiu”, care m-a inspirat să adopt o poziție asemănătoare. Istoria ne-a dat dreptate: am pariat pe calul câștigător.

        Fracturarea hidraulică la timpul viitor, 2014

        Fracturarea hidraulică și impactul asupra încălzirii globale, 2014

        Scrisoare deschisă domnului dr. Marcel Mărunțiu, Directorul general al Institutului Geologic al României, 2014

    • Datorită „crizelor” petroliere, occidentul avea în vedere electrificarea parcului auto încă de prin anii 80.
      Atunci problemele erau și mai mari căci, pe lângă cupru, intra in ecuație și plumbul necesar bateriilor cu tehnologia existentă pe atunci, iar stocul potențial cunoscut de resurse naturale pentru obținerea a acestor metale era și mai descurajant.
      Acum avem exploatații intensive și extensive fără precedent ale zăcămintelor petroliere a căror efecte poluante se resimt din plin, la care se adaugă inclusiv diminuarea potențialului de găsire a noi zăcăminte!
      Pe parte electrică, cei mai buni conductori electrici sunt argintul și aurul (au o rezistivitate electrică foarte redusă). Datorită aspectelor resurselor naturale și financiare, cuprul și aluminiul sunt cele mai accesibile. Pe lângă problemele de natură mecanică de utilizare, Aluminiul are însă și o rezistivitate electrică, cu mult mai mare decât cuprul fapt ce limitează utilizarea lui mai mult în liniile de transport al energiei electrice.
      Extracția celor 2 metale eficiente financiar, Cu și Al este însă una energofagă și puternic poluantă cu resurse naturale limitate, chiar dacă chinezii se laudă cu stocurile de cupru. Cuprul mai este utilizat inclusiv in tehnica militară, existând o criză în producerea gloanțelor in WW II !!!
      Având în vedere problemele enunțate mai sus problemele sunt tot mai complexe și greu de gestionat dacă se continuă în aceleași moduri cunoscute ca având limite din ce în ce mai evidente.

      Să nu ne iluzionăm cu faptul că unii cercetători au constatat că Antarctica de Sud este OK, citeam și vedeam că totuși în 2024 Antarctica (spre „vest și est” are probleme mari), că ghețarii montani sunt într-o dezghețare și diminuare accelerată …!!!

        • Omu’ le are p-astea, nici ca mai conteaza care astea. Daca-l intrebi cit e tona de cupru azi nu stie, insa ca orice analist care analizeaza, nu e deloc clar cu ce parte a corpului. Si vorbeste. Neaparat trebuie sa vorbeste, sa dea el dovezi la lume ca stieste, care va sa zica. Daca as da doi marafeti pe asa ceva i-as zice Sindromul dragostinic aici in forma neobraznica, tipul nu tine sa comunice ceva – la dragostinism sindromul capata forme patologice – doar sa mestece cuvinte in speranta validarii lor de o multime. Spre deosebire de dragostinism, cunatinismul tectonic e inofensiv si poluant dar macar nu incearca sa ne buzunareasca.

            • E simplu. Impostura. Intreaba-i pe astia care umplu comentariile (sau care scriu articole cu pretentii ingineresti si energetice) ce-i aia un otel si care-i diferenta intre unul si o fonta. Dragostin e absolvent de IPB si a declarat public aici cind l-am inghesuit putin ca nu stie desi are o diploma de inginer. Tecton asta e doar un vorbete inofensiv, cel mult plicticos, nu are idei, tipuil e un planorist metafizic. Dreagostin insa colpoteaza oarece idei, nu sint ale lui insa sint 100% proaste. S-au mai luat si altii de el, oameni care par a fi de profesie energeticieni dar au lasat-o balta. E o vorba: sa nu-ti faci moara-n cap cu nebunul.
              Cind l-am chestionat cu energia din balega la fel, nimic concret, abureala, contabilitate evropenistica si atit. Ca despre termodinamica a se slabi. Despre ce fel de stea e Soarele desi se pronuntase in repetate rinduri intrebat de ce, si cum va evolua la fel, mucles. Habar n-are, nu intelege, n-a citit un rind.
              Astia nu sint nebuni, sint doar profitangii si pescuitori in ape tulburi. Stiu bine cum de a ajuns cite unul de-asta inginer insa asta nu inseamna ca trebuie sa le permitem sa ia prim planul discutiilor si articolelor de aici. Macar de aici.

