joi, martie 28, 2024

O (pseudo)dilemă: Schimbarea sistemului sau schimbarea climei?

Ca și mama Prostiei,

mamele lui Marx, Engels și Lenin

sunt mereu gravide.

Mircea Mihăieș, 2021

*

De câțiva ani, o nouă fantomă bântuie Europa și America de Nord sub forma unei (pseudo)dileme: Capitalism sau climă? Răspunsul ecologiștilor este fără echivoc: Să schimbăm sistemul capitalist ca să oprim schimbarea climei sau, mai belicos spus, Lupta împotriva schimbării climei este o luptă împotriva capitalismului! Avem de-a face, în opinia mea, cu o încercare majoră de a introduce un cal troian marxist în societățile occidentale care n-au cunoscut „beneficiile” comunismului și socialismului.

Asaltul pregătitor al artileriei propagandistice a început cel mai intens probabil în 2014, odată cu publicarea cărții This Changes Everything: Capitalism vs. the Climate  de Naomi Klein. Folosind o interpretare personală a silogismului purității (purity fallacy), autoarea scrie că schimbarea climei reprezintă o bătălie între capitalism și planetă.

Ca la o comandă îndelung așteptată, o mare parte a mass-mediei și a organizațiilor politico-ecologiste a început bombardamentul propriu-zis, cu salve de o parte și  de alta. O listă incompletă poate fi consultată  în Notele articolului.[1]

Anul 2019 a marcat lansarea mega-proiectului Green New Deal de către socialiștii democrați americani, reprezentați de tânăra politiciană Alexandria Ocasio-Cortez. Am prezentat acest program în premieră pe Contributors.ro în articolul Zgomot și furie: Socialiștii democrați americani și Green New Deal, folosind un motto care spune (aproape) totul despre dilema „schimbarea sistemului (capitalist) vs. schimbarea climei”:

Socialismul poate începe cu cele mai bune intenții, dar se termină întotdeauna cu Gestapo-ul.

O continuare a poziției mele în această pseudo-dezbatere poate fi citită și în alte articole publicate în 2019 și 2020, de exemplu Europenii nu sunt îngrijorați de încălzirea globală antropogenă. Realism climatic sau socialism climatic?; Schimbările climatice și rolul lor în apariția și dezvoltarea civilizației umane. Implicații pentru un viitor probabil; Există o limită a populației pe care pământul o poate suporta în mod decent?

Adepții schimbării sistemului ca mijloc de a opri schimbarea climei pleacă de la o dublă falsă conjectură:  

1. Capitalismul este responsabil de „poluarea” atmosferei cu CO2.

2. Capitalismul este responsabil de distrugerea mediului înconjurător.

Să le demontăm pe rând.

*

*                     *

Capitalismul economic și capitalismul financiar s-au dezvoltat beneficiind de realizările revoluției industriale. Triumful acestei revoluții, care a dominat ultimele două secole ale dezvoltării civilizației umane, a fost asigurat de o serie de invenții și inovații generate de descoperirea unor noi surse de energie ieftină, abundentă, scalabilă, disponibilă permanent, fără intermitențe. Energia termică și electrică produsă prin arderea combustibililor fosili (cărbuni, petrol și gaze naturale) a înlocuit în bună parte energia anterioară care, deși regenerabilă (biomasă: lemne, paie, excremente de animale), avea/are o densitate de putere de mii de ori mai mică.

Pe lângă aceasta, emisiile de CO2 de la coșul de fum rezultate din arderea lemnului pentru încălzire pot fi de 2,5 ori mai mari decât cele de la gazele naturale și cu 30 % mai mari decât cele de la cărbune pe unitate de energie generată. În ceea ce privește producția de energie electrică, emisiile de la coșul de fum provenite din arderea lemnului pot fi de peste trei ori mai mari decât cele provenite de la gazele naturale și de 1,5 ori mai mari decât cele provenite de la cărbune pe MWh.[2]

Dar dezvoltarea motoarelor cu ardere internă și termocentralelor a făcut din  combustibilii fosili principalii responsabili pentru creșterea concentrației de CO2 din atmosferă de la ~0,028% (valoarea pre-industrială) la ~0,041% în 2021, adică cca. 0,013%. Aceste 13 miimi de procent ale creșterii concentrației de CO2 în ultimele 200 ani sunt principalul capăt de acuzare în procesul înscenat capitalismului.  Cât de gravă este această creștere? Prezintă ea oare suficiente argumente tari pentru a decreta o „stare de urgență climatică”, o „criză existențială”, o „apocalipsă climatică”, a „șasea extincție a vieții pe Pământ” etc., etc.?

Propun ca mai înainte de ne repezi cu un răspuns mult mediatizat („Da, Da, Da! De trei ori Da!”) să privim lucrurile într-o perspectivă mai largă (Fig. 1).

Fig. 1. Variația RCO2 începând cu 600 milioane ani în urmă. RCO2 este raportul dintre masa CO2 la un timp t și masa CO2 la timpul prezent (t = 0). (Adaptat după Berner și Kothavala, 2001)[3]

Majoritatea timpului geologic, masa CO2 a fost de 5, 10, chiar 25 ori mai mare decât este în prezent. Estimările masei de CO2, efectuate pe baza a numeroase măsurători proxy, indică valori foarte mari ale RCO2 în timpul Paleozoicului timpuriu, o scădere semnificativă  în timpul Devonianului și Carboniferului (atunci s-au format cărbunii!), apoi valori relativ mai mari în timpul Mezozoicului timpuriu. Începând cu aprox. 170 milioane ani în urmă, masa dioxidului de carbon planetar înregistrează o scădere continuă până în prezent. Istoric privind lucrurile, pe baza datelor și standardelor geologice, astăzi trăim într-o „penurie” de CO2! Plantele – începutul lanțului trofic pe Pământ – preferă cantități de 2, 3 ori mai mari de CO2, principala lor sursă de hrană. Dacă plantele de astăzi ar putea vorbi la un ONU al lor, s-ar plânge că suferă de „foame”! Aceasta ar fi prima veste bună despre inamicul public #1, „poluatorul” CO2.

A doua veste bună este că dioxidul de carbon a fost demonizat de activiștii climatice și o parte a mass mediei în mod absolut fals: contrar aserțiunilor curente că CO2 „poluează” atmosfera, este vorba despre un gaz incolor, inodor și insipid, deci fără proprietăți poluante periculoase pentru organismele vii. Propaganda alarmist-climatică nu se împiedică de adevăruri elementare, pe care și un elev de școală generală le cunoaște, și prezintă fără excepție imagini ale unor turnuri de răcire care emit aburi sau ale unor coșuri de ardere care produc fum ca fiind exemplificări irefutabile ale emanațiilor de CO2 cu care capitalismul, în goana lui după creștere economică, „poluează” mediul înconjurător.

Dioxidul de carbon este un gaz al vieții pentru că toate plantele și animalele, inclusiv eu și dumneavoastră, suntem făcuți din CO2. Viața însăși, pe planeta Pământ, este bazată pe carbonul organic. Poate că pe alte planete, viața va fi fiind organizată în jurul siliciului sau a altui element. Dar pe Terra, viața = carbon.

Creșterea concentrațiilor de CO2 din ultimele decenii a avut și un efect benefic indubitabil: fertilizarea unor întinse suprafețe aride. Am ilustrat acest fenomen prima dată în 2018, în articolul Există, totuși, și beneficii ale schimbărilor climatice?. Agenția NASA a semnalat, pe baza măsurătorilor satelitare, o semnificativă „înverzire” a Pământului, care avut loc începând din 1982. Creșterea vegetației s-a produs pe arii reprezentând între 25% și 50% din suprafața uscatului.  

O altă dovadă a rolului fertilizator al emisiilor de CO2 o prezint în premieră cititorilor români (Fig. 2). Și această dovadă este semnată NASA, 2019.

Fig. 2. Lumea este un loc mai verde decât era acum 20 de ani, iar doi dintre cei mai mari emițători de CO2 de pe planetă sunt cauza contrară așteptărilor: China și India (sursa)

Goklani (2015) afirmă că

O bază de date cuprinzând studii peer-reviewed privind efectul dioxidului de carbon asupra plantelor creșterii plantelor, creată de Centrul pentru studiul dioxidului de carbon și a schimbărilor globale (CSCDGC), arată că pentru cele 45 de culturi care reprezintă 95% din producția globală agricolă, o creștere cu 300 ppm a concentrației de dioxid de carbon ar crește randamentele cu 5% până la 78%. Creșterea mediană pentru aceste culturi a fost de 41%, iar creșterea randamentului ponderată în funcție de producție a fost de 34,6%.

Dar beneficiile nu se limitează doar la o creștere sporită și accelerată a plantelor: Goklani mai adaugă: eficiența cu care [plantele] consumă apa este, de asemenea, crescută. Prin urmare, păstrând celelalte condiții  egale, în cazul unor concentrații de CO2 mai mari, este necesară mai puțină apă pentru a crește biomasa unei plante cu o anumită cantitate[4]. Idso (2013) a încercat să traducă aceste creșteri ale randamentului într-o valoare monetară. El a estimat că, în 50 de ani, producția suplimentară obținută de agricultori a fost de 274 miliarde de dolari pentru grâu, 182 miliarde de dolari pentru porumb și 579 miliarde de dolari pentru orez, și că valoarea actuală a fertilizării cu dioxid de carbon asupra tuturor culturilor este în prezent de aproximativ 140 miliarde de dolari pe an.[5]

Un studiu publicat în septembrie 2020 de un colectiv de cercetători germani și sud-africani a ajuns la o concluzie optimistă: Viitorul Africii este verde, nu deșertic! (Fig. 3).

Efectele pozitive ale îmbogățirii cu CO₂ asupra biomasei terestre africane din secolul XXI sunt mai mult decât capabile să depășească orice efecte de întârziere a creșterii cauzate de clima viitoare, chiar și în cazul celui mai pesimist scenariu climatic (RCP8.5).

Fig. 3.  Evoluția simulată a biomasei terestre din Africa între 2000-2019 (stânga) și 2080-2099 (dreapta) în condițiile scenariilor climatice RCP4.5 și RCP8.5, când dinamica dioxidului de carbon la suprafața terenului și efectele fiziologice ale creșterii concentrației de CO2 sunt incluse în modele. RCP= Representative Concentration Pathway for climate forcing; RCP8.5 corespunde scenariului business-as-usual, adică celor mai ridicate emisii de CO2 și fără nicio o acțiune climatică.

*

*                     *

A doua conjectură falsă promovată de propagandiștii schimbării sistemului capitalist se referă la distrugerea mediului înconjurător. După cum a scris și Naomi Klein în cartea pomenită mai sus, creșterea economică inerentă capitalismului și salvarea climei nu sunt compatibile. Lăsând la o parte ipocrizia relației de egalitate dintre distrugerea ecologică și schimbarea climei (cum schimbă clima gunoaiele aruncate pe marginea șanțurilor sau deșeurile plastice din oceane?!) să acceptăm provocarea pentru a o demistifica încă o dată.

Am abordat prima oară acest subiect în 2019 (Paradoxul progresului (I). Asaltul mediatic al știrilor negative):

Progresul omenirii în protecția mediului poate fi urmărit prin evoluția unui Environmental Performance Index (EPI), un scor compus din 16 indicatori ai calității aerului, apei, pădurilor, zonelor piscicole, terenurilor agricole și habitatelor naturale.

Clasamentul este actualizat anual și cine dorește, poate extrage informații prețioase despre evoluțiile ecologice ale celor 180 țări inventariate. Ceea ce apare clar evidențiat, de-a lungul anilor, în clasamentul EPI realizat de cercetători de la Yale University, este o diferențiere care nu poate fi trecută ușor cu vederea: cele mai mari scoruri în protecția mediului aparțin țărilor capitaliste cu economii avansate:

La extremitatea de jos a clasamentului găsim țări ca Etiopia (locul 134), Afganistan (178), Vietnam (141), Cambogia (139), Mali (160), Myanmar (179), Liberia (180) ș.a. Toate aceste țări împărtășesc o trăsătură comună: sunt sărace economic. Le lipsesc fondurile necesare pentru a-și îmbunătăți infrastructura, inclusiv cea pentru apă și canalizare. Ele tind de asemenea să aibă autorități de mediu slabe, fără autoritate sau corupte.

Cercetări recente au arătat că libertatea economică, adică mai mult capitalism, conduce la creșterea, nu la scăderea, calității mediului înconjurător.[6]  Această concluzie se poate obține și pe baza corelării nivelelor de libertate economică a țărilor, compilat anual în Index of Economic Freedom, cu scorul lor EPI. Rezultatele publicate anul trecut de Forbes sunt grăitoare: țările cele mai libere din punct de vedere economic din lume au obținut cele mai bune performanțe ecologice, cu un scor mediu de 76,1, urmate de țările care sunt „în mare parte libere”, care au înregistrat un scor mediu de 69,5. În contrast puternic, țările „reprimate” din punct de vedere economic și cele „în mare parte nelibere” au obținut toate un scor mai mic de 50 pentru performanța de mediu. România ocupă locul 32 din 180 (scor 64,7) ca performanță de mediu și locul 43 din 178 (scor 69,5) ca țară „cu libertate economică moderată”.

Și ar mai fi o acuză frecventă la adresa capitalismului: se consumă prea multe și prea repede resursele naturale (nu prea are treabă chestia asta cu schimbarea climei, dar merită un scurt comentariu).

Când a fost inventat în 2007, telefonul inteligent a produs o schimbare de paradigmă tehnologică. Un singur obiect – iPhone-ul – a început să înlocuiască alte 32 produse după numai cinci de existență, ajungând în 2019 să substituie nu mai puțin de 50 obiecte diferite: radio, cameră de fotografiat și de filmat, busolă, altimetru, GPS, ceas deșteptător, furnizor de știri, e-mailuri, acces la internet, filme, video și audio-clipuri etc., etc. iPhone-ul a condus la economisirea unor cantități semnificative de metal, mase plastice, sticlă, hârtie etc.

Pentru o listă mai lungă a realizărilor sistemului capitalist în protejarea resurselor naturale invit pe cei interesați să (re)citească articolul meu de anul trecut Paradoxul progresului (III) – Când se obține mai mult din mai puțin…

Ce sistem politic ar trebui să înlocuiască actualul capitalism pentru a opri schimbarea climei?

De regulă, cei care cer „schimbarea sistemului pentru a opri schimbarea climei” nu specifică prea clar ce sistem preferă ei. Dar soluțiile practice pentru dezmembrarea sistemului capitalist sunt cele din recuzita socialist/comunistă: desființarea proprietății private prin naționalizare fără sau cu compensații simbolice; redistribuirea bunurilor expropriate;  impozitarea dură pentru a colecta bani în visteria statului; limitarea economiilor bazate pe piața liberă prin creșterea „neabătută” a rolului statului etc.

Practic, așa cum am scris mai sus, sub stindardul „să schimbăm sistemul, nu clima”, se încearcă introducerea unui cal troian socialist prin porțile largi, nepăzite, ale societăților occidentale avansate economic, dar amorțite de cântecele fatalelor sirene eco-socialiste.

La prima vedere, pare greu de crezut că bastioane impenetrabile ale democrației și capitalismului dezvoltat din America de Nord și Uniunea Europeană (parțial) ar putea sucomba fără luptă în fața unor insidioase asalturi propagandistice. Și, totuși… Ceea ce nu au reușit șapte decenii la rând tancurile și rachetele sovietice, imensele aparate propagandistice ale fostelor țări socialiste/comuniste, are astăzi sorți de izbândă când se flutură flamura încălzirii globale antropogene, iar SUA + UE declară „stări de urgență climatică” și alocă mii de miliarde de dolari pentru a opri această încălzire de circa 1°C.

Dar, precum bine a subliniat profesorul timișorean Mircea Mihăieș, ”Ca și mama Prostiei, mamele lui Marx, Engels și Lenin sunt mereu gravide”, adică puii lor se nasc în continuare și devin tot mai inventivi.

