marți, mai 17, 2022

O.U.G. nr. 13/2017 și drepturile fundamentale ale omului

Puțină lume a observat că acest faimos O.U.G. legiferează implicit în domeniul drepturilor fundamentale ale omului și că, mai grav decât permiterea abuzurilor în serviciu, cum bine scria cineva în USA Today, până la o sumă de mai multe ori venitul anual mediu din România, poate da mână liberă întocmirii unor acte, legi, normative, cum vrem să le numim, în domeniul care ocrotește drepturile fundamentale ale omului. Acte, legi, acte de putere publică prin care să se creeze, cu impunitate, limitări ale drepturilor sau situații de inferioritate ”pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA”. Ne putem trezi peste noapte (că noaptea se petrec lucruri ciudate în țara asta) cu legi, acte, rasiste, cu legi care să instituie discriminarea între femei și bărbați, între tineri și bătrâni, între români și mai puțin români, care să încalce libertatea religioasă sau care să declare ateismul obligatoriu… pentru că funcționarul public care le-a emis, aprobat sau adoptat, nu va răspunde pentru abuz în serviciu, conform paragrafului 3) nou introdus. (Pentru definiția ”funcționarului public” trimitem la Codul Penal, Titlul X, ”Înțelesul unor termeni sau expresii în legea penală” – art. 175. ).

Infracțiunea de abuz în serviciu are două modalități. Prima, cuprinsă în alineatul 1), se referă la bani etc. și nu face obiectul acestei discuții. A doua, cuprinsă  în alineatul 2) are, în această modificare, următorul conținut: ” (2) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea serviciului, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDAse pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.”

Funcționarul public va putea însă să creeze/emită/aprobe acte prin care să facă toate aceste lucruri care încalcă drepturile fundamentale ale omului, drepturile constituționale, drepturile cetățenești, să îngrădească așadar drepturile, să creeze prin acestea o situație de inferioritate pentru oricine, fără să răspundă pentru abuz în serviciu sau, probabil, pentru nicio altă infracțiune, fiindcă îi dă voie paragraful 3) : (3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.”

N.B. Și pedeapsa s-a redus, în acest domeniu extrem de sensibil, la mai nimic, o lună sau un an sau amendă (amenda penală pentru infracțiuni considerate ”mici” este la același nivel, mic). În mod simbolic, drepturile omului vor putea fi încălcate aproape fără nicio răspundere de către micii funcționari publici și fără nicio răspundere de către înalții oficiali ai statului român.

Închei aceste rânduri trimițând la un minunat comunicat, un text de mare finețe intelectuală și de puternic spirit juridic, dat publicității prin intermediul Hotnews de Facultatea de Drept din Timișoara.

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21574235-facultatea-drept-universitatii-vest-timisoara-condamna-adoptarea-oug-pentru-modificarea-codurilor-penal-procedura-penala.htm?nomobile=

Să auzim de bine!

Distribuie acest articol

10 COMENTARII

  1. Acest aspect este foarte bine ca afost relevat. El demonstreaza inca o data ca puterea guvernamentala a momentului pregateste reintroducerea, in maniera soft ori brutala, a unei forme de dictatura, care nu este neaparat similara cu dictatura comunista, dar poate fi cu mult mai periculoasa si persistenta, daca va putea fi impusa.

  2. Practic, este un temei legal ca PSD sa fie actionat in judecata pentru incalcarea flagranta a art. 40 alineat 2 din Constitutia Romaniei.
    De ce nu se intampla acest lucru?

    Oricum, Romania are nevoie de o reforma profunda, incepand cu Constitutia, sistemul de guvernare (poate ar fi cazul sa trecem la presedinte-premier, cu CCR mediator si garant al statului de drept), stabilirea educatiei, sanatatii, anti-coruptiei ca domenii strategice de interes national, stabilirea ferma a numarului de ministere si a principiilor de fucntionare a domeniilor sensibile fara ca acestea sa mai fie modificate structural de premierul si partidele alese (difera doar mijloacele), amnistie cu 6 luni de gratie, dupa care aplicarea unui Cod Penal cu