            • @ :)
              Dom far de nume, ma enerveaza la culme ca trebuie sa bat prostia asta de emoji de cate ori vre-au sa va raspund.

              Sigur e impostura. Ma intreb Daca ati citit „Peripetiile bravului soldat Schweik” scris de Jaroslav Hašek. Cred ca l-am citit de doua ori dar l-as reciti. E un personaj acolo, cum sa spun, cu similaritudini la vre-o trei postaci aici, pe nume Friedrich Kraus von Zillergut care se simte dator sa explice si cele mai cunoscute lucruri.
              In Morometii mai e ala cu cosorul, pe nume Moceanu. Partea lemn-oasa, partea fer-oasa. Nume predestinat.
              Ce sa-i facem, vaslim, vaslim dar mergem cu spatele. Mai trebuie intors capul din cand in cand.
              Numai bine va doresc.

  16. Vești bune din Antarctica de Est, care (poate) vor mai răci încălzirismul

    Early aerial expedition photos reveal 85 years of glacier growth and stability in East Antarctica, Nature, 25 mai 2024

    În ultimele câteva decenii, mai multe sectoare din Antarctica au trecut de la echilibrul masei glaciare la pierderea de masă. Pentru a determina dacă tendințele recente depășesc amploarea variabilității naturale, observațiile pe termen lung sunt vitale.

    În acest studiu explorăm cea mai veche arhivă de imagini aeriene la scară largă din Antarctica pentru a oferi o înregistrare unică a 21 de ghețari de evacuare de-a lungul coastei Antarcticii de Est începând cu anii 1930.

    În Golful Lützow-Holm, rezultatele noastre dezvăluie înălțimi constante ale suprafeței de gheață începând cu anii 1930 și indicii ale unei slăbiri a condițiilor locale de gheață de mare de tip land-fast.

    De-a lungul coastei Kemp și Mac Robertson și a coastei Ingrid Christensen, observăm o creștere moderată pe termen lung a ghețarilor din 1937 și din 1960, cu subțiere periodică și variabilitate decenală. În toate regiunile, modificările pe termen lung ale grosimii gheții corespund cu tendințele precipitațiilor sub formă de zăpadă începând cu 1940.

    Rezultatele noastre demonstrează că stabilitatea și creșterea înălțimii gheții observate în bazinele terestre în ultimele decenii fac parte dintr-o tendință care se întinde pe cel puțin un secol și subliniază importanța înțelegerii schimbărilor pe termen lung atunci când se interpretează dinamica actuală…Cu toate acestea, în Antarctica, lipsa datelor climatice istorice face ca estimările reanalizei climatice înainte de anii 1970 să fie în mare măsură incerte, iar tendințele observate nu pot fi distinse clar de variabilitatea naturală.

  17. Domnule Cranganu, gasiti mai jos un link catre o mostra de cat de jos se poate ajunge, catre un text de o penibilitate fara limite, care releva cat de mari sunt „rezervele” de prostie umana! M-as bucura daca l-ati lua in considerare in urmatorul articol pe contributors!

    https://g4food.ro/ragaielile-celor-peste-un-miliard-de-vaci-de-pe-planeta-sunt-o-sursa-majora-de-emisii-de-metan-un-startup-din-boston-sustinut-de-un-fond-al-lui-bill-gates-lucreaza-la-un-vaccin-pentru-a-rezolva-ac/

    Felicitari pentru carte! Este(Era) necesara, dar nu va fi si suficienta ! In ultimele luni am realizat ca in Romania exista o majoritate de persoane cu pretentii din punct de vedere intelectual, care cred orbeste in propaganda ecologista si in politicile de tip Green Deal!