De exemplu, în Ghidul pentru profani privind încălzirea globală antropogenă, se găsesc instrucțiuni precise despre abordarea luptei împotriva sistemului capitalist:

Teama de încălzirea globală antropogenă oferă o modalitate de a implica pe toată lumea în această mișcare. Socialiștii de toate culorile nu mai trebuie să profereze noțiuni marxiste care îi îndepărtează pe cei mai mulți oameni; acum, ei pot vorbi despre știința încălzirii globale și despre uragane și inundații masive și altele asemenea, și, folosind frica, să îi inculce omului de rând obiectivele lor socialiste de înăbușire a capitalismului și a creșterii economice prin preluarea controlului economiilor de către guverne folosind această ușă din spate a ecologismului.

John Bellamy Foster, fost editor al revistei marxiste Monthly Review, a declarat în 2005:

Problema este capitalismul. Singura soluție, oricât de greu de contemplat ar fi aceasta în prezent, este socialismul.[7]

În cadrul programului ”Schimbarea sistemului, nu schimbarea climei” se desfășoară actualmente eforturi majore de inginerie socială globală, incluzând socialismul global, care vizează anihilarea capitalismului, descreșterea economică, de-industrializarea și reducerea populației -toate fiind văzute drept „soluții” ale unor probleme care fie nu există, fie sunt mult exagerate. Teorii fel de fel încearcă să strecoare calul troian socialist acoperit cu harnașament eco în societățile capitaliste avansate: d. ex., marea transformare sau „resetare”[8]; marea tranziție[9], o „societate post-capitalistă” care „ar vindeca injustițiile globale deja adâncite” etc.

Ne aflăm în fața unor propuneri insistente de  „mari transformări/resetări” care sunt doar mari iluzii și decepții cu origini socialiste sau comuniste,  eșuate lamentabil acolo unde au fost încercate. Venezuela a fost una dintre cele mai bogate țări din America de Sud și din lume, un membru fondator al OPEC. Au fost de-ajuns însă doar 10 ani ca țara să devină una dintre cele mai sărace națiuni, care acum are nevoie să importe benzină și hîrtie igienică pentru cei care nu au emigrat încă. Și care continuă să blameze SUA pentru eșecul socialismului castro-chavist.[10] China, cândva un bastion redutabil al socialismului, l-a abandonat cu decenii în urmă și astăzi încearcă un sistem capitalist globalizat. Marea Revoluție din Octombrie a însemnat, printre altele, și începutul „marii transformări sovietice”. După 70 ani de la revoluția bolșevică, Rusia recuperează lent decalajul economic. Iar PIB-ul Rusiei este încă similar cu cel al Australiei, deși „țara sovietelor” este una din cele mai bogate de pe glob în ceea ce privește resursele naturale și deși Rusia are 146 milioane locuitori, iar Australia doar 25 milioane. Despre socialismul cubanez nici nu mai are rost să scriu – este un dezastru absolut. Și cu toate acestea, și multe altele exemple asemănătoare, mă uimește pletora de activiști, propagandiști, profesori universitari ș.a. care visează cu ochii deschiși la binefacerile climatice, justițiare, economice etc., ale socialismului. Este parcă un blestem: cei care nu au trăit în dictaturile socialiste sunt atrași de cântecul criminal al sirenelor marxist-leniniste.

În 2013, „zeul” ecologiștilor, Sir David Attenborough, a proclamat că „oamenii sunt o plagă pentru planetă”. Ca și cum acest lucru nu ar fi fost de ajuns, culmei nebuniei a venit în 2020 cu o relatare BBC despre ”Legea care ar putea face schimbările climatice ilegale”, da, citiți din nou, o lege daneză care „s-ar putea dovedi a fi una dintre cele mai apropiate lucruri de până acum de o lege care ar face schimbările climatice – sau cel puțin lipsa de efort pentru a le opri – cu adevărat ilegale”. Clar, nu? Cine nu face cel puțin dovada unor eforturi pentru a opri schimbarea climei devine un infractor și la cremenal cu el!!! Am putea vorbi oare și de apariția unei eco-dictaturi?

Dacă obstinații eco-activiști și propagandiști mai au nevoie de dovezi care să-i trezească la realitate, ofer câteva informații recente:

Celor care doresc să salveze planeta de la încălzirea globală antropogenă, unii cercetători le-au găsit o soluție „simplă”: la fiecare doi ani să fie instituit de către Guvernul Mondial un lockdown al întregii planete. Astfel, emisiile de CO2 se vor încadra în graficul adoptat de Acordul climatic de la Paris în 2015 și biata noastră planetă va răsufla ușurată și ne-încălzită catastrofal.[11] (Articol publicat în Nature pe 3 martie 2021).

Pentru cei care cred că descreșterea economică ar reprezenta singurul răspuns rezonabil la provocările climatice cu care ne confruntăm, recomand datele furnizate de World Bank în ianuarie 2021, conform cărora economia globală s-a redus în 2020 cu 4,3%. Această descreștere economică a fost cauzată de pandemie, lockdown, distanțare socială etc. Dar – bucurie pentru ecologiști! – s-a produs și o scădere a emisiilor globale de CO2 cu circa 6%, cea mai mare reducere anuală de după cel de-al doilea război mondial! Din nefericire, scăderea concentrației de CO2 a venit la pachet cu foarte reale dureri umane, care nu pot fi neglijate. O analiză publicată de Pew Research Center pe 18 martie 2021 a constatat că numărul celor care au un venit mediu – oameni care trăiesc cu $10 – $20/zi – a scăzut cu 54 milioane în 2020 prin comparație cu numărul prognosticat înainte de pandemie, pe cînd numărul săracilor din lume a crescut cu 131 milioane.

Poziția mea este simplă: Capitalismul este mai important pentru viitorul omenirii decât ecologismul propagandistic și alarmist, care visează la socialism.

Concluzii

În 1992, după implozia Uniunii Sovietice, Francis Fukuyama ne anunța triumfător sfârșitul istoriei și al ultimului om. Dar, în 2016, sovietologul Alexander G. Markovsky ne întuneca bucuria victoriei obținute fără a trage un singur foc de armă: America și Occidentul nu au învins comunismul, ci l-au adoptat, în timp ce fostele țări „comuniste” asiatice, păstrându-și strategiile de dezvoltare imune la isteria CO2 au atins noi „standarde” de viață care erau cunoscute înainte doar de Occident.[12]

Întrebându-se dacă ecologismul este o deghizare a socialismului, Charles Krauthammer  ne avertiza în 2008:

După cum arată mormanul de cenușă al istoriei, stânga intelectuală pare că a găsit soluția salvării finale: ecologismul. Acum, experții vă vor reglementa viața nu în numele proletariatului sau al socialismului fabian, ci – mai bine chiar – în numele Pământului însuși.[13]

Mult mai recent, și Bjorn Lomborg într-un articol sugestiv intitulat Climate Change and Cancel Culture, a făcut o caracterizare lucidă a complexului politico-academic implicat în menținerea „stării de apocalips climatic”:

Forțele politice, care doresc să cheltuiască sume exorbitante pentru climă, și segmentul academic [generos finanțat  prin granturi guvernamentale], care alimentează frica, vor să elimine din dezbaterea privind clima orice altceva decât cele mai apocaliptice scenarii. Ei solicită o fidelitate de nezdruncinat față de cheltuielile uriașe pentru politica climatică, indiferent de eficiența acestora. Actorii politici, [fie democrați socialiști sau de altă culoare apropiată], insistă să trateze această problemă ca pe o alegere binară morală, în locul unei echilibrări realiste a costurilor și a eficacității, care ar permite ca multe alte provocări ale noastre să fie de asemenea luate în considerare.

Cel mai simplu mod de a convinge societățile să autorizeze cheltuirea a zeci de mii de miliarde pe care nu le avem este să ne sperie. Facțiunea academică și activistă care dă tonul amenințător în conversația despre climă vrea să elimine disidența, rămânând ei singurii autorizați să vă spună cât de speriați ar trebui să fiți. Pentru a evita irosirea miilor de miliarde, nu ar trebui să-i lăsăm.[14]

Ignoranța nu este o apărare. Din contra, poate fi o boală potențială.

Am mai reținut și aprecierile  amar-ironice ale geofizicianului și geochimistului francez Patrice Poyet, făcute într-o carte publicată pe 20 martie 2021:

Cînd se va scrie istoria secolului al XXI-lea, se va consemna și perioada delirului climatic apocaliptic. Probabil i se va da și un nume – Al Goreism, ca să rimeze cu Lîsenkoism. Va fi pomenită și gluma cu „Algoritmii” pentru a ne aminti de programele de calcul, bazate pe algoritmi dubioși, care au costat societățile occidentale mii de miliarde de dolari, irosite în „cercetări” fără sens și care, confundând cauza cu efectul, au indus omenirea în eroare în proporții extraordinare și au generat politici punitive incredibile pentru a realiza decarbonizarea, ca și cum CO2 ar fi fost un demon, nu un gaz vital.[15]

În 1941, Bertolt Brecht a tras semnalul de alarmă cu privire la emergența rapidă a fascismului – Ascensiunea lui Arturo Ui poate fi oprită. În zilele noastre, alarma brechtiană sună la fel de amenințător, dacă îl înlocuim pe Arturo Ui cu socialismul pe care l-am crezut demult dus la groapa istoriei:

Nu vă bucurați încă de înfrângerea lui, oameni buni!

Deși lumea s-a ridicat și l-a oprit pe ticălos,

Cățeaua care l-a fătat este din nou în călduri.

(trad. pers.)


[1] Capitalism v environment: can greed ever be green?, 2014

Is Naomi Klein Right That We Must Choose Between Capitalism and the Climate?, 2015

The Real Relationship Between Capitalism and the Environment, 2017

The fight against climate change is a fight against capitalism, 2019

Ending climate change requires the end of capitalism. Have we got the stomach for it?, 2019

Capitalism Is Destroying the Planet—Let’s Destroy Capitalism!, 2019

Capitalism Is the Key to Fixing Climate Change, 2019

‘System Change Not Climate Change’: Capitalism And Environmental Destruction, 2020

Capitalism or the Climate?, 2020

Why We Need to Change Capitalism for Climate Action,  2020

Capitalist roots of the environment crisis, Climate & Capitalism, 2020

System Change, Not Climate Change — Fight For A Socialist Alternative, 2021

System Change not Climate Change an anti-capitalist, ecosocialist network, 2021

[2] Laganière, J., et al., 2017, Range and uncertainties in estimating delays in greenhouse gas mitigation potential of forest bioenergy sourced from Canadian forests, Global Change Biology Bioenergy, vol. 9, pp.358–369.

[3] Berner, R. A., and Kothavala, X., 2001, GEOCARB III: A Revised Model of Atmospheric CO2 Over Phanerozoic Time, American Journal of Science, vol. 301, February 2001, pp. 182–204.

[4] Goklany, I. M., 2015, Carbon Dioxide, The good news, The Global Warming Policy Foundation, 33 p. plus references, http://www.thegwpf.org/content/uploads/2015/10/benefits1.pdf

[5] Idso, C. D., 2013, The Positive Externalities of Carbon Dioxide: Estimating the Monetary Benefits of Rising Atmospheric CO2 Concentrations on Global Food Production, Center for the Study of Carbon Dioxide and Global Change, 30 p.

[6] Turley, T., and Dr. Delworth, B., 2013, The Effect of Economic Freedom on Environmental Quality and Economic Growth, The Undergraduate Research, Brigham Young University, http://jur.byu.edu/?p=7836 

[7] Jeffrey, G.   R., 2011, The Global-Warming Deception: How a Secret Elite Plans to Bankrupt America and Steal Your Freedom, Crown Publishing Group, p. 42.

[8]WBGU, 2011, Main Report, Changing World, Social Contract for a Great Transformation. Scientific advisory board of the federal government on global environmental changes, Berlin, 448 p.

[9] Hornborg, A., 2017, How to turn an ocean liner: a proposal for voluntary degrowth by redesigning money for sustainability, justice, and resilience, Journal of Political Ecology, vol. 24, p. 623-332.

[10] Crânganu, C., 2019, Criza venezueleană – o criză a petrolului convențional. Rolul SUA în apariția și gestionarea ei.

[11] Le Quéré, C., et al, 2021, Fossil CO2 emissions in the post-COVID-19 era, Nature Climate Change, vol.  11, pp. 197–199.

[12] Markovsky, A. G., 2016, Liberal Bolshevism: America Did Not Defeat Communism, She Adopted It, Dog Ear Publishing, LLC, 318 p.

[13] Krauthammer, C., 2008, Is environmentalism a disguise for socialism?

[14] Lomborg, B., 2021, Climate change and cancel culture.

[15] Peyote, P., 2021, The Rational Climate e-Book Cooler is Riskier, https://patricepoyet.org/

Distribuie acest articol

98 COMENTARII

  1. Acest articol merita facut carte! Chiar daca nu va fi expusa in librarii, multi ar fi dispusi sa o cumpere, pentru limpezirea mintii si pentru a scapa de presiunea dogmei.

  2. „The problem is that capitalists typically don’t know how to divide the pie well and socialists typically don’t know how to grow it well. While one might hope that when such economic polarity and poor conditions exist, leaders would pull together to reform the system to both divide the economic pie and make it grow better (which is certainly doable and the best path), they typically become progressively more extreme and fight more than cooperate.”

    „Contrary to what populists of the left and populists of the right are saying, these unacceptable outcomes aren’t due to either a) evil rich people doing bad things to poor people or b) lazy poor people and bureaucratic inefficiencies, as much as they are due to how the capitalist system is now working.”
    (Ray Dalio – capitalist de succes, Aprilie2019)
    https://www.economicprinciples.org/Why-and-How-Capitalism-Needs-To-Be-Reformed/

    Pentru cei ce nu au rabdare/timp, cititi sectiunea „What I Think Should Be Done” a articolului din link.

    D-le Cranganu si stimati cititori-comentatori, ce parere aveti despre abordarea dlui Dalio(lipsita de codoi et al, dar cerand ajustarea capitalismului)?

    • pfff, capitalistii nu stiu sa mparta placinta pe care au facut o (de ce ar faramita o n parti egale cind nu toti au contribuit egal la facerea ei ?) iar socialistii nu stiu s o faca ( (asadar toti se nfrupta din nimic !). ceea ce sugerati daca nteleg bine este un capitalism care sa produca iar in virf tovarasul politic care sa mpartata si sa dea directive ? vedeti ca asta se ntimpla din 89 in Romania, ca urmare i ultima n europa la dezvoltare si prima la coruptie. si mai zic ceva, birocratia (a se vedea molima ce cuprinde parlamentul europei) va sfirsi n dictatura hotilor si prostilor (cum s a mai intimplat)

    • daca esti pe pamant automat produci CO2 – deci daca este cineva suprimat atunci scade productia de dioxid de carbon – nu ma mai mira prostia legata de lockdown si ce bine este ca s-a depoluat si culmea, unii pot muri linistiti deci efectele sunt mai mari decat reducerea capitalismului la tacere…

      Dalio se focalizeaza pe microcreditare si educatie ca si filantropist – este doar o forma de a se manifesta pentru ca preocuparea care il macheaza se pare pe Dalio este lipsa educatie cauzata in principal de saracie.

      REf propunerile lui si opiniile mele:
      1/ Lidership – good to have, dar imi este teama ca nici Trump si nici Biden nu sunt good leaders
      2/Bipartizaniat – suna frumos dar dificil de realizat – poate moderarea celor doua parti, care pleaca de la lideri capabili sa isi modereze atitudinea si de la capacitatea crescuta de a analiza diferite solutii propuse de exemplu de think-tanks, solutii care ar trebui armonizate cu situatia din teren
      3/coordonare politica monetara si fiscala – se intampla acum, am remarcat cum seful Fed a taiat scurt mustata unui congressman repulican din texas cand a pus o intrebare cam aroganta – never ever seen Powell doing such a short remark
      4/ redistribuire – aici am dubii ca taxarea celor bogati sau taxarea unor obicieuri infierate

      • Ati sarit punctul 3 din articol/sectiunea „What I Think Should Be Done”.
        Dp meu dv, cel mai important:

        „Clear metrics that can be used to judge success and hold the people in charge accountable for achieving it.
        […] To the extent possible, I’d bring that sort of accountability down to the individual level to encourage an accountability culture in which individuals are aware of whether they are net contributors or net detractors to the society, and the individuals and the society make attempts to make them net contributors.”

    • Bag seama că trebuie urmat exemplul luminos al Chinei: În 2019 când am fost ultima oară acolo la Quingdao (fosta colonie germană Tzintao) și Shanghai erau kilometri de gunoiae plutind voios pe mare :)

      Lăsând gluma la o parte, există suficiente metode civilizate de procesare a deșeurilor.

      În altă ordine de idei, nimeni nu vă oprește să nu mai produceți deșeuri. Ce ar fi să începeți cu exemplul personal și după aia să ne luminați și pe noi?

  3. Eu simt ca m-am racorit si am inverzit…
    multumesc pentru articol.

    Recomand sa nu sa creada ca daca mai poti cadea in lac -unde poti inota- nu poti sa reusesti performanta, deloc de invidiat, de a pica direct in put/socialism.

    Desi unii zic sa nu il cauti pe ala cu coarne/capitalism, ei singuri dau peste tat-su/socialism .

    Se poate face ceva relativ usor, si domnul Cranganu l-a facut, sa fie marita scara la care se vede timpul sau sa te indepartezi putin de problema/Pamant si sa il vezi din spatiu, mai de departe…

    Sigur, de aproape se vede limpede de iese fumagaul pe Pamant, nu mai sunt erori aici cred…

    Echilibrul este necesar si scuteste lumea de o serie intrega de derapaje/prostii.
    Cu multumiri

  4. ..cunoaștem de la firul ierbii ipocrizia socialismului (mai mult sau mai puțin științific..) și promisiunile lui utopice. A uitat occidentul atât de repede cu cine s-a luptat, pe toate căile ?

    Da, ravagiile climatice din ultimii ani, au readus în prim-plan tema încălzirii globale și încercările țărilor dezvoltate de găsi o cale de rezolvare, prin protocolul de la Kyoto și mai apoi prin acordul de la Paris.

    Și nu țările socialiste au dat tonul, ci mai degrabă tineri gen Greta Thunberg. Copiii de școală i-au motivat pe părinți și pe vârstnici să acționeze.

    Deși China a semnat și s-a angajat să înceapă reducerea emisiilor de CO2 până în 2030, ea este responsabilă pentru mai mult de un sfert din emisiile globale de gaze cu efect de seră.

    Apoi, tot țările dezvoltate sunt pionierii surselor de energie regenerabile, a echipamentelor celor mai performante de producere a energiei eoliene, solare, din biomasă …etc
    Produsele cu consum redus de energie (A +++..) sunt inventate și produse tot de țările dezvoltate.

    De partea cealaltă, doar propagandă populistă. Din păcate Trump a plasat SUA într-o situație cel puțin jenantă din acest punct de vedere..

    „Codoi”-ul în sine e parte a lanțului trofic, așa cum bine spuneți. El este vital pentru regnul vegetal, așa cum e glucoza și cărnița pentru noi cei care mestecăm sau rumegăm (vegan sau profan de-a dreptul..)

    Problema e că am mai tăiat și pădurile. Și multe dintre dezastrele naturale se produc fix din această cauză. N-ar strica puțin aerobic la plantat puieți, pentru că mișcarea-n aer liber e mai sănătoasă, oricât de sofisticate-ar fi aparatele alea de la sală. Nemaivorbind de ideea de utilitate a efortului..

    Altfel, vinovați de degradarea ecosistemului planetar suntem cu toții, prin contribuția individuală a fiecăruia dintre noi. Nu doar mama Prostiei, a lui Marx, Engels și Lenin.. Ajungem în curând la 10 miliarde.. Uscatul l-am rezolvat, urmează oceanele..

    Așa cum constata Jan Anderson (Jethro Tull) la aniversarea a 50 de ani de la lansarea albumului Aqualung, pe parcursul unei vieți de om populația planetei s-a dublat (de fapt a crescut de la 3 la 6 miliarde între 1960 și 2000, iar în ultimii 400 de ani a crescut de 10 ori).

    În loc de concluzie, „Heavy horses” – Jethro Tull – Basel 2008 :
    https://www.youtube.com/watch?v=yjFr54eVNVI&t=1s

    • Păi dacă înțeleg eu bine din comentariul dvs., problema ar fi că tăiem pădurile aiurea și că poluăm oceanele cu plastic. Total de acord cu dvs. Haideți atunci să rezolvăm ACESTE probleme reale, nu să inventăm unele noi pe care nu le putem rezolva. Înlocuirea gipanului diesel cu gipan pe baterii nu are cum să rezolve problemele de mai sus, poate cel mult să le agraveze.

  5. Este evident , pentru intreaga omenire, ca nu exista nici un motiv de a contrapune sau de a pune -fata in fata – ca termen de excludere a existentei sau inlocuirii vreuneia dintre temele aratate in text . Capitalism versus modificari climatice . Capitalismul ne aduce noi intelegeri si ne arata preocuparile actuale ale umanitatii ce se refera la schimbarile climatice si la curatatea la propriu a planetei . Mai degraba capitalismul integreaza si aceasta noua si necesara modalitate de protectie planetara . Capitalismul nu pate fi inlocuit , el este chiar viata insasi . Sa nu uitam ca aceste imense sume de bani ,atribuite schimbarilor , modificarilor, climatice ,produc la rindul lor bunastare . America lui Joe Biden se reintoarce si ea in acordul de la PARIS . Viata ne-a invata cum si acolo unde , la un moment dat, exista indoieli , nimic nu este batut in cuie , nimic nu este dinainte stiut si tot viata ne-a invatat ca ceea ce un secol de stiinta constata a fi adevarat , urmatorul secol poate a ne arata greseala nostra . Dincolo de teoriile stiintifice sau semi- stiintifice omenirea are nevoie periodic de o schimbare , de o alta modalitate de a intelege existenta omului pe planeta . Acordul de la Paris uneste omenirea inspre gasirea unor noi modele ce tin de rezolvarea unui tel comun , un tel ce adauga plusvaloare notiunii de capitalism si globalizeza insasi natura atribuita animalului numit om . Asa cum digitalizarea ne arata noul salt tehnologic prin asa numita revolutie industriala , tot asa acordul climatic uneste constiinta – comuna – a oamenilor efemeri aflat pe planeta .Totul trebuie privit si gindit ca parte a unei nevoi umane , iar capitalismul ce doreste a integra si aceasta nevoie paminteana , umanizeza, in acelasi timp , salbaticia confruntarilor de tot felul . Nimic nu are de a face cu comunismul . Asa cum textul spune deja comunismul nationalizeza totul si redistribuie totul in societate ca parte a unei vointe nonnaturale , ca parte a decizei unui singur om sau partid . Acordul de la PARIS nu face decit sa ne uneasca .

    • Cu cine vă unește acordul ăla de la Paris și mai ales cum naiba vă unește?!

      P.S.: Lăsați-o un pic mai moale cu trasul nască dăunează grav sănătății :)

  6. eu am fost educat sa nu ma amestec in politica; dar ma ingrijoreaza ca nu doar ni se topesc ghetarii, ci ajungem sa ni se topeasca si camilele

  7. In cadrul sistemului de productie a legumelor din complexele de sere se aduce pe bani seriosi CO2 lichid cu cisternele. Acesta se depoziteaza in rezervoare si apoi este distribuit treptat printre plante pentru cresterea productiei, deoarece creste randamentul fotosintetic.

  8. Domnule Cranganu,
    Felicitari pentru articol! Deja l-am distribuit prin familie…
    Eu am fost tot timpul un sceptic a tot ceea ce prezinta main stream media, poate mi se trage de pe vremea comunismului cand televiziunea (una singura) prezenta productii record la hectar si depasirea planului la arat cu 150%. De acolo si gluma cu: Opriti aratul, ati ajuns la granita cu China!
    De profesie inginer, ma bazez tot timpul pe numere, calcule, stiinta. Asta lasa deoparte emotiile, trairile si ma face sa par un pic cinic. Eu cred ca natura e un sistem complex care are tot timpul tendinta de a se auto-echilibra, ma refer la perioade mari de timp si oamenii par sa uite ca noi, omenirea, suntem doar un micro-punct pe scara timpului planetar. Saptamanile trecute am vazut la stiri ca au erupt doi vulcani (unul in Islanda si unul in Sicilia) si ca nimeni nu a fost ingrijorat de „poluarea masiva” rezultata in timpul eruptiilor. Pun pariu ca o viitoare crestere a CO2-ului in atmosfera va fi pusa tot pe spatele „capitalismului putred”.
    Ce ma intristeaza pe mine este ca: citind articolul dumneavoastra sunt oameni care comenteaza exact impotriva explicatiilor dumneavosatra documentate stiintific! Deci ii explici omului in fata ca India si China sunt mai verzi acum DATORITA cresterii concentratiei de CO2 si ei tot refuza sa accepte acest lucru… Asta este, main stream media e mai puternica decat dumneavoastra. Sper sa rezistati si sa scrieti in continuare iar eu (cel putin) promit ca o sa va citesc si distribui cum am facut-o si pana acum.

    Cu Stima,
    Shobolanul de Santina.

  9. Stimate profesor, este prea tarziu, trenul a plecat si suntem pe drumul catre un „viitori luminos”, dupa ce model. vom vedea, cel chinezi devenind foarte frecventabil chiar daca, de ochii lumii, occidentul incerca sa ne convinga de altceva, metodele sunt aceleasi, control total.
    Pandemia n-a facut decat sa puna in miscare fortele centrifugale si sa accelereze intreg procesul, masurile antipandemice fiind un prilej de testare si pana unde se poate strange latul.
    De dragul salvarii planetei / climei in urmatori zeci de ani vom fi supusi tot mai mult interdictiilor de tot felul, incepand cu reducerea fortata a consumului de carne, „cartele” vor deveni iar actualitate pana la ingradirea liberei circulatii, zborurile fiind proabil primele care vor fi afectate si pe rand va urma si restul.
    Ne va ramane doar bicicleta si trotineta cu care ne vom mai putea deplasa in jurul blocurilor, constructia caselor fiind la fel interzisa.
    Noile technologii vin ca o manusa masurilor de control care urmeaza sa fi implementate, actuala faza, testul fiind in plina desfasurare.
    Argumentele sus mentionate nu intereseaza decat un cerc foarte restrans de fani, priviti in jur si ce se intampla, auziti declaratiile, pe fata ale decidentilor politici, priviti mass media care se alineaza incetul cu incetul „directivielor” care sunt trasate, mai pe fata, mai pe ascuns.
    Se doreste inlaturarea culturii noastre nu numai a capitalismului, se doreste schimbarea vorbelor, a limbii vorbite, a comportamentului si trasformarea in „elevi” silitori pt care nu mai exista nici mama si nici tata, doar parinti.
    Da, se pune ceva la cale, majoritatea oamenilor nu inteleg, din contra, multi au impresia ca suntem pe un drum bun, sa fie sanatosi, dupa mine potopul , de copii de nepoti numai de bine, nu mai am cum sa-i ajut , am avut noroc de o perioada buna de trai, ce va urma, e problema lor.

  10. Buna ziua,Domnule Profesor.Si mie mi-e teama de aceleasi lucruri,de alunecarea in Socialism!Ati prezentat corec pericolul insa nu lansati nici o solutie.Doar faptul ca inca reusiti sa scrieti este prea putin!Trebuie facut ceva in stil mare,la nivel mondial!Chiar nu mai avem nici o speranta?Pe de alta parte din toata retorica ecologist-socialistilor retin doar un singur aspect:daca suntem totusi prea multi oameni pe Planeta?Si daca este asa de ce nu imputinam numarul de chinezi????Tot ne-au adus virusul asta!!!Multumesc!Imi doresc ca lumea sa va ia de urgenta in serios!Cred ca ceva foarte grav ne ameninta pe noi oamenii cu toate ca pot fi acuzat de pesimism declansat de Pandemie!!Nu cred o iota din incalzirea globala!Cine nu vede Socialismul din spate ori e prost ori e prost!Nici macar rau intentionatii nu prea mai exista in afara de cei cativa Lideri Mondiali din umbra,in rest sunt doar prostii!Prosti dar multi!Multumesc Domnule Presedinte!Cred ca trebuie sa trecem la o alta etapa,pt apararea modului de viata Occidental CAPITALIST!Si totusi am si eu o cerere Personala deocamdata:Mai poate fi pedepsita China pentru actuala Pandemie???Cand s-ar putea intampla aceasta minune?Pentru mine este esential ca China sa fie pedepsita pentru a mai avea incredere in America si in Liderii ei??Sau se va reimpartii Pamantul ca in vremea Uniunii Sovietice???Sau si mai grav,o sa jucam toti doar dupa cum canta BEJINGUL???Cred ca ne ia dracul pe toti!Cu toate ca am avut o exprimare neacademica va rog sa o publicati pentru ca sunt foarte multi oameni dezamagiti care asteapta ceva legat de pedepsirea Chinei!Ma tem ca Prezicerea Biblie cu Dominarea Lumii de catre Rasa Galbena e pe cale sa se intample fara insa sa existe un Dumnezeu asa cum ni l-am imaginat noi Occidentalii!Nimeni nu are nici o Problema cu Pericolul urias reprezentat de China???Chiar nimeni?Inteleg ca Germania lui Merkel ciar nu are nici o problema!Inteleg ca Nici Macron nu are nici o problema!Sar nici Presedinintii Americani???Chiar sunt anesteziati?Chiar doar Incalzirea Climatica este cea mai mare so presanta problema??????Astept raspuns de la cineva!!Nu glumesc cand spun ca astept un raspuns!

  11. Cred ca este exagerat sa zicem ca „astia” sunt „doar” anticapitalisti.

    De fapt ei sunt anti-industriali ….. idealual lor par a fi societarile de vanatori-culegatori .. si descoperirea agriculturii a fost „The Worst Mistake in the History of the Human Race”,

    D’aia am si unele duboo ca astioa ar mai fi marxisti .. Nu e lata dar marxismul este o ideologie a societatii industriale ..

    • Nici eu nu cred că eco-activiștii ar mai fi marxiști, pentru că niciun alt sistem cunoscut din istorie nu a produs/nu produce mai multă bogăție materială, mai multe inovații, o mai lungă speranță de viață. Dacă cei care se revendică a fi marxiști/socialiști ar mai pune mâna și pe o carte, ar putea citi că înșiși părinții lor ideologici, Marx și Engels, au scris în Manifestul Partidului Comunist din 1848 următoarele:

      Burghezia (clasa capitalistă) a creat, în cursul dominaţiei ei de clasă, care datează abia de o sută de ani, mult mai multe şi mai uriaşe forţe de producţie decît toate generaţiile trecute laolaltă. Subjugarea forţelor naturii, maşinismul, aplicarea chimiei în industrie şi agricultură, navigaţia cu aburi, căile ferate, telegraful electric, desţelenirea unor întregi continente, fluvii făcute navigabile, populaţii întregi ieşite ca din pămînt — care dintre secolele trecute ar fi putut să bănuiască că în sînul muncii sociale dormitau astfel de forţe de producție?

      Dacă s-ar întoarce printre noi astăzi, oare ce-ar mai spune KM & FE despre creșterea bunăstării prolatariatului sub domnia capitalismului global din ultimii 170 ani ?!

    • Citez: „marxismul este o ideologie a societatii industriale ..”. Nu neapărat. Pe vremea lui Marx și Engels proletriatul sărac părea masa de manevră perfectă pentru poreluarea puterii și atunci evident că ei răgușeau ridicând în slăvi industrializarea și dictatura proletariatului în timp ce trăiau bine merci din exploatarea sălbatică a proletarilor ce trudeau la fabrica de țesături a „filozofului proletar” Engels :)

      În zielele noastre proletari care să râvnească la ghiftuiala capitalsită sunt mult prea puțini și îmburgheziți ca să mai poată consititui un vector al schimbării politice. Deci sunt necesari alți idioți. Și uite așa marxismul a devenit eco…

  12. Un raspuns, Terra este o simpla planeta de marime medie, cu resurse epuizabile care trebuie sa sustina peste 7 miliarde de oameni. La scara umana lucrurile nu par grave, dar pentru generatiile ce vin se vor acutiza multe probleme. Cele politice si militare de suprematie, cele comerciale pentru cat mai mult profit, cele de urbanizare, etc. Ce vor fi oamenii, niste simple papusi bine manuite. Deja efectele pandemiei, eutanasierea, hrana chimizata, scaderea educatiei, a nivelului cultural, ateismul extins vor duce la reducerea coeziunii si solidaritatii sociale.

  13. E deja mai mult decit evident ca pentru stinga radicala ecologista și progresista pandemia covid e numai o repetitie cu public pt următoarea „plandemie”.. Aia cu eco, cu verde, cu carne sintetica, cu renunțat la mașini și mers cu bicicleta, cu veșnică invinovatire a occidentalilor albi și bărbați pentru orice, cu multa propaganda și mult egalitarism forțat.

  14. Capitalismul și inovațiile

    În apărarea capitalismului în fața asalturilor eco-activiștilor, am făcut doar o singură afirmație personală în articol (Capitalismul este mai important pentru viitorul omenirii decât ecologismul propagandistic și alarmist, care visează la socialism), restul fiind exemplificări din diverse puncte de vedere. Printre altele, am indicat existența unei corelații semnificative între libertatea economică (mai mult capitalism, mai puțin etatism) și performanțele obținute în protejarea mediului înconjurător. Liderii mondiali în protecția mediului sunt țările capitaliste bogate (Danemarca, Luxemburg, Elveția, Marea Britanie, Franța), nu țările cu regimuri socialiste sau semi-socialiste (China, locul 120; Etiopia, locul 134; Vietnam, locul 141).

    Un alt clasament în favoarea capitalismului, pe care nu l-am prezentat în articol din motive de economie a spațiului, este 2021 Bloomberg Innovation Index, care ordonează țările după o serie de criterii care consideră noile inovații, idei, servicii etc., apărute într-o țară. O cantitate mare de inovații provine dintr-un surplus de capital investit în noi cercetări și dezvoltări tehnologice. O țară socialistă este de regulă săracă și puținele resurse financiare pe care le are nu permit investiții în noi invenții și procesele necesare să le transforme în inovații. Uneori, se pierd acele investiții și dacă ești sărac, dai repede faliment.

    Indexul Bloomberg al Inovațiilor, publicat pe 2 februarie 2021, listează șapte țări europene pe primele 10 locuri. Din afara Europei, clasamentul mai cuprinde Coreea de Sud (locul 1), Singapore (locul 2) și Israel (locul 8). Din Europa, sunt prezente, în ordine, Elveția, Germania, Danemarca, Suedia, Finlanda, și Austria. Toate țările numite sunt capitaliste. Cele mai multe din țările menționate se regăsesc pe locuri fruntașe și în Environmental Performance Index și în Index of Economic Freedom.

    Cum se justifică sinergia capitalism – inovație? Sociologa Susan Cozzens (Georgia Institute of Technology) a descris succint această cauzalitate în 2016:

    În literatura clasică despre știința economică a inovației, firmele private reprezintă forța motrice. Acestea caută să obțină un avantaj competitiv pe piață prin introducerea de noi produse care să le ofere un monopol temporar. Prin practicarea unor prețuri ridicate în timpul perioadei de monopol temporar, firma obține profituri și se dezvoltă. Introducerea de noi procese poate avea ca rezultat un avantaj competitiv dacă această etapă reduce costurile sau crește productivitatea. Din acest punct de vedere, firmele stimulează inovarea pentru a supraviețui și a câștiga pe piață.

    • „Liderii mondiali în protecția mediului sunt țările capitaliste bogate (Danemarca, Luxemburg, Elveția, Marea Britanie, Franța), nu țările cu regimuri socialiste sau semi-socialiste (China, locul 120; Etiopia, locul 134; Vietnam, locul 141).”

      Cred ca nu sunteti precis cand impartiti alb-negru. Socialismul are niste grade/nivele.
      Dvs. lasati impresia ca, spre exemplu, Danemarca(tarile din prima enumerare) = 0%socialism + 100%capitalism.

  15. „Incalzirea globala” e un ambalaj populist al problemelor de mediu, poluare, distrugere de eco-sisteme, provocate de acelasi capitalism care acum se redefineste ca ‘stakeholder capitalism’, consolidand averea lumii in mainile unei elite oligarhice in timp ce pentru marea majoritatea va insemna reducerea la o clasa de proletari, respectiv ‘labour capital’.

    „Because of the sudden absence of traditional enemies, „new enemies must be identified.”. „In searching for a new enemy to unite us, we came up with the idea that pollution, the threat of global warming, water shortages, famine and the like would fit the bill….All these dangers are caused by human intervention, and it is only through changed attitudes and behavior that they can be overcome. The real enemy then, is humanity itself.”
    The First Global Revolution, – Clube of Rome, 1992

    Primele idei au fost publicate in raportul „Limit To Grow” – 1972, tot de Clubul Romei, ca urmare a unei modelari pe calculatoare dulap-lampa de la vremea aceea. O viziune si mai veche, HG Wells – „The Open Conspiracy – Blue Prints for a World Revolution”, 1928

    Spalarea pe creier e pe cat de profunda pe atat de ireversibila, am cunostinte ce mi-au spus ca „e OK daca nu mai mancam carne, doar se stie ca vitele produc 4% din CO2-ul ce incalzeste planeta”

  16. Personal, nici macar o singura data nu am perceput ca ar exista aceasta dilema, desi sunt preocupat de schimbarile climatice pricinuite de activitatea umana. Dar cred cu tarie ca LACOMIA este cea cu care ar trebui luptat si ca, in mare masura, lacomia este de vina pentru mediul murdar in care traim astazi. LACOMIA, nu capitalismul! Si consider ca lacomia discrediteaza capitalismul.

    Cat despre comunism si socialism, n-au avut, vreodata, grija pentru mediu. Si vin aici cu un exemplu tait, nu citit. Stiu exact cum arata localitatea Fieni (jud. Dambovita) in “epoca de aur” (cu praf de ciment pe toate acoperisurile, pe plante si pe strazi) si cum arata acum (mult mai putin poluata). Fabrica de ciment “socialista” polua mult mai mult decat polueaza fabrica de ciment “capitalista”.

    Pandemia vine cu unele lectii atasate, inclusiv referitoare la capitalism si la mediu. Sper ca fiecare om sa poata intelege macar o parte din aceste lectii.

    • Fără lăcomie nu există capitalism. De altfel fără lăcomie am mai trăi și azi în peșteri. Lăcomia e principala forță motrice a progresului economic. Nimeni nu inventează ceva util ceva așa ca fapt divers, ci inventrează spre a profita cât mai mult de pe urma invenției sale. Asta e realitatea crudă.

      Evident că ecoliogiștilor/comuniștilor nu le pasă de mediu. Comuniștii au generat dezastre ecologice ca cele de la Copșa Mică sau Fieni. Ecologiștii zilelor noastre țintesc mult mai sus: Creșteri ale mineritului de 700%-800% cu consecințe catastrofale pentru biata planetă. Cum altfel se vor procura cobaltul, nichelul, litiul și numeroase alte materii prime deficitare necesare satisfacerii gărgăunilor verzi?!

      Faptul că, bazat pe ce știm azi prin analiză spectrală, în tot sistemul solar nu există suficient litiu nici măcar pentru înlocuirea a 8%-10% din parcul auto mondial cu mașini lelectrice nu-i descurajează pe „iecologiștii” zilelor noastre să să zbiere cu ochii ca melcul că trebuie să trecem imediat pe mașini electrice…

      • @ Josef Svejk

        Hmmm… Cam simplist… Lacomia poate fi caracteristica fazei de capitalism salbatic, eventual. Daca doar lacomia ne-a scos din pesteri, tot ea ne va impinge inapoi, acolo, garantat. Cand gandesti un business care sa-ti aduca profit 30% din primul an, esti lacom. Dar nu toti capitalistii gandesc asa, mai ales in economiile dezvoltate.
        Stiu ca sunteti anti-ecologisti, dar incercati sa treceti peste blocajul in „azi” si sa acceptati ca inovarea va scoate din peisaj ceea ce face rau planetei. E singura noastra sansa. Stiu ca nu va convine, dar e singura cale logica. :)

        • De ce ne-ar ]mpinge lăcomia înapoi în peșteri?! Pe mine de exemplu lăcomia m-a adus de la un apartament cu chirie în România la casa mea spațioasă și confortabilă în America. De la un Peugeot 504 la mâna a doua/familie în România la un Yukon destul de nou pentru mone și un Bronco nou-nouț pentru doamna mea. În România mă căciuleam pentru un zbor cu planorul la Aeroclub, aici am avionul meu. Nu văd de ce lăcomia ar fi rea. Mie mi-a făctu numai bine. Mă puteți lumina?

          Apropos de 30% m-a umflat râsul când ma văzut cifra și mi-am zis că „Gura păcătosului adevăr grăieșe :) ”. Când am ajuns în țara asta lucram la GM. Din prima zi cel mai pronunțat cuvânt era „variable margin” care trebuie să fie musai peste 30%. Mai pe românește acel „variable margin” era (și e și azi) profit în păsăreasca GM-ului. Sub 30% implica tăieri semnificative de bonusuri iar dacă produsul la care lucrai era sub 20% bonusul era un $0 curat. Mi s-a părut oneros la vremea aia mai ales că proiectul la care lucram a fost mereu binișor sub 20% :) A fost dealtfel unul din motivele pentru care am plecat de la ei. Cu timpul, pe măsură ce am devenit mai înțelept și am mai și aplicat aritmetica învățată în școala primară, am înțeles că cifra aia de 30% nu e deloc oneroasă și că întreaga industrie a vehiculelor on și off road se mișcă undeva între 20% și 35% ca marjă de profit minim accepablilă… Eu, „pă persoană fizică” (vorba nemuritorului Vanghelie) și neavând „costuri operaționale”, nu-mi permit să păstrez niciun fel de plasamente ce îmi aduc în primul an profitul cumulat de sub 25%. De ce aș judeca atunci faptul că o companie mare cu tot soul de costuri de operare țintește din primul an peste 30%?

          Șmecheria e că dacă acțiunile lui X nu-mi aduc profitul așteptat le vând. La fel fac și ceilalți jucători mari și mici de pe piață și cumpăr acțiunile lui Y ce aduce profituri mai mari. Deci X dă faliment. Ăsta e mersul lucrurilor în orice capitalism indiferent că e nou nouț și spălbatic sau bătrân și învechit în rele.

          • Nu va pot lumina eu, vorbim limbi diferite. Ganditi-va la pesteri ale moralei, ale bunului simt sau ale constiintei planetare , de exemplu. Puteti?
            Fiecare vede viata in felul sau. Daca cea ce posedati va face fericit si nimeni nu sufera pentru fericirea asta, sunteti un om implinit si cu o karma buna. Ar trebuie sa fie suficient.

            • Ce-i „peștera moralei”?! Ce-i ăla „interes planetar”?! Dacă nu le puteți traduce atunci faceți un efort de bun simț să nu mai utilizați sintagme al căror sens nu-l înțelegeți. Tot se plânge toată România de analfabetism funcțional. De aici pleacă: De la dorința de a epata spunând vorbe mari și goale de conținut al căror sens nu e oricum înțeles de cei ce le slobozesc cu atâta abnegație.

              O chestie simplă & gratis pentru dumneavoastră: Lăcomia produce oameni bogați. Oamenii bogați sunt în marea lor majoritate generoși. Dacă nu de la prima generație, atunci măcar de la a doua. Neavând grija zilei de mâine lasă o grămadă de loc pentru empatie, generozitate și noblețe, Ca să parafrazeze o lozincă comunistă: „Lăcomia îl înnobilează pe om.” :)

              „Progresismul”, socialismul, etc. produc oameni săraci. Oamenii săraci sunt în marea lor majoritate meschini, răi și ticăloși de la prima până la ultima generație. Pentru că atunci când te lupți pentru bolul de orez sau bucata de pâine de mâiine, nu mai e loc de compasiune și generozitate. Nu mai ai cum să-ți mai pese de ăia din jur când tu nu știi dacă apuci ziua de mîâine. Asta e realitatea crudă. Desigur că ea nu sună deloc bine în lumea cucurcubee LGBT și unicorni roz a progresimii contemporane…

            • .
              @Josef Svejk

              Cum spuneam, vorbim limbi diferite. E posibil sa si traim in lumi (bule) diferite.
              Am trait destul si, din cele traite, concluzia mea e putin diferita de a dvs.: cei mai multi oameni bogati sunt zgarciti. E posibil sa-i fi cunoscut eu doar pe cei din „prima generatie”…
              Nu zic ca nu sunt si bogati generosi, dar am vaga banuiala ca cei mai multi dintre ei vor sa-si „repare” karma. :)

              Analfabeti functional sunt cei ce nu inteleg semnificatia cuvintelor pe care le citesc. Eu inteleg foarte bine si ce ati scris si ce am scris, nu v-am pus nicio intrebare.
              Imi asum un risc si, in limba mea, incerc sa va explic cum vad eu evolutia constiintei, de la (omul) mic la (omul) superior:
              – constiinta de sine
              – constiinta de grup restrans (familie, prieteni apropiati)
              – constiinta civica (sau constiinta apartenentei la cetate)
              – constiinta nationala
              – constiinta planetara (dvs. ati spus „interes planetar” – suna mercantil)
              Cam asa.

            • @Decebal

              Păi statistica ne relevă o realitate crudă. În 2019 donațiile individuale din SUA au totalizat de $310 miliarde la 320 milioane de suflete și un PIB de $21.4 mii de miliarde. Aproape $1/căciulă. 513 de milioane de europeni au donat în același an un total de $54 de miliarde la un PIB de $18.6 mii de miliarde. Adică cam $0.105. Aproape de 10 ori mai puțin ca americanul. Până la urmă europeanul nu moare de foame dar e totuși de 10 ori mai zgârcit ca americanul. Americanul are o viață mai prosperă și mai îndestulată ca europeanul dar nu e nici pe departe de 10 ori mai bogat. Fiind însă un pic mai bogat devine mult mai generos.

              China, care e o țară mai săracă ca UE și SUA donațiile individuale au fost în 2019 la suma ridicolă de $420 de milioane la o populație de 1.3 miliarde, un PIB de $13.5 miliarde. Adică $0.003/cap de chinez.

              Cât despre cuvintele ale mari pe care le place să le folosiți dar evident că nu le înțelegeți, cam așa zicea și nemuritorul Cațavencu:

              „Scopul Soțietății este ca România să fie bine și tot românul să prospere!”

              Ca și dumneavoastră le zicea cu foc dar nu prea putea să le explice.

              Haideți așa ca să ne amuzăm un pic, ce ar fi să ne explicați ce înțelegeți prin „conștiința planetară”

  17. Intr-o plimbare acum ceva ani prin orasul in care Constantin a devenit imparat (al vestului) si in care, peste milenii, s-a nascut celebrul Karl Marx, m-a frapat un lucru pe care l-am vazut pt. prima data. Era zi de sarbatoare, targ, tot felul de corturi, gherete si evenimente in zona pietonala. Obisnuitele ong-uri cu tineri militand pentru pace, planeta, egalitate si alte chestii sub steag rosu; lumea relaxata la un pahar de vin de Mossele si un carnat nemtesc.
    Inaintand spre adresa decedatului observ un cort in culori de curcubeu (lg…) care printre altele avea si busturi + alte briz-brizuri cu imaginea celebrului ganditor. Nu asta a fost frapant ci faptul ca aveau si o mica statueta (cam 30-40 cm inaltime) cu Marx purtand dragostos pe post de fular o panglica in curorile curcubeului. Asta pe langa pliante cu slavati pamantul, egalitate in drepturi etc.
    Stiam ca multe generatii de occidentali au vis-a-vis de comunism o opinie ambigua – ceva in genul unui usor regret ca o asemenea idee buna nu a reusit sa fie bine aplicata in est (eu de obicei le-o tai rapid ori de cate ori se intampla sa ajung la o asemnea discutie) dar nu m-am gandit ca acest curent va reusi, nu doar sa se reinventeze, adunand sub acelasi stindard activistii climatici, pe cei pro-migratie si lg… dar si sa aiba o atat de mare priza incat sa devina deja o problema la nivel politic (institutiile UE, parlamentul in special).
    Ceea ce se intampla acum, prin Green New Deal este pur si simplu un atac asupra funamentelor economice ale tarilor din occident si din Estul Europei. Pentru un iluzoriu dar prea putin inteles si analizat beneficiu peste 50-100 de ani , 450 de milioane de oameni sunt impinsi spre a accepta scaderea pe termen lung a nivelului de trai: sunt fortati prin abureli si mijloace coercitive mai mult sau mai putin directe sa accepte ca o masina va costa dublu la dimensiuni, performante si autonomie mai mici, ca trebuie sa plateasca mai mult pentru energia verde doar ca sa -si scoata parleala unii baieti destepti si ca ar fo poate bine sa nu mai detina atatea lucruri cand, vezi bine, totul poate fi shared. Nu mai vorbim despre faptul ca se vor pierde enorm de multe locuri d emunca precum si business-uri mijlocii – pana la urma pana si Dacia Spring se face in China si nu in Europa!

  18. (1) Nimeni nu pretinde ca CO2 „per se” ar fi un gaz poluant, dilema principala a emissilor uriase de „CO2” (in urma arderii carbunelui si a hidrocarburilor) consta in contributia acestui „gaz de sera” la cresterea temperaturii medii globale. Desigur, emisiile in urma arderii carbunelui si a hidrocabrilor nu sunt limitate la CO2, mai contin si alte gaze toxice /poluante (monoxid de carbon, noxe, particule fine, etc), dar asta e o alta poveste. https://royalsociety.org/topics-policy/projects/climate-change-evidence-causes/

    (2) Principalul motor al tranzitiei enegetice este „evolutia tehnologica” promovata de inovatiile capitalistilor gen VW, Mercedes, Siemens, GE, GM, ThyssenKurpp, Vestas, Toyota, Bosh, ABB, Tesla, sa numim doar cativa dintre ei. Tehnologiile viitorului sunt mult mai performante, mai putin poluante, mai inteligente, samd, tehnologiile de la inceputul secolului trecut au devenit depasite (ar fi fost si culmea sa bata pasul pe loc for ever). Mai jos doar cateva exemple….

    https://www.youtube.com/watch?v=g243uT_r4ZQ / https://www.youtube.com/watch?v=xSw6p40n49s

    https://www.youtube.com/watch?v=z3YWl1F6caM

    https://www.youtube.com/watch?v=fDMV_HY3zmw

    • `Nimeni nu pretinde ca CO2 „per se” ar fi un gaz poluant…`

      Yeah right… O simplă căutare pe internet după „poluare cu CO2” vă va lămuri. Un exemplu de astfel de confuzie (voită sau nu) puteți găsi aici:

      https://www.digi24.ro/stiri/sci-tech/natura-si-mediu/atmosfera-mai-poluata-decat-se-credea-dioxidul-de-carbon-peste-valori-din-ultimii-800-000-de-ani-1129805

      Deci ba da – exact asta pretind „salvatorii planetei”, că CO2 este „per se” un gaz poluant. Îmi pare sincer rău dacă v-am stricat optimismul.

      • Cu toate ca articolul (de cateva randuri) mentioneaza ceva si despre CO2 vs. schimbari climatice, titlul este nereusit. Gazetarii nu au expertiza in materie, scriu si ei ce inteleg la repezeala (sunt si ei oameni).

        Cei care doresc sa se informeze despre schimbari climatice, acceseaza siteurile institutelor cu expertiza in materie, la fel si cei care doresc sa se informeze despre poluare, cum ar fi aici https://aerlive.ro/poluarea-aerului-in-bucuresti/

        • Păi tocmai asta e problema, că marea majoritate a oamenilor care se trezesc vorbind despre schimbări climatice ca și când ar fi studiat problema încă din clasa întâi au „documentarea” făcută doar din articole – sau mai rău, doar din titluri de articole ! – precum cel exemplificat. Chiar credeți că românu’ iute la vorbă și acid la comentat stă să caute „siteurile institutelor cu expertiza in materie” ? Mwahahahaha…

          • Tot asa, foarte multi se trezesc vorbind despre /acuzand subventionarea energiilor regenerabile, traind cu impresia (si argumentand in mod eronat) ca energia produsa din surse conventionale (fosili, nuke) nu ar fi fost subventionate vreodata.

            • Dom’ Florin, Florix, etc.

              Păi de ce nu ne luminați?! Cine a pus taxe de fânul calului ca să fie înlocuit de motorul cu aburi?! Cine a pus taxe pe cărbune ca să fie înlocuit de petrol în economiile libere?! De fapt toți acești combustibili fosili sunt și au fost taxați cât se poate de aspru de la bun început. Subvențiile fosilelor sunt doar în mințile celor ca dumneavoastră după câte o supradoză :) – că doar cineva care e treaz nu se poate elucubra chiar așa…

              „Regenerabilele”, alea de pe urma cărora răgușiți, sunt subvenționate în toate felurile posibile de peste 60 de ani și tot nu sunt rentabile. Singura excepție e energia hidroelectrică care însă le pute „iecologiștilor” pe stil nou tocmai din cază că are o rată de amortizare ridicată și generează prosperitate și nu sărăcie și mizerie precum panoruile solare și moriștile de vânt.

              Uite dumneavoastră parcă erați ăla care v-ați lăudat la un moment dat că vă băgați picioarele în fosile și vă trageți panouri solare pe balconul garsonierei. Nu-i așa că nici acum n-ați făcut-o și că tot mai ardeți fosile pentru încălzire, electricitate, transpport, alimente, apă, etc?!

    • 1. Ma surprindeti – eu credeam ca problema sunt schimbarile climatice (mama ei de clima, cum nu vrea sa fie predictibila la fix) si nu cresterea temperaturii medii globale (nici ea fixa de-a lungul timpului, ca nu suntem cuptor electric cu ceas). Inteleg mai nou ca pana si varfurile de lance ale prevenirii incalzirii globale recunosc ca nu e realista tinta propusa dar, de sa ne oprim din tampit populatia? daca-i bal, bal sa fie!
      Si da, chiar daca dumneavoastra puteti face diferenta intre CO2 si gaze poluatoare, 99.99% dintre activistii de mediu precum si oamenii care urmeaza ideea verde habar nu au! Nici nu e de mirare, scoala se face pe facebook, youtube etc., nu studiind.

      2. Acele tehnologii ultraperformante se vor impune si singure, chiar de la sine, daca sunt atat de @ultra-performante@ dar ce sa vezi, parca nu le merge bine fara subventii din buzunarul meu, al dvs. si al tuturor. E cool sa iei o masina electrica cu prima de 10.000 euro data de vecinu’ costica cu buda eco(in fundu curtii + restul, nu?
      Pana una alta nu aud decat despre interdictii si taxari ale tehnologiilor clasice in favoare celor @ultra-performante@.
      Oare cat o fi costat kilu de gaz fata de ratia de paie pe vremea cand tractiunea animala incepea sa simta concurenta primului automobil? ce subventii moca de stat (si nu private) au incasat alde Mercedes, Peugeot, Maybach, Ford, Edison etc.? nu cumva erau investitii si nu subventii, daca faceti diferenta? au fost cumva taxate suplimentar animalele de tractiune ca sa favorizeze mecanizarea? Eu cred ca nu ci dimpotriva – noile tehnologii au devenit viabile economic si au dovedit certe avantaje fata de cele vechi!
      Ei, cam asa ar fi corect si vis-a-vis de tehnologiile despre care vorbiti dvs.
      Dati-mi avantajul TCO unei zoe electrice(standard) fata de o masina de clasa compacta (Golf – standard), ca la pret sigur o bate pe ultima!

      • Doar ca fapt divers, statele dezvoltate (si nu numai) au subventionat mereu sectorul energetic incepand cu centrale si mine pe carbune, infrastructura, pana la centrale nucleare (cheltuieli militare in scopul asigurarii resurselor pe mapamond;) samd, lista este lunga. Primul razboi mondial a propulsat constructia automobilului (si a motorului pe combustie), statul a investit in infrastructura, statele au subventionat si subventioneaza sosele, autostrazi, in urma cu 15 ani am primit 5.000 euro sustinere pentru achizitia unui Mercedes Diesel. Renault a decis recent constructia unui automobil Dacia electric in China (nu in Romania) dat fiind probabil ca schemele de sustinere (si cererea) sunt mai consistente acolo. Una peste alta, daca calculati taxele TVA, contributiile aganjatilor la buget (si in economie) statele care sustin astfel de scheme nu ies in pierdere, dimpotriva, pe termen mediu si lung ies in castig.

        P.S. nu in mod intamplator, cursele sunt mereu castigate de statele dezvoltate cu o putere /capacitate mai mare de sustinere. De data aceasta insa, economiile mai mici si mai slabute din UE sunt si ele luate la bord (UE participa „in asambu” la cursa globala). Concurenta este mare, nu doarme, participantii se inghesuie pentru a ocupa pool psition la urmatoarea cursa (intr-un viitor nu f indepartat, pietele VE, a hidrogenului si a componentelor pentru regenerabile vor fi de ordinul trilioanelor).

        • In priviinta automobilului ar fi bine sa-l intrebati si pe Ford ce părere are!
          In priviinta subsidiilor – la ce perioada va referiti? Sec. XVIII-XIX-XX? Si la ce tari – comuniste sau capitaliste?
          Pana una alta minele si campurile petroliere au fost initiative private si nu tin minte sa fost cadorisiti cu prime de instalare de la statul de la care concesionau drepturile de exploatare! Mai mult, se pare nici oamenii nu au fost fortati sa folosească doar carbine sau păcura pt. Încălzire – ci au ajuns sa o facă datorita avantajelor fata de lemn.
          V-am spus ca incurcati rau subventiile cu investitiile!

          • Teoria ca teoria, dar practica ne omoara. Avand in vedere ca jurnalistii, politologii think-tankurilor de serviciu, etc se afla mereu in campanii electorale, va recomand sa va informati pe siteurile de specialitate. https://www.eia.gov/analysis/requests/subsidy/

            P.S. fara programele de sustinere (subventii) acordate de admin Obama, SUA nu ajungea nici astazi un mare producator de shale oil & gas (in lumea economistilor, subventiile, programele de sustinere, stimuli fscali, etc sunt catalogate drept investitii). Personal, ma numar printre cei care au aplaudat masura… pana una alta, pe o parte a redus dependenta SUA de petrol, tensiunile geopolitice si deficitul de cont curent, iar pe cealalta parte, a stimulat cresterea economica in SUA (un dus cald pentru intreaga economie globala post-criza). Chiar daca intre timp tehnologiile „Greentech” au evoluat, au devenit mai competitive si mai performante, perioada tranzitiei este estimata in jur de 2,3 decenii (tranzitia energetica /schimbarea sistemului energetic, nu se face batand din palme, peste noapte – este f mult de lucru).

            • Dumenavoastră trageți pe nas sau băgați direct în venă?!

              De vreo 20 de ani de când sunt în SUA nu am auzit ca benzina obținutăprin metode clasice sau prin fracturare să nu fie taxată cu minimum 50%. Gazul natural e la rândul lui taxat și el la sânge.

              Ce subvenții vă tot zboară prin cavitatea aia goală dintre urechi. Chiar nu v-ați săturat să reveniți la nesfârșit cu aceleași gogoși răsuflate.

              Faceți și dumneavoastră un efort să mai scorniți ceva nou și amuzant care să ne binedispună și înveselească. E o totală lipsă de considerație pentru site-ul ăsta să frecați la nesfârșit aceaeși placă ruginită…

            • Svejk. tot la nivelul argumentelor „babesti” ai ramas. Dar ca fapt divers (de dragul discutiei;) beneficiile fiscale acordate producatorilor nu sunt intodeauna corelate la taxele si accizele platite de consumator. Spre ex, platesti taxe tva pentru steakul, faina, oule, etc de pe raft cu toate ca fermierii, agricultorii si horticultorii sunt subventionati din greu. La vin mai platesti si accize pentru alcool. Ei, asa si in sectorul energetic, exista programe de sustinere a producatorilor, tip subventii directe, indirecte, fonduri pentru cercetare, garantii guvernamentale in scopul acoperirii diverselor riscuri gen „dry-hole”, credite, samd.

            • @Florin, Florix, X, etc.

              Argumentele trebuie să fie adaptatate la nivelul de înțelegere al celui căruia i te adresezi. Hai să vă iau cu încetișroul că prindeți greu și scăpați tare ușor:

              Benzina la pompă, oriunde în SUA e taxată cu minimum 50%. Chiar și așa e la mai puțin de jumătate din costul ei în UE. Deci aplicând toată ar’metica pe care s-au chinuit să v-o bage în cap tot soiul de dascăli (ce or fi încărunțit săracii în process și tot degeaba :) ) cam ce facilități fiscale ar trebui să primească petroliștii ăia ca să acopere astfel de biruri fanariote? Curaj! Copăcel, copăcel…

              După ce eșuați în acestă strădanie, ar fi frumos să vă cereți scuze tuturor celor de pe aici și să încercați să nu mai lansați astfel de minciuni gogonate în viitor…

            • @Svejk
              Pentru cultura ta generala, agentii economici, producatorii si distribuitorii incaseaza taxele de tip TVA, accizele pe spritul de la pompa, alcool, etc., si le transfera in continuare statului (actioneaza ca un fel de agenti;). Nu am spatiu si nici timp sa ma angrenez (cu tine) in discutii despre norme si metode contabilicesti, politici bugetare, fiscale, etc.

            • @Florin, Florix, X, etc.

              Nu trebuie cine știe ce spațiu. Taxarea benzinei la pompă în SUA e de minim 50%. În UE e de mai bine de două ori mai scumpă. Adică taxele în UE trebuie să fie de peste 90%.

              În SUA nu există TVA.
              ///
              socotiți pe deș’te cam cât ar trebui să fie „subvențiile” alea pentur petroliști ca să acopere taxarea cu între 50% și peste 90%?

              .

            • Svejk, te invarti mereu in jurul degetului, O parte din taxele si accizele incasate pe combustibil (de la consumatori) sunt dirijate catre producatori. https://www.eia.gov/analysis/requests/subsidy/

              Desigur, daca tragi linie si calculezi (pe langa taxele incasate se mai adauga si impozite pe salariile angajatilor, pe venituri, dividende, etc) statul incaseaza considerabil mai mult decat ofera (iese in castig, like always;) Aceasi situatie si in cazul producatorilor de elecricitate (inclusiv in sectorul greentech). Personal, asa cum am mentionat si in alte postari, ma numar printre adeptii interventionismului in scopul stimularii investitiilor sustenabile (productie, R&D, etc). America ultimilor 90 de ani (de la marea Depresie incoace) nu s a cladit pe modelul liberalismului economic „pur” gandit de Adam Smith si mai tarziu de adeptii Scolii de la Chicago. Interventionismul, e.g. stimularea investitiilor in diverse ramuri ale economiei (dar si a consumului) a fost business as usual.

          • Year and Support Type – procentaj subsidii(sunt 4 forme )
            Coal 2%
            Refined Coal 0%
            Natural Gas and Petroleum Liquids 8%
            Nuclear 4%
            Renewables 42%
            Electricity -Smart Grid and Transmission 2%
            Conservation End Use Total 20%
            Share of Total Subsidies and Support 2010
            Nearly all direct expenditures since FY 2010 for renewable-related energy have supported renewable electricity plant construction. Solar and wind projects, when combined, received at least 82% of
            direct expenditures in each of the years analyzed. pag 8-9
            Etc. Ghici in ce buzunare intra banii!

            Il las pe svejk sa-explice despre tax expenditures in us.

            Interventionismul este un instrument de dezvoltare al unui stat capitalist(liberal, iliberal, etc). Economia pura dupa Adam Smith a functionat doar in cârti pt. Ca un stat este mult mai mult decât o simpla piata economica. Când concesionezi dezvoltarea unui sector nou sau aproape inexistent, sau lipsa intr-o anumita zona = calea ferata spre vest, primele linii aeriene transatlantice nu înseamnă ca alterezi sistemul economic (nu de alta dar nu avea nimeni bani(finantare) sa dezvolte acele infrastructuri la mila pietei(inexistenta) ci mai degraba ca ii creezi noi perspective.
            Pe de alta parte tot americanii sunt foarte atenti la spargerea monopolurilor atunci când e cazul!

    • @Florix
      foarte frumos, sa lasam noile tehnologii sa tranziteze armonios, nu sa le ingrasam cu steroizi de crestere accelerata;
      ca atunci cand se invoca urgenta necesara deschiderii buzunarului public, nu doar ca nu e frumos, dar e si mincinos;

      • Bugetul oricum este deschis, altfel, economia inceteaza sa respire (despre ce vorbim?) Vezi agricultura, programe prima casa, programe rabla, voucherele de vacanta acordate bugetarilor, subventionarea salariilor minerilor, astuparea gaurilor negre (pierderile in companiile energetice „de stat”, etc). Spre deosebire de multe scheme, investitiile in tranzitia energetica creaza crestere durabila (nimic greu de inteles). https://www2.deloitte.com/ro/en/pages/energy-and-resources/articles/tranzitia-energetica-a-inceput-cum-o-va-aborda-romania.html

        • Dom’ Florin, Florix, etc.

          Vorbiți cu atâta duioșie de năvala pe buget a iecoloigimii că nu pot să nu-mi amintesc schița lui nenea Iancu „Jertfe Patriotice”:

          https://ro.wikisource.org/wiki/Jertfe_patriotice

          Parcă vă și văd deja în imaginea epică a carbonarilor cu burțile lipite de spinare, balele curgând fluviu și ochii ca broasca aținți pe punga isnafului nenea Niță…

          Ghinionul zielelor noastre că dacă gologanii din pungociul soios al lui nenea Niță ajungeau să mai aline mațele fripte ale tuturor fomiștilor, în zilele noastre grosul bugetului statului se duce la dulăi. Cățeii ca dumneavoastră poate mai prindeți doar ceva fărâmituri cât să nu pieriți…

        • @florix – centralele pe cărbuni sunt poluante, de acord dar nu sunt nerentabile per se. Citiți un pic despre certificatele de emisii, verzi etc si veti intelege de ce au devenit brusc nerentabile! Pt. Ca acele termocentrale isi adauga la costul de productie Subvenția pt.tehnologiile ultra-perfomante: panouri solare +moristi = certificatele pe care sunt obligați să le cumpere. Si nu puțin!
          Mai pe românește – cam până în 30% din pretul gigacaloriei este viciat de certificatele de emisii. Daca aveti o afacere cu o marjă maxima relativ constantă de-a lungul anilor, reglată de piata si care, indiferent de upgrade tehnologic nu-ti permite mai mult de 2-5% profit net, ce ar însemna introducerea în costuri a unui Joly -Jocker in cuantum de 20-30% din PV pt. Dvs? Ori faliment ori subvenții. Intrebarea e cine profita de Joly -Jocker? Ca oamenii plătesc cu sa fara el tot cam acelasi pret pe energie(deocamdata).
          Acesta nu mai este sprijin economic ci intrarea cu bocancii în funcționarea economiei!

        • @Florix
          singura schema viabila cu subventii e sa dezvolti infrastructura cu resurse materiale proprii (avem destule pietre pentru drumuri si constructii in general), energie ieftina si pe cat posibil cu un grad maxim de mecanizare; si nu ma refer la autostrazi pentru schiori precum Comarnic-Brasov;
          voucherele din turism sunt o forma de protectionism tot pentru resursele proprii;
          desigur, statul trebuie sa sustina si industrii strategice, sa investeasca in servicii sociale si de inovare, sa acorde compensatii sociale in sectoare defavorizate; care nu au absolut nici o legatura cu subventionarea unei industrii in detrimentul alteia (ca regenerabilele nu-s nici investitii strategice, nici sociale, nici macar inovatii); la fel cum statul nu-si poate permite proiecte temerare precum dezvoltarea fuziunii nucleare; nu exista nici o legatura rationala intre a sprijini agricultura in vreme de seceta si a sprijini regenerabilele in lipsa de soare sau vant; nici macar subventionarea energiei termice nu are legatura cu subventionarea regenerabilelor, decat aceea ca schemele de codoi afecteaza ceilalti producatori de energie; iar daca inca mai platim tribut trecutului prin subventii in sectoare sensibile, directia fireasca e eliminarea lor, nu adaugarea de altele noi;
          argumentatia dumneavoastra sfideaza nu doar ratiunea, ci si bunul simt; dar nu sunteti o exceptie, avem nenumarati politruci de care nu mai reusim sa scapam de vreo 30ani incoace

  19. Chiar ieri am cunoscut un personaj la Bruxelles care incerca sa ma convinga de faptul ca plaja din Oostende se va intinde pana la Bruxelles daca nu vom proteja clima si planeta. Astfel de agenti ai propagarii socialismului/marxismului climatic sunt peste tot, in toate guvernele, in ONG-uri, la varful unor institutii europene si in numeroase companii. Neomarxistii, neputand intra cu tancurile precum in 1950, aveau nevoie de o „poveste frumoasa” pe care s-o spuna Occidentului pentru a darama valorile democratice si sistemul capitalist care ne-a adus bunastare si libertate. Aceasta poveste este despre Pamant si incalzire climatica. Probabil ca daca clima s-ar fi racit, s-ar fi legat de „racirea climatica”, insa aveau nevoie de ceva cu impact asupra mentalului colectiv occidental. Parafrazand un artist roman, pot spune ca: „Marxismul n-a murit, marxismul se transforma”.

    • Astfel de agenti ai propagarii socialismului/marxismului climatic sunt peste tot, in toate guvernele, in ONG-uri, la varful unor institutii europene si in numeroase companii.

      Cu voia dumneavoastră, aș mai adăuga și „în mass-media româneacă”. Oameni cu 0 (ZERO) specilizare climatică își dau cu părerea chiar și aici, pe Contributors. Trăiesc, din nefericire, același coșmar pe care l-am parcurs în 2014, când mass-media românească (Contributors y compris) era invadată de „experți” în fracturarea hidraulică. Toți, fără nicio excepție, erau simpli sfertodocți, „absolvenți” cu informații culese de pe Internet (Google, Wikipedia, YouTube). Recitiți arhiva 2013-2014 a platformei Contributors și veți găsi un profesor de matematică stabilit în Franța, o profesoară de română stabilită în Elveția, un doctorand în științe politice ș.a, toți auto-declarați „experți-autori” în fracturarea hidraulică, gaze de argilă (impropriu numite „de șist”), problema Chevron-Pungești etc. Ce s-a ales de toate acele comentarii voite la obiect? Praful uitării…nimic mai mult. Poate doar numele cu care i-am botezat: fracktiviști.

      Acum, povestea se repetă. Bancheri, finanțiști, sociologi ș.a. se trezesc peste noapte îndemnați să „lumineze” poporul român cu „știința” lor climatică. Coincidență, însă! Interesul pentru problematica schimbării climei s-a declanșat brusc după ce UE a promis să finanțeze tot soiul de studii, mai mult sau mai puțin tangente cu realitatea schimbării climei. Ca întodeauna, baltă să fie, că broaște și/sau broscoi dau năvală imediat…

      • Intr-adevar, mass media reprezinta o sursa de dezinformare serioasă. Personal, ma amuz de cei care încearcă să mă convingă si sa-mi explice cum „stau lucrurile” cu „tragedia” climatica ce va termina planeta in cativa ani, cu atât mai mult cu cât sunt de meserie geolog(!) cu ceva experienta in domeniu :)

        • Bine ați venit ca geolog! Este mare nevoie de specialiști adevărați pentru a contracara ignoranța fudulă și propaganda delirantă.

          Pentru ca ignoranța să triumfe este suficient ca experții să nu facă nimic (o parafrază personală a unui gând exprimat de Edmund Burke).

      • Exact. Daianu, napoleon, tot felul de cenzuristi isi dau cu parerea despre clima. Mai apar apoi socio-umanistii care isi dau cu parerea despre vaccinuri, anti-trumpistii dandu-si cu parerea „experta” despre trump si cum „nimeni nu vrea sa se asocieze cu el”…Doar ca in massmedia e un lcuru, cand sunt insa in institutii de decizie (Comisia Europeana de exemplu) atunci situatia este foarte grava.

  20. Nu ma gandeam ca poate exista o asa abordare tampita: capitalismul e ala vinovata de schimbarile climatice… sa radem capitalismul, deci!
    Mare-i gradina ta , Doamne…da`si multi i-au sarit gardu`
    Acuma nu stiu cat de mult is bagati in sama tampiteii astia, dar, oricum, dintr-o alta perspectiva, fac mult rau abordarii serioase (ducand-o in derizoriu) a problemelor cauzate de incalzirea globala antropogena.
    Chit ca n-am ciit in rapoartele IPCC despre „pericolul’ capitalismului si ca asta ar duce la bla, bla…nici alti „luptatori neincalziristi” nu le-au citit, asa ca ne pot baga pe toti „iecologistii” in galeata cu tampiteii.
    Pe logica asta (daca discuti despre incalzire si codoi) poti fi catalogat instant un asemnea tampitel anticapitalist daca doar faci referire la incalzirea globala antropogena (fara sa bagi vina capitalismului, o idiotenie fara margini)…ti-e si frica sa mai aduci vorba
    O fi valabila si rețiproca? daca negi incalzirea antropogena esti musai un capitalist pur-sange? :P
    Pana la urma se mai poate discuta ceva? argumentat?
    De ex unii zic asa (pe date si argumente, nu pe aiureli) ca tot ati pus graficul ala misto
    „Now that they have compiled a continuous, astronomically dated climate record of the past 66 million years, the researchers can see that the climate’s response to orbital variations depends on factors such as greenhouse gas levels and the extent of polar ice sheets.”
    artcolul ala din sciencedaily de spre care am mai povestit
    https://www.sciencedaily.com/releases/2020/09/200910150313.htm
    de aia ziceam ca tampiteii astia fac un mare rau de ambele parti…nu se mai poate discuta nimic „extremistii’ (climate-deniersii si apocalipto-believerii) vor discuta despre capitalism in final :P
    Bleah…

    • O scurtă sesiune de Q&A (Întrebări și răspunsuri):

      Pot ecologismul și capitalismul coexista pe lungă durată?
      Este o falsă dichotomie. Pentru că:

      Care țări sunt plasate cel mai prost în Indexul de Protecție a Mediului (EPI)?
      Practic, este China, utopia comunistă la care visează unii. Apoi, Etiopia, Vietnam…

      Poate ecologismul exista FĂRĂ capitalism?
      Nu, nu poate.

      Se poate compara piața liberă cu socialismul?
      Să considerăm inovația drept cel mai bun indicator. Inovația predominantă în țări precum Rusia și China este furtul sau copiatul tehnologiilor din economiile cu piață liberă.

      Câți oameni în afara Rusiei conduc mașini rusești?
      :-)

      Ce țară a inventat iPhone-ul, computerul personal, Amazon, YouTube, Google, Wikipedia, Netflix, Facebook, Twitter, ZOOM, Uber, FedEx etc., etc.,?
      Nici Rusia, nici China.

      • Paranoia problemei e ca ecologistii se considera, tocmai ei, purtatorii progresului, chiar deschizatori de cai noi tehnologice. Unii cred despre ei ca sunt chiar inovatori. Daca-si pun doua panouri pe casa, sau un bidon cu apa la incalzit, la soare, deja se vad mari inventatori. Convinsi fiind de superioritatea lor, repet, inclusiv stiintifica si tehnologica, se considera obligati sa oblige tot mapamondul sa merga pe un drum drept minunat si rosu.

        Pe aceasta platforma se inmultesc atit autorii cit si comentatorii cuprinsi de acest complex de superioritate, e tot mai greu sa le replici ceva, nici macar intrebari nu le poti pune, pt ca esti imediat cenzurat. Cum spuneati, majoritatea sunt „oameni de bine”, cel mai des de litere, sau angrenati in marea cacialma a retelei europene.

        De fapt ei vad ca singura solutie ecologica e scaderea masiva a nivelului de trai, solutie aplicata cu succes de comunisti.
        Un bun prieten a sezizat corect, eventuala reducere a pretului energiei solare, ar insemna ca beneficiarii sa aiba mai mult bani de cheltuit, deci ii va baga in produse/servicii, care emit codoi deci pe total nu se economiseste nimic.
        Deci numai daca le iau banii din buzunar sunt sanse sa-i oblig sa consume mai putin.

    • Domnu’ Mircea,

      Respect! Până acum câțiva ani erați mai verde ca steagul profetului și un pic mai „progresist” ca Engels :) Cum de v-ați lecuit?

  21. Socialismul și protecția mediului înconjurător

    Cei care susțin „schimbarea sistemului, nu schimbarea climei” nu indică de obicei ce sistem ar putea înlocui cu succes capitalismul. Tot ce visează ei ar fi un sistem care să nu fie bazat pe economia de piață liberă și în care statul să joace un rol decisiv. Este, de fapt, descrierea calului troian socialist pe care l-am invocat la începutul articolului.

    Simplul fapt că socialismul a eșuat în fiecare țară în care a fost încercat nu îi interesează pe înfocații eco-activiști.

    Dar faptul că socialismul a distrus mediul înconjurător mai mult decât oricare sistem capitalist ar trebui să le dea fiori reci și să-i facă să gîndească de două ori sau mai mult înainte de a propune o fantomatică schimbare de sistem.

    Din motive de economie a articolului, nu am scris tot ce aveam pregătit (poate va apărea în viitoarea mea carte, după cum a sugerat primul comentator :-)). Recomand aici documentările exemplare ale distrugerii mediului înconjurător din Uniuneea Sovietică, poblicate de Murray Feshbach:

    Ecocide in the USSR: Health and Nature Under Siege (with Alfred Friendly, Jr.), 1922.
    Ecological Disaster: Cleaning Up the Hidden Legacy of the Soviet Regime, 1995.
    Environmental and Health Atlas of Russia, 1995.

    Lectura acestor cărți-documente atestă fără dubii că sistemul non-capitalist sovietic a fost responsabil pentru cea mai mare distrugere ecologică din istoria omenirii.

    E posibil ca unii sau alții dintre eco-activiștii actuali să pretindă că ei nu vor un sistem ca cel din URSS. Și totuși, ei nu pot numi un singur sistem din lumea reală – în orice moment din istoria omenirii – care să ofere soluții de mediu mai bune decât capitalismul.

  22. Capitalismul și lăcomia

    @Joseph Svejk: Fără lăcomie nu există capitalism. De altfel fără lăcomie am mai trăi și azi în peșteri. Lăcomia e principala forță motrice a progresului economic.

    Este iarăși o idee pe care am contemplat-o pentru articol, dar, după cum am menționat deja, am renunțat pentru a nu speria eventualii cititori cu un articol-fluviu.

    În 1776 (anul Revoluției americane!), Adam Smith publica „The Wealth of Nations”, o lucrare fundamentală despre dezvoltarea și evoluția capitalismului. Deși au trecut 245 ani de la apariția ei, „The Wealth of Nations” încă oferă idei și soluții puternice pentru cele mai dificile probleme economice actuale.

    În 2015, Yuval Noah Harari a descris succint rolul lăcomiei în capitalism din perspectiva lui Adam Smith:

    Afirmația lui Smith potrivit căreia nevoia umană egoistă de a crește profiturile private stă la baza bogăției colective este una dintre cele mai revoluționare idei din istoria omenirii – revoluționară nu doar din punct de vedere economic , ci și mai mult din punct de vedere moral și politic. Ceea ce spune Smith este că lăcomia este bună și că eu, devenind mai bogat, aduc benedii întregii lumi, nu doar mie însumi. Egoismul este altruism. (trad. pers.)

    • Partea amuzantă e că că pentru foarte mulți oameni vitalitatea neobișnuită a caprei vecinului e ceva mult mai important decât propria prosperitate. Bogăția oricui produce într-adevăr propseritate și celorlalți. Cel ce face bani ajunge vrând-nevrând să-i suțină pe mulți alții prin simpla cheltuire a valorilor acumulate prin propria lăcomiea. Numai că asta le ia adesea mințile tocmai celor ce trăiesc de pe urma fenomenului.

      Egalitatea în sărăice e pentru mulți ceva mult mai reconfortant decât propria prosperitate. Demolările lui Pingelică s-au oprit cam la 150 de metri de casa părinților mei. Unul din blocurile construite în jur era locuit exclusiv de plutonieri și maiștrii de la miliție, pompieri și securitate. Toți cei ce n-au murit sunt de mult pensionari. Nu știu cât or fi pensiile lor dar probabil că nu sunt la coada clasamentului. Tata avea în vremea iepocii de aur o Lada 1500 și unul dintre maiștii ăia îi procura piese de schimb ce se găseau foarte greu. La sfârșitul anilor ’80 mașina era destul de bătrână și începeau să cadă toate de pe ea. Tata îi dădea la schimb țigări străine și cutii de ness primite de la un unchi fugit în Germania. Fiind oarecum cunoscut îl salutam întotdeauna. Când mai treceam pe acasă individul a mai intrat în vorbă cu mine.

      Rareori mi-a fost dat să văd atâta „nostalgie” irațională după iepocă, împletită cu ură pentru prezent. Zic irațională pentru că ăștia erau în iepocă cu toții la coada lanțului trofic. Ăsta se plângea că nu știu ce maior de la ei le lua rațiile boactărilor (primeau ceva rații de alimente de la MI) și le distribuia în schimb kile slănină tare ca talpa și gata mucegăită de nici câinii vagabonzi nu puteau s-o roadă :) Așa că și domniile lor trebuiau să stea la coadă cu populimea pentru rațiile ale meschine de la alimentară. I-am zis „Păi în vremea lui Pingelică veneai la noi și când îți dădea tata vreo două pachete de HB sau Marlboro pentru cine știe ce filtru sau furtun strigai „Să trăiți domnu’ arhitect!” de se speriau câinii din curțile vecine :). Acum văd că stai pe terasă zi-lumină și bagi fără probleme pachetul de Marlboro din pensia aia capitalistă. Unde mai pui că nici pe tanti Geta nu trebuie s-o mai trimiți la cozi de la 4 dimineața.” Mi-a zis „Da domnule dar vezi tu pe atunci eu aveam Dacie coaptă și domnul arhitect avea o Ladă coaptă. Adică eram cam tot pe acolo. Unde mai pui că și casele de la voi urmau să fie demolate (Așa e! Erau în plan pentru 1992. Asta era fericirea lui: Toți cei din case urma să ajungem la bloc ca și el) Acum dânsul are Audi și eu n-am nimic. Păi echitate e asta?!” Îi zic: „Păi de ce n-ai făcut și matale o facultate, nea Toderică? De ce nu te-ai apucat de afaceri după pensionare?” Se enervează: „Lasă-mă dom’le cu d’astea! Statul trebuie să le dea la toți la fel!” Un alt plutonier în retragere de la aceeași masă îmi zice pe ton didactic: „Domnu’, io nu vă cunosc, dar rețineți ce vă spun: Sărăcia de atunci era de 1000 de ori mai bună ca ce-i acum pentru că atunci măcar eram cu toții săraci. Uite dom’le ce mașini sunt aici în parcare! Păi să nu-ți vină să le troznești cu parul dom’le?!”

      • Egalitatea în sărăice e pentru mulți ceva mult mai reconfortant decât propria prosperitate

        Iarăși ați atins un punct extrem de sensibil în (pseudo) dilema „schimbarea capitalismului vs. schimbarea climei”. De data, relatez un fapt strict autentic:

        În toamna lui 1993, proaspăt ajuns ca Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma, mentorul și colaboratorul meu de mai târziu, profesorul David Deming, m-a invitat într-o duminică acasă la el să iau prânzul împreună cu familia lui. Din una într-alta, curiozitatea lui creștea pentru că în campusul universitar din Norman eram primul profesor venit dintr-o fostă țară socialistă.

        La un moment dat, Deming mă întreabă: Și ce părere au avut colegii tăi români, când au aflat că ai fost ales primul Fulbrighter român din România post-comunistă? A fost, presupun, o mare cinste pentru ei că un coleg de-al lor a primit această onoare deosebită, nu-i așa?

        După câteva momente de reflectare, am răspuns cu jumătate de gură: Știi, Dave, la noi la români funcționează un proverb special în astfel de situații…„Mă rog să-i moară capra vecinului…” Deming a rămas cu gura căscată, apoi a strigat-o pe soția lui: Vino, dragă, să auzi ceva ce n-ai mai auzit!… Vine și Jerry, soția lui Dave, și repet proverbul cu capra vecinului. Se uită amândoi la mine parcă a-și fi căzut din ceruri chiar atunci, se uită apoi unul la altul și, într-un târziu, Dave Deming rostește:

        Constantin, acum înțeleg mai bine de ce s-a prăbușit comunismul. Pentru că ați fost obligați să acceptați „egalitatea în sărăcie” ca normă de viață. La noi, în capitalism, situația este perfect opusă: Dacă vecinul meu își cumpără o mașină frumoasă și performantă, eu nu mă rog să-i sară tabla de pe ea. Eu încerc din răsputeri să cumpăr o mașină și mai frumoasă și mai performantă decât a lui… „Egalitatea în sărăcie” e pentru sclavi. Oamenii liberi se comportă altfel.

        QED.

        • Ha, ha, ha…

          E ca-n bancul ăla cu cu dracii care stau la o șuetă în iad. Ăla de la cazanul cu comuniști găsuliu, bine dispus și optimist. Celălalt e jigărit, epuizat și descurajat. Se plânge: „Dom’le chiar că nu mai pot! Se tot zbat ăștia să iasă din cazan pe toate căile. Stau mereu cu ochii-n patru și alerg mereu de-mi iese sufletul să le dau cu bâta-n cap ca să nu scape. Tu cum naiba te descurci?!” La care dracul de la caznul comuniștilor zice mulțumit: „La mine e boierie nene! N-am nicio problemă cu ei. Cum dă unul să scape din cazan, îl și trag ceilalți înapoi…”

    • Lacomia (personala si institutionala) e acceptabila/tolerabila DACA:
      – NU e acompaniata de aroganta si lipsa de responsabilitate pt impactul actiunilor proprii(sau lipsei de actiune) asupra interesului public/de grup si a celui personal/individual(inclusiv asupra alora neimplicati in binomul risc-castig) pe termen scurt, mediu si lung
      – NU afecteaza negativ interesul public/de grup si pe cel personal/individual(inclusiv pe cei neimplicati in binomul risc-castig) pe termen scurt, mediu si lung

      Progres cu lacomie restrictionata ca mai sus se poate(este de dorit)?

      • Ford (Gerald) a fost „lacom”, dar nu s a „imprumutat” la stat si a creat progres si confort laolalta cu sute de mii de job uri. a nu se confunda cu speculantii / camatarii (greed is good) care dupa ce le pica schemele ponzi sint „too big to fail” si apeleaza la cozile lor de topor politrucii (pierderile se impart prostimii iar cistigul jagardelelor). nota bene : nu stiu astazi citi mai sint bancheri (cei ce si asumau nu doar cistigurile ci si pierderile din banii lor) si citi functionari ce calaresc un monopol de stat.

        • ps: nu capitalistii distorsioneaza piata, ci statul cleptocrat / populist (cu ciurdele lor de functionari, nefolositori si nedoriti). pentru a si pastra statu quo ul aceasta armata de neica nimeni inventeaza taxe si impozite nu inoveaza, creaza masa monetara din nimic pentru a extrage valoarea reala. this is the true ! un speculant care profita de „programul” prima casa, prima masina, primul frigider etc. nu i nici bancher nici antreprenor ci doar un camatar nenorocit ce distruge capitalismul / piata libera / munca !

      • O Doamne! Se sparie gâmndul de prăpăstiile pe care le îndrugați!

        1. Ce înseamnă „aroganță” și „interes public”? Așa cu cuvintele dumneavoastră… Când investesc în ceva mă interesează PROFITUL și nu dacă compania aia e „arogantă” sau „sensibilă la interesul public” al guventului mozambican :)

        2. Ce naiba e „interesul ăla de grup”?! Cine o fi „grupul” meu ca să nu rămân scufundat în ignoranță?! Mp duc în dormitor cu soția mea nu cu „grupul” și nici cu „comunitatea” :)

        Genul ăsta de aberații cu „aroganțe”, „interese publice”, „grupuri” e feblețea ălora care n-au investit niciodată nimic și nici nu vor investi vreodată ceva dar care își găsesc împlinirea în chibițat profesionist…

        • Scrieti Dvs. in dialogul cu @Decebal:
          „De ce ne-ar ]mpinge lăcomia înapoi în peșteri?! Pe mine de exemplu lăcomia m-a adus de la un apartament cu chirie în România la casa mea spațioasă și confortabilă în America. De la un Peugeot 504 la mâna a doua/familie în România la un Yukon destul de nou pentru mone și un Bronco nou-nouț pentru doamna mea. În România mă căciuleam pentru un zbor cu planorul la Aeroclub, aici am avionul meu. Nu văd de ce lăcomia ar fi rea. Mie mi-a făctu numai bine. Mă puteți lumina?”

          Asta NU ESTE lacomie. Dp meu dv, ce descrieti Dvs.(setat pe max zooom-in) e normalitate si obiectul gandului Dvs. spariat nu exista decat daca insistati sa fiti gigi-contra.

          Cativa cm mai sus a descris @man of war LACOMIA si AROGANTA la care faceam referire:
          „…speculantii / camatarii (greed isgood) care dupa ce le pica schemele ponzi sint „too big to fail” si apeleaza la cozile lor de topor politrucii (pierderile se impart prostimii iar cistigul jagardelelor)”
          ===========

          Scrieti Dvs. in dialogul cu @Decebal:
          „Lăcomia produce oameni bogați. Oamenii bogați sunt în marea lor majoritate generoși. Dacă nu de la prima generație, atunci măcar de la a doua. Neavând grija zilei de mâine lasă o grămadă de loc pentru empatie, generozitate și noblețe,”

          Aia mentionati de @man of war(inclusiv politrucii) se incadreaza in descrierea Dvs. roz-bonbon?

          • Tocmai că am plecat din România din lăcomie. Avem înainte de 30 de ani un venit de vreo 10 ori mai mare ca cel al românului mediu. Însă simțeam că trăiesc prost și eram oripilat de jaful sistematic al statului român împotriva celor ce produceam mai mult. Tehnic vorbind, pur șiu simplu nu mai voiam să împart bunurile mele cu dumneavoastră. A fost clar lăcomie și la momentul plecării nu mai aveam nici o umbră de solidaritate rămasă în mine.

            Lăcomia generează bogăție, iar bogăția generează civilizație. Nu e alb și negru. Sunt și nuanțe de gri. Însă lăcomia și bogăția produc mult mai mult bine decât mizeria și sărăcia. Da. Orice lăcomie e până la urmă bună.

            Nimic nu-i mai rău decât complacerea în mizerie sărăcie și stagnare.

  23. Câteva propuneri pentru o eventuală dezbatere despre efectele dioxidului de carbon asupra vieții

    O astfel de dezbatere, dacă ar avea vreodată loc, ar trebui să pornească de la trei premise fundamentale:

    1. Ce este omul? O formă de viață bazată pe carbon.
    2. Ce este hrana pe care o mâncăm? Forme de viață bazate pe carbon.
    3. Ce sunt plantele și animalele? Forme de viață bazate pe carbon.

    După care, alte întrebări devin semnificative:

    4. Ce câștigă formele de viață bazate de carbon prin limitarea CO2 disponibil în atmosferă?
    5. Care este nivelul optim de carbon pentru formele de viață numite mai sus?
    6. Ce înseamnă „o climă optimă”? Mai mult sau mai puțin carbon decât în prezent?
    7. Care mediu este mai favorabil oamenilor? Unul mai cald sau unul mai rece?
    8. Care temperaturi – mai reci sau mai calde – corespund perioadelor de progres uman?
    9. Care temperaturi – mai reci sau mai calde – corespund perioadele de suferințe umane?
    10. La ce nivel al CO2 atmosferic încetează viața pe Pământ?

    ș.a.m.d.

    • As mege un pic mai departe, ne carmponam de codoi ca si cum asta ar fi singura variabila care influenteaza temperatura. Pare o lupta stearpa, fara final, ptr ca oricum nu avem alternativa energetica „verde” din belsug, trabuie sa inovam la greu si asta nu se face tac, pac, ca apare nu`s ce directiva.
      Bilantul energertic al Terrei ne poate da elementele de la care trebuie sa pornim in faza de inceput.
      Componenta naturala, aerosoli, gaze cu efecte de sera, albedou etc
      Sa ne mai gandim si la faptul ca avem o componenta naturala (in RF) in scadere, asta ar duce la racire (de aia era faza aia cu racirea globala acum cateva decenii, cand nu se credea ca omul poate influenta temperatura globala semnificativ), gazele cu efect de sera „nenaturale”, produse de activitatea umana, compenseaza aceasata racire naturala (apropo si de art Valentinei Zharkova, racirea naturala se va accentua daca suntem la inceputul ciclui ala de 400 de ani, parca), ba chiar mai mult, produc incalzire.
      Ok, e napa sau e bine? Pana la un punct (compenseaza racirea naturala) sigur ca e bine..cande devine „rau”?
      Avem scenariile IPCC, avem si un studiu misto, aici se vede graficul cu temperatura pe 66 mil de ani
      https://news.ucsc.edu/2020/09/climate-variability.html
      , in coada lui sunt puse scenariile, coroborat cu graficul pus de dvs, cu codoiu, putem sa ne facem o imagine de inceput despre aaceasta corelare….sau nu.
      Asta ar fi misto de discutat, de argumentat, pro, contra, nu conteaza.
      Daca chiar ne interseaza problema (si nu sa gasim un tap ispasitor careasa justifice niste idei preconcepute, (sau chiar mai rau) atunci abordaera trebuie sa fie alta, comprehensiva.
      Inginereste, „fizicieneste” este si o provocare
      In fond avem un surplus de energie, stocat majoritar in oceane, omenirea are nevoie de din ce in ce mai multa energie, ceva nu e cusher, o avem stocata, zicem ca e „rea”. OK, de ce sa nu ne cotopenim sa o „capturam” in folosul nostru, in loc sa ne cotopenim numai si numai pe codoi, e si plictisitor de la o vreme :P…cred ca putem mai mult decat sa ne invartim in jurul cozii

      • Aveți dreptate argumentând că CO2 nu este singurul „actor” care joacă pe scena schimbării climei. Și, cu toate acestea, după cum bine ați enumerat, aproape nimeni nu bagă în seamă și pe ceilalți actori, principali sau simpli figuranți. De ce oare? Dați-mi voie să folosesc un lung citat dintr-o carte recentă scrisă de Patrick Moore, unul din fondatorii Greenpeace, care și-a dat demisia din organizația pe care a co-înființat-o, dezamăgit de activismul non-știinfic al foștilor lui colegi:

        Marea majoritate a poveștilor înfricoșătoare despre starea prezentă și viitoare a planetei și a omenirii în ansamblu se bazează pe subiecte care sunt fie invizibile, cum ar fi CO2 și radiațiile, fie extrem de îndepărtate, cum ar fi urșii polari și recifele de corali. Astfel, marea majoritate a oamenilor nu au nicio modalitate de a observa și de a verifica singuri adevărul acestor afirmații care prezic aceste presupuse catastrofe și amenințări devastatoare. În schimb, ei trebuie să se bazeze pe activiști, mass-media, politicieni și oameni de știință – care au cu toții un interes financiar și/sau politic foarte mare în acest subiect – pentru a le spune adevărul. Acest lucru salută oportunitatea de a inventa pur și simplu narațiuni, cum ar fi afirmația că „emisiile de CO2 provenite din arderea combustibililor fosili provoacă o urgență climatică”.

        Nimeni nu poate să vadă sau să simtă în vreun fel ce ar putea face CO2, deoarece este invizibil, inodor, insipid, silențios și nu poate fi simțit la atingere. Prin urmare, este dificil de respins astfel de afirmații, deoarece nu există nimic care să indice și să expună tangibil falsitatea acestor afirmații. Nu se poate arăta pur și simplu cu degetul spre CO2 vizibil și spune: „Uite ce lucruri îngrozitoare face CO2 acolo”.

        Astfel, CO2, ca emisie nocivă, care provoacă sfârșitul lumii, este un subiect aproape perfect pentru a inventa și propaga o poveste apocaliptică, iar acest fapt nu a trecut neobservat de cei înclinați să colporteze invenții nefondate. CO2 a devenit țapul ispășitor pentru o întreagă listă de efecte negative, care ar putea necesita peste 100 cărți pentru a fi înregistrate și tabelate.

  24. Nu stiu exact cine opreste comentariile mele, inclusiv comentarii care nu au NIMIC care sa le recomande cenzurii.

    Daca este dl. profesor, nici o problema, este articolul domniei sale si ma inclin in fata oricaror criterii le-ar aplica.

    Daca este altcineva, fara drepturi de autor, dati-mi voie sa va informez ca a publica fara nici o cenzura comentariile inepte, ostile, de multe ori jignitoare la adresa dlui profesor (Florix, cu multele sale nume alternative, de exemplu), in vreme ce opriti automat alte comentarii, nu este moderare ci cenzura amestecata cu partinire si cu o lipsa de respect pentru cititor.

    Avem cu totii resurse limitate de timp si a cheltui parte din acest timp pe acest site este un compliment chiar si atunci cind criticam.

    Daca vreti sa transformati Contributors intr-un „echo chamber” in care nu se poate gindi decit cu voie de la stapinire, e pacat, dar pina la urma e alegerea dv.

  25. Hm. Nu prea inteleg de ce va legati de un element marginal, sunt cativa socialisti ecologisti, dar una nu o implica pe cealalta.

    Totusi, sunt cateva probleme pe care le puteti discuta mai cinstit, zic eu. Tarile bogate sunt mai prietenoase cu mediu fiindca isi exporta gunoaiele si fiindca au mutat toate activitatile poluante in tarile mai sarace. Daca imi aduc aminte in 2005 Europa exporta deja 40 mil t gunoi anual, 10 mil le lua Turcia si le ardea. Nu stau sa caut date actuale, pp ca nivelul actual al exporturilor de gunoaie e cel putin la fel de mare.

    Vad ca prin comentarii il aduceti si pe Adam Smith. Multa lume se face ca uita ca omul vorbea si despre o anumita conduita a capitalistului. Lacomia despre care vorbeste este cea naturala si este in mod paradoxal, morala, cinstita. In plus, era vorba despre un sistem relativ inchis, in care toata lumea joaca dupa aceleasi reguli. This assumption does not hold worldwide.

    Capitalismul necontrolat face daune mediului. In goana dupa profit, de ce sa tratezi apa care iti iese din fabrica, ca te costa mai mult, nu-i asa? Tentatia de a varsa substantele otravitoare in raul din apropiere e mare. Si, de-a lungul vremii, companiile mari ne-au dovedit cu varf si indesat ca nu se dau in laturi de la nimic: Nestle s-a bagat in pat cu Mugabe, in fabricile din China a varsat apele netratate direct in rauri; a colectat cacao folosind child-labor ca e ieftin, nu ? si shareholdes sunt incantati. Iar asta e numai un exemplu.

    Vad ca aduceti si in discutie ca nivelul CO2 era de 25 ori mai mare in Cambrianul Timpuriu. Acum, asa e, e clar ca viata exista, insa trebuie sa va puneti problema si dpdv uman: atmosfera din Cambrianul Timpuriu se pp a fi fost saraca in oxigen nelegat (explozia vietii in Cambrian e legata de existenta O2). Nu stiu cat ati fi putut respira d-voastra pe vremurile alea, dar da bine la articol sa ai un grafic cu care sa le dai in cap ecologistilor.

    • Păi tocmai că „iecologia” zilelor noastre e ultima manifestare a răului absolut, adică a socialismului. Nu e deloc o problemă marginală e exact rădăcina răului. Tehnic vorbind face deja mai multe pagube decât au făcut precedentele tumori maligne ale sociaslimului: comnismul și fascismul.

      Înțeleg că „capitalismul necontrolat” e câh. Așa cu cuvintele dumneavoastră, cam cum ar trebui să arate capitalismul controlat?! (că bănuiesc că ăla o fi bun :)) Și mai ales controlat de cine?!

      Restul e obișnuita tânguială pepenistă – verde pe dinafară, roșie ca steagurile lui Lenin & Hitler pe dinăurntru :)

      Țările bogate/civilizate își procesează gunoiul și de aia sunt curate. Dacă e să le comparăm cu țări „progresiste” precum China, India sau Argentiana nu prea e loc de nicio comparație… E vorba în primul rând de democrație și stat de drept – ce sunt consecințe directe ale capitalismului ăla „sălbatic” ce vă zgârie glanda bolșevică. Regimurile „progresiste” ajung oricum să șe șteargă la fund cu propria legislație pe motive de „forță majoră” (ce se repetă apoi la nesfârșit) și de aia nu pot ieși din mizerie…

      Tentația de a vărsa toxine în râu în lumea civilizată e exact 0. Tocmai de dragul profitului. Capitalistul „sălbatic” știe că va pierde procesul cu cei din avalul râului și va ajunge să plătească daune pe lângă care epurarea apelor uzate sunt nimic. De aia o face. Chinezul știe că nu riscă absolut nimic și de aia fluviul Galben e mai degrabă căcăniu iar Marea Chinei aretă ca o gigantică budă refultă pe lângă toate centrele urbane. Și sunt așa de cel puțin 15 ani. Iar în China nu e deloc capitalism. Dimpotrivă! Totul e diriguit („controlat” dacă doriți) cu înțelepciune de guvern :)

      Copiii nu sunt exploatați în lumea civilizată pentur că acel capitalism „necontrolat” ce vă pute a generat o prosperitate ce le permite familiilor să aibă grijă de copii și să-i educe până la majorit și dincolo. Asta e. E foarte simplu. Societățile „progresiste” ce ajung fatalmente sărace ajung oricum să-i exploateze pe copii și să-i omoare pe bătrâni pentur că nu au de ales. Asta e realitatea crudă.

      • Domnul meu, vad ca nu va plac faptele si o tineti inainte cu teoria searbada. Nestle a poluat apele din China, nu chinezul. Va rog sa cautati cate tone de gunoaie exporta EU, apoi sa stati sa comentati. Mai calm, ca altfel pareti un pensionar acrit.

        • Ce fapte?! Când unde și cum a poluat Nestle ]n China?! Orice producător occidental din China e forțat de „legislația” chineză să se asocieze cu o entitate chineză. Asociatul chinez (care e mână-n labă cu organele și cu partidul) se ocupă de spăguirea autorităților și de toate celelate detalii ale „colaborării fructuoase”. Oricum ce ar fi să ne spuneți când unde și cum a poluat Nestle biata Chină? Ce naiba o mai fi de poluat acolo?! Ar fi oricum frumos să veniți și cu o sursă…

          Altceva nu mai aveți pe tarabă? N-o fi trimis cumva UE câteva miliarde de tone de deșeuri și pe Marte & Jupiter?! Parcă se auzea prin media progresistă că au împuțit toată centura de asteroizi cu plastic și capace de bere :)

          • Daca va abtineati un pic de la atacurile ad-hominem si cereati frumos o sursa, imi faceam timp pentru d-voastra sa caut pe Google link cu ce-au facut acolo. Pareti insa genul de om care vrea sa aiba dreptate tot timpul si un mare cavaler de tastatura. Nu e in job description-ul meu sa luminez pe altii, si, ca sa incheiem, sigur, uite, va dau absoluta dreptate, sper sa fiti fericit acolo in bula d-voastra in continuare cum ati fost si pana acum, ati mai castigat o batalie internautica pe contributors.ro

            • Domnule,

              Dacă îmi spuneți că v-ați dat ieri cu trotineta le Marte, eu am o minte deschisă și nu neg aprioric posibilitatea. Însă fiind vorba totuși de o afirmație neobișnuită aș vrea totuși și niscai dovezi credibile ca să vă vred.

              Cam așa și la celelate afirmații fără acoperire pe care le faceți cu atâta abnegație.

  26. Din fericire, sunt si abordari mai moderate ale „pseudodilemei” pe care o evocati, ptr simplul motiv ca mai sunt si oameni un pic mai pragmatici care cauta, si gasesc solutii, cand altii alimenteaza polemica.
    In Elvetia exista, din 2007!, un partid si ecologist si liberal, Grünliberale Partei, care castiga din ce in ce mai multe sufragii, in 2019 ajungand chiar in parlamentul Zh, cel mai mare centru economic al tarii. Este posibil deci, sa respecti natura fara sa influentezi negativ economia, cu conditia sa vrei, si astfel sa faci ceea ce trebuie ca sa ai succes :incurajezi tinerii antreprenori, respecti si sensibilitatile conservatoare, aloci fondurile necesare cercetarii si inovatiei si in final : toata lumea castiga!
    E drept ca aici oamenii detesta sa se considera victime, sa se lamenteze sau sa polemicheze, prefera sa realizeze, sa inoveze si sa aiba succes.

    • E o regulă a jocului. Tehnica fierberii broaștei încetul cu încetul: Broasca aruncată în apă fierbinte se zbate să scape. Dacă e pusă în apă încălzită cu încetișorul rămâne acolo cuminte până clocotește :) Nu e ceva neapărat premeditat, ci mai degrabă instinctiv.

      Toate mișcările „iecologiste” sunt foarte moderate și rezonabile la început. Însă, asemeni socialiștilor din care au izvorât, ajung inevitabil pe culmile fanatismului, isteriei și demenței în mod progresiv. Pas cu pas. NIMIC din ceea ce propovăduiesc „iecologiștii” zilelor noastre nu ar fi fost acceptabil în anii 90. NIMIC din ceea ce fac „iecologiștii zilelor noastre nu era de imaginat acum 30 de ani. Și dacă ar fi încercat să le impună direct ar fi dispărut în neant. Azi însă, copăcel, copăcel cele cretine idei au devenit încetișor mainstream… În fina alde Grünliberale Partei va ajunge la fel de distructiv și criminal ca orice partid „verde” care se repectă. Chiar dacă conducerea sa nu o dorește. Fanaticii vor învinge întotdeauna și-i vor nimici pe moderați. E destinul inevitabl al oricărei revoluții: Să-și devoreze atât copiii cât și părinții…

      • Inteleg ca e frustrant sa anticipezi, totul, pe langa (de ex. succesul referendumului ptr familie sau victoria lui Trump), numai ca perseverand in a fi convins ca exclusiv scenariul din mintea ta e viabil, in timp ce realitatea te contrazice si „dusmanii” se inmultesc, seamana mai mult cu paranoia, decat cu clarviziunea.
        De fapt, habar n-ai ce face, si ce nu face, acest partid ecolo-liberal, dar stii deja ca va deveni „distructiv si criminal”. Problema mare, deci…. nu la ei, ci la tine. Cam asa se manifesta tulburarile neurologice fanatizante.
        Sanatate si numai bine, iti doresc!

  27. Jos palaria pentru acest articol d-le Cranganu. La un nivel ridicat de calitate si cu o foarte buna acuratete ca mai toate articolele dvs. Insa cred ca problema climatica ref.CO2 este destul de complexa si nu se refera doar la CO2. Era bine daca din esapamentul masinii iesea doar CO2, insa aglomerarile urbane sunt pline de multe alte gaze nocive despre care nu se prea dezbate in media cum ar trebui si dvs stiti cel mai bine dintre toti fizicienii de pe acest forum si mai ales dintre toti non-fizicienii, ca si mine de altfel, care exprima pareri libere aici. Cu siguranta ati observat ca pe Contributors este un nivel ridicat al discutiilor si nu un “internet of fools” cum spune Umberto Eco. As vrea sa precizati daca in acest “razboi climatic” beligerantii sunt LumeaOccidentala reglementata si lumea comunista nereglementata si in cautarea prosperitatii sau e un razboi in interiorul lumii occidentale intre forma de guvernare Politicianism si noua forma de guvernare Corporatism. Este evident ca progresul industrial initiat de corporatii nu s-a putut face decat prin poluare si discrepante sociale pe termen scurt insa cu beneficii majore financiare si sociale pe termen indelungat ce a dus la cresterea nivelului de trai iar autoritatile de reglementare au luat decizii “In Extremis”. Cred ca poluarea climatica si-a pierdut continutul literar si a devenit o arma politica cu care vom coabita mult timp.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Constantin Crânganu
Constantin Crânganuhttp://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/
Constantin Crânganu este profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: inteligență artificială, schimbări climatice, geologia petrolului. Între 1980 și 1993 a fost asistent și lector de geofizică la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de geografie-geologie. În 1993 a fost declarat câștigătorul primului concurs național din România post-comunistă pentru prestigioasa bursă Fulbright oferită prin concurs de Congresul SUA. În calitate de Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma el a efectuat cercetări fundamentale și aplicative despre suprapresiunile din bazinele sedimentare, fluxul termic și căldura radioactivă din crusta terestră, identificarea stratelor cu conținut de gaze în gaura de sondă, exploatarea printr-o metodă personală a zăcămintelor neconvenționale de hidrați de metan etc. După mutarea în 2001 la City University of New York, profesorul Crânganu a început o nouă direcție de cercetare: implementarea metodelor de inteligență artificială în studiile de petrofizică și hidrogeologie. Pentru activitatea sa în acest domeniu de pionierat a fost nominalizat la ENI Awards 2012 și a primit o ofertă din partea editurii Springer de a publica o carte reprezentativă pentru acest domeniu cutting-edge. Cartea, intitulată Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, a apărut în 2015. În 2018, a primit pentru a doua oară titlul de Fulbright Scientist (o performanță foarte rară) și a desfășurat activități de cercetare la fosta sa Universitate din Iași. Ultimele cărți publicate sunt Reflecting on our Changing Climate, from Fear to Facts: A Voice in the Wilderness, Cambridge Scholars Publishing, hard cover, 2024; Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, 2nd ed., Springer Nature, 2024. ___________________________________________________________________________________ DISCLAIMER: Profesorul Constantin Crânganu nu lucrează pentru, nu oferă consultanță, nu deține acțiuni și nu primește finanțare de la nicio companie sau organizație care ar putea beneficia de pe urma acestui articol și nu a dezvăluit nicio afiliere relevantă în afara poziției sale academice.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro