vineri, ianuarie 15, 2021

O nouă victorie a Securității

Sâmbătă, 19 octombrie, în cea de-a doua zi a Festivalului Național de Teatru, s-a consumat un eveniment aparte.
E vorba despre o întâlnire între publicul larg și, în principal, doi dintre foștii redactori ai Europei Libere în limba română. Lui Neculai Constantin Munteanu și lui Emil Hurezeanu li s-au mai alăturat câțiva dintre componenții Biroului din București ai postului, Birou ale cărei operațiuni au fost sistate în anul 2006, reprezentanți ai Europei libere în românește de la Praga, dar și câțiva dintre cei care, începând cu data 14 ianuarie anul acesta, se străduiesc să reînvie ceea ce a fost, indiscutabil, cea mai eficientă acțiune a politicii externe americane în țările Europei de Est. Inclusiv România. Evenimentul a fost onorat de prezența ambasadorului Statelor Unite la București, E.S. dl. Hans Klemm.
De ce a socotit oare conducerea FNT că nu este deloc nepotrivit să consacre o dimineață unei discuții simbolic intitulată Aici e Radio Europa Liberă! Ne-am întors? Mai întâi fiindcă, așa după cum o știm încă de la Shakespeare, teatrul este oglinda vieții, actorii înseamnă cronică vie și prescurtată a vremurilor, drept pentru care arta scenei nu poate rămâne insensibilă nici la trecutul, nici la prezentul unuia dintre cele mai acute fenomene ale vieții cotidiene din România. Adică emisiunile spre România ale unui post de radio care zeci de ani ne-a dat încredere, speranț că nu suntem nici singuri, nici cu desăvârșire abandonați și că încă mai contăm pentru lumea căreia darul libertății nu i-a fost confiscat vredodată.
În al doilea rând, poate, și pentru că la Radio Europa Liberă în limba română au lucrat și oameni de teatru care, după ce au ales libertatea, s-au gândit că au datoria de a le rămâne aproape semenilor lor din țară. Așa au fost Armand Gurian (Ion Turcu), Ioana Măgură-Bernard, Alexandra Polizu, Andi Ștefănescu (Horia Costescu), Horia Georgescu (Ștefan Carabin), Dan Nuțu, Ovidiu Schumacher, Alexandru Moraru care au lucrat la Producție. În marea lor majoritate, pe post de crainici. Dar și redactori precum regizorul Vlad Mugur, Gelu Ionescu care, critic literar și profesor de Literatură, a avut în țară preocupări legate de teatru, Carmen Pompey (Anca Croitoru), odinioară secretar literar la Teatrul Dramatic din Brașov sau Neculai Constantin Munteanu însușii, în tinerețe critic de teatru.
În al treilea rând, fiindcă suntem în anul în care se împlinesc 30 de ani de la Revoluție în reflectarea căreia- eu aș zice că și în victorie, atâta câtă a fost- un rol de seamă a revenit Serviciului românesc al postului. Normal, așadar, ca dincolo de discuții și amintiri, întâlnirea de sâmbăta trecută să fi cedat locul cuvenit ascultării unor înregistrări-document din arhiva sonoră a postului. Pagini din istoria zilelor de foc ale Revoluției.
Întâlnirea s-a încheiat cu un fragment din acea ediție a Actualității românești în care Gelu Ionescu a comunicat țării vestea morții în închisoare a disidentului Gheorghe Ursu. De ce acest lucru? Fiindcă numai cu două zile înainte, la 17 octombrie 2019, Curtea de Apel București i-a achitat pe numiții Pîrvulescu Marin și Hodiș Vasile, foști ofițeri ai Securității, Direcția a VI a Cercetări penale. Cei care au condus ancheta împotriva inginerului Gheorghe Ursu.
Carevasăzică, așa. În anul 2006, de la înalta tribună a Parlamentului, președintele României dă citire Raportului final al Comisiei prezidențiale care condamnă comunismul. Inclusiv crimele Securității. De atunci au trecut 13 ani, însă în plan legislativ nu s-a întâmplat nimic astfel încât condamnarea să dobândească și aspecte concrete. Aflăm aproape zilnic despre desconspirarea câte unui informator al Securității și îl punem, nu zic că nemeritat, la zidul infamiei. Pe de altă parte, ziare precum cotidianul Evenimentul zilei sau postul de televiziune Realitatea tv ne tot repetă ce mare patriot ar fi fost ultimul șef al Securității, generalul Iulian Vlad.Vorbele șefului de cabinet al acestuia, un nemernic pe nume Rogojanu, care încă este general și are o pensie considerabilă, sunt citate cu evlavie de un alt nemernic pe nume Ion Cristoiu. Iar în urmă cu două săptămâni autorii morali ai unei crime odioase sunt scoși la vopsea de Curtea de Apel București. Pe când li se va acorda și o înaltă distincție? Așa, ca victoria, sfidarea, batjocura Securității la adresa națiunii române să fie depline.

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. Confruntarea electorala dintre candidatii GEOANA si BASESCU a fost arbitrata/moderată de catre Robert Turcescu, , ofiter acoperit, descoperit ulterior ca membru al PMP cu Basescu in inima.
    Confruntarile electorale dintre PONTA si JOHANNIS au fost arbitrate de Rareș Bogdan si Mădălina Puscalău, ambii aflati in solda lui Klaus.
    CONDAMNAREA COMUNISMULUI a fost initiata si apoi rostita – fara pic de jena – in Parlamentul Romaniei de catre un informator dovedit al Securitatii, numitul Petrov.
    Totul este manjit.

  2. Multa lume s-a intrebat, fara raspuns, dar a venit Ion Creanga si ne-a spus frumos „dece nu are ursul coada”. Mici cum eram, am ris caci ne-a placut sa ridem de mos Martin :P
    Dar am crescut. Ne-am acrit si nu mai credem in povesti de adormit copiii. Oare?Caci am aflat ca un partid politic a fost format de un fost securist si beizadeaua sa. Apoi dat la cheie altcuiva. Si? omul e de-al nostru vor unii sa ne convinga.
    Am sa spun si altceva, neplacut. Unii vor zice ca sint rautacios; problema lor.
    Iulian Vlad era invitat de Florian Coldea la parangheliile SRI. Paranghelii la care participa si Procurorul General apoi procuror sef DNA,.
    GDS l-a premiat pe Augustin Lazar.
    NB,
    despre dosarele Revolutiei si Mineriadelor , inchise in 2009 de Procurorul General de atunci, mai stiti ceva?
    „Boala” lunga, moarte sigura au aceste dosare. Si ne miram ca Securitatea e cu noi si printre oi :D

  3. Generația actualei puteri politice era adolescenta acum 30 de ani. Nu fac un titlu de laudă din faptul ca am împărțit 11 în 17 ani cu actualul premier desemnat.

    Vă pot confirma ca Ludovic Orban asculta Europa Liberă împreună cu toți studenții înfipți într-o oarecare unitate militară prin 1981-2.

    Europa Liberă a făcut mai mult ca un milion de tancuri sovietice.

    Guvernarea strâmbă din ultimii ani a îndepărtat România de grupul european. Plini de complexe de inferioritate au preferat să se balacareaeasca cu rușii, in loc să lupte pentru un loc decent între națiunile europene.

    Hemoragia emigrației este un fapt. 90% din cei plecați nu vor să mai știe sau influențeze cu nimic România. Este datoria celor rămași să își stabilească direcția, cu europenii sau cu rușii

  4. Asta că nu v-aţi interesat cu adevărat de soarta foştilor deţinuţi politici anticomunişti, catalogaţi în bloc drept legionari. Las de o parte faptul că este o discriminare gravă , de o ilegalitate strigătoare la cer – doar că nu are cine să strige – pentru că aşa cum nici comuniştii nu au fost condamnaţi în bloc pentru crimele făcute de regim, tot aşa nici legionarii nu ar trebui condamnaţi în bloc , ci individual pentru ilegalităţile săvârşite individual. Ca să nu mai vorbim că nu toţi au fost legionari, dar asta e o victorie a securităţii că şi azi e din acest pdv e la fel.
    Dar ca să nu intrăm în polemici incorecte din ştart (Institutul Wiesel veghează ), vă rog dle Moraru să analizaţi destinul L.221/2009 după ce a căsăpită de CCR şi ICCJ . Atât ! Şi eventual să publicaţi după aceea opinii..
    Chiar dacă îmi veţi şterge comentariul . făceţi dv- o analiză..
    În plus, trebuie spus că destinul constituţional şi legsl sl foştilor deţinuţi politici este hârtia de turnesol care arată starea democraţiei la noi, dar şi la alţii. La noi, ei sunt discriminaţi din 1990 de DL.118/90 şi nici vorbă să se rezolve ceva, timp în care revoluţionariloe din 89 li se tot ridică osanale, merite şi bani…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Colectia Contributors.ro

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

Stânga europeană iubeşte de fapt neoliberalismul şi corporaţiile, cu condiţia să fie chinezeşti

Chiar pe 31 decembrie, când lumea punea şampania la rece, UE a semnat cu China un acord comercial cu cântec. Comisia –...

Suspendarea lui Trump pe Twitter e un eşec al nostru, al tuturor

Pe un subiect în care toată lumea are păreri limpezi-cristal şi le strigă în gura mare din secunda doi, îndrăznesc să spun...

 Complicii

În zilele începutului de an, postul public „Radio România Cultural” (plătit din banii de la buget ai românilor) ne-a amintit pe site-ul său, la rubrica Portret, că se împlinesc 8 ani de la moartea lui Sergiu Nicolaescu, „personalitate artistică de excepție”, „actor, scenarist, regizor, producător de film şi om politic”.

Populismul conspiraţionist, ruperea relației de încredere popor-tehnocrație și criza democrației liberale. Trei scenarii pentru guvernările viitoare

Despre criza democrației liberale se vorbește deja de mai mulți ani, nemaifiind o noutate. Ne referim aici doar la spațiul occidental, unde...

Ce reprezintă de fapt asediul Capitoliului ?

Asediul Capitoliului, simbol al democraţiei americane, a fost un eveniment istoric, de amploarea celui de la 11 septembrie. Nimeni nu s-ar fi...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.