    Despre marea masa de ametiti….ce pot sa spun….acestia cred orice gogomanie!

    Numai bine va doresc!

    • Vă mulțumesc pentru felicitări. Din păcate, promovarea cărții printr-un turneu de prezentare în câteva mari orașe și organizarea unor dezbateri publice cu specialiști români nu s-a mai realizat din motive care nu mi-au fost încă aduse la cunoștință.

      Referitor la vaccinul de la Boston, chestiunea „tratării” vacilor e mult mai veche.

      În 2008, la patru ani după ce am început predarea cursului Climate Change Torn between Myth and Fact, am prezentat studenților mei o descoperire a unei echipe de cercetători japonezi – o pastilă pentru vaci:

      Japanese Researchers Discover Method to Stop Cattle from Emitting Methane

      În 2018, un alt grup de cercetători canadieni și australieni au testat trei suplimente alimentare pentru a limita emisiile de metan ale vacilor (dar ar trebui adăugate și ale rumegătoare, care transformă iarba în lapte și proteină animală și emit metan):

      Beano for cows may cut emissions

      Exemplele pot continua.

      • Mai erau unii in Australia care propovaduiau inlocuirea vacilor cu canguri ca sursa de proteine. Cangurii nu degaja metan. Acum intrebarea e cum mulgi o cangurita? Cel putin pe mine nu ma duce capul…
        Buna dimineata Domnule Cranganu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Constantin Crânganu
Constantin Crânganuhttp://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/
Constantin Crânganu este profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: inteligență artificială, schimbări climatice, geologia petrolului. Între 1980 și 1993 a fost asistent și lector de geofizică la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de geografie-geologie. În 1993 a fost declarat câștigătorul primului concurs național din România post-comunistă pentru prestigioasa bursă Fulbright oferită prin concurs de Congresul SUA. În calitate de Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma el a efectuat cercetări fundamentale și aplicative despre suprapresiunile din bazinele sedimentare, fluxul termic și căldura radioactivă din crusta terestră, identificarea stratelor cu conținut de gaze în gaura de sondă, exploatarea printr-o metodă personală a zăcămintelor neconvenționale de hidrați de metan etc. După mutarea în 2001 la City University of New York, profesorul Crânganu a început o nouă direcție de cercetare: implementarea metodelor de inteligență artificială în studiile de petrofizică și hidrogeologie. Pentru activitatea sa în acest domeniu de pionierat a fost nominalizat la ENI Awards 2012 și a primit o ofertă din partea editurii Springer de a publica o carte reprezentativă pentru acest domeniu cutting-edge. Cartea, intitulată Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, a apărut în 2015. În 2018, a primit pentru a doua oară titlul de Fulbright Scientist (o performanță foarte rară) și a desfășurat activități de cercetare la fosta sa Universitate din Iași. 2024 este Annus Mirabilis: Patru cărți publicate ca singur autor (o tetralogie) -Reflecting on our Changing Climate, from Fear to Facts: A Voice in the Wilderness, Cambridge Scholars Publishing; Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, 2nd ed., Springer Nature; The Dynamic Earth - Introduction to Geology and Climate Change, KendallHunt; Clima în schimbare De la frică la realitate, Editura Trei/Colecția Contributors. ___________________________________________________________________________________ DISCLAIMER: Profesorul Constantin Crânganu nu lucrează pentru, nu oferă consultanță, nu deține acțiuni și nu primește finanțare de la nicio companie sau organizație care ar putea beneficia de pe urma acestui articol și nu a dezvăluit nicio afiliere relevantă în afara poziției sale academice.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro