duminică, mai 18, 2025

O poveste de dosar

Valentina Glajar, cercetătoare născută în România, cu o carieră academică de invidiat desăvârșită în Statele Unite, specializată pe specificitățile cadrului politico-cultural est-european, pe literatura de expresie germană din țara natală și pe cariera literară a Hertei Müller, a publicat în 2023 o carte de excepție. Apărută în limba engleză în Statele Unite, cartea se intitulează The Secret Police. Dossier of Herta Müller. A “File Story”of Cold War Surveillance. În versiunea sa românească (traducere: Alina Pvelescu; cuvânt înainte: Alison Lewis) datorată editurii ieșene Polirom (colecția Studii românești), volumul poartă titlul Dosarul de Securitate al Hertei Müller. O poveste din arhive despre supravegherea din România comunistă.

 Asupra semnificației cuvântului poveste cercetătoare dă necesarele explicații îndeosebi în Introducere. Un capitol căruia îi revine în principal rolul de a preveni cititorul asupra faptului că Valentina Glajar nu doar că nu se mulțumește să reproducă ceea ce se găsește în Dosarul de urmărire informativă al scriitoarei, dosar deschis la data de 8 martie 1981,  să comenteze, adică să întoarcă pe toate fețele notele informative înaintate în special de colaboratori hai să le spunem vedetă precum Barbu, Voicu, Mayer, Sorin, Eva ale căror biografii (și interese ascunse) sunt reconstituite cu lux de amănunte,  dar și de alții, ori să rezume acțiunile reușite, întârziate ( precum aceea a plasării unei instalații de ascultare în locuința celei supuse urmăririi) ori eșuate ale Securității, în special cele ale ofițerului Pădurariu în ale cărui sarcini de serviciu s-a aflat preț de mulți ani urmărirea informativă ca și stabilirea și păstrarea de contacte cu viitoarea laureată a premiului Nobel și cu partenerul acesteia, scriitorul Richard Wagner.

Respectivul capitol introductiv este fundamentat pe o solidă bibliografie de specialitate, pe consultarea și buna cunoaștere s mai tot ceea ce s-a scris despre modul de lucru al serviciilor secrete comuniste în raport cu cei supuși supravegherii, pe reacțiile dure ale Hertei Müller după ce și-a văzut dosarul, pe confesiuni ale altor personalități culturale (Dorin Tudoran, Gabriel Liiceanu) care în cărți precum Eu, fiul lor sau Dragul meu turnător au exprimat la rândul lor opinii despre cum li s-a reflectat/modificat/mistificat viața în documentele Securității. Foarte adesea, iar protagonista cărții Valentinei Glajar este în acest sens un foarte bun exemplu, urmăriții aproape că nu s-au mai recunoscut în sus-numitele documente.  Acolo nu au găsit decât un dublu, Amintirile Hertei Müller despre relația ei cu Securitatea, despre întâlnirile periodice și neîndoielnic traumatice și traumatizante cu oamenii acesteia s-au situat foarte adesea în raporturi divergente cu ceea ce s-a scris și se conservă în respectivul DUI.

Marea problemă a cercetătorului, explică Valentina Glajar servindu-se pentru asta de un număr important de referințe, este de a încerca să concilieze ceea ce se află în dosarele cu pricina și amintirile celui căruia i s-a rezervat rolul de obiectiv. Interesant și cumva amuzant deopotrivă este că, într-o ieșire de feminism avant la lettre, una dintre angajatele Securității implicată în urmărirea informativă a Hertei Müller folosește în rapoartele ei cuvântul obiectivă.

Este însă oare posibil ca respectiva conciliere să ducă la stabilirea adevărului? Un adevăr riguros? Incontestabil? Nici vorbă. Urmăritul devine un personaj dintr-un dosar, legendat în cazul de față drept Cristina (nume de cod dat Securității Hertei Müller), care apare însă sub alte înfățișări și în alte dosare. Precumpănitor în cazul de față în cel al lui Richard Wagner (Ziaristul). Așa că cercetătorul întocmește o poveste. O poveste de dosar. ”O poveste de dosar așa cum o definesc eu- precizează Valentina Glajar-e o formă compensatorie de a scrie viața, una care dă la iveală segmente de viață deformate, codate și înregistrate în dosarele politice și le recuperează printr-un act bibliografic multistratificat și polifonic ”.

Cu înzestrări și atitudini de detectiv (la apariția ei în limba engleză cartea a fost apreciată ca având însușiri de thriller), Valentina Glajar urmărește și pune în ordine această poveste de dosar. Care începe cu mult timp înainte ca Herta Müller să devină titulară de dosar și se încheie nu în 28 februarie 1987, atunci când scriitoarea împreună cu soțul ei, Richard Wagner părăsește definitiv România, ci de abia după decembrie 1989.

Herta Müller devine cu adevărat interesantă pentru Departamentul Securității Statului după aflarea veștii că editura vest-germană Rotbuch a făcut demersuri în vederea publicării în Occident a cărții de debut Niederungen. Carte apărută inițial în România. Succesul neașteptat al scrierii, consfințit nu doar prin recenzii favorabile, toate cunoscute, traduse și arhivate de oamenii Securității, ci și reacțiile negative (detaliate în carte) trezesc interesul poliției politice din România. Iar cum Herta Müller este un om cu probleme (la un moment dat nu mai are un loc de muncă) și, în plus, dorește să onoreze tot mai numeroasele invitații în străinătate, începe un joc de-a șoarecele și pisica. Müller și Wagner, vârf de lance ai literaturii de limba germană din România, amândoi vulnerabili, amândoi ușor de transformat în victime ale regimului, ale Sistemului, cum se spune azi, ai marelui mecanism, cum îl numea odinioară shakespearologul Jan Kott,  sunt siliți să aibă întâlniri periodice cu securiști. Îndeosebi cu mai sus numitul Pădurariu. Întâlniri care încetează numai în clipa în care cei doi îi notifică acestuia dorința de a emigra.

Cartea pătrunde nu numai în universul vieții Hertei Müller și al partenerului acesteia, ci și în cel al informatorilor (Sorin e fabulos de-a dreptul) și al securiștilor. Valentinei Glajar îi revine meritul și de a reconstitui o imagine credibilă asupra intelectualității de etnie germană din România, asupra persecuțiilor la care a fost supusă. Asupra supravegherilor continue. Supravegherea cu toate variabilele acesteia fiind o realitate atent deconstruită cu minuție, neiertător, chirurgical de cercetarea Valentinei Glajar

Valentina Glajar – DOSARUL DE SECURITATE AL HERTEI MÜLLER; O poveste din arhive despre supravegherea din România comunistă; Traducerea Alina Pavelescu: Cuvânt înainte de Alison Lewis: Studii românești , Editura Polirom, Iași, 2025   

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Carti

Cărți noi

Noțiunea de cumpănă, care dă titlul acestui volum, nu doar că surprinde natura momentului geopolitic internațional, dar sugerează și o posibilă soluție pentru România. Cumpăna nu este doar o etapă de tranziție, ci un punct critic în care direcțiile asumate astăzi vor determina ireversibil poziția țării în arhitectura globală a puterii. După trei decenii de integrare euro-atlantică, în care viitorul părea stabil și previzibil, realitățile internaționale s-au schimbat rapid, iar ordinea liberală care a definit ultimele decenii este acum contestată. Această contestare vine atât din exterior, prin ascensiunea regimurilor autoritare, cât și din interior, prin revizionism politic și radicalizarea discursului public.” Prof. Corneliu Bjola, Universitatea Oxford

Volumul poate fi cumpărat de aici

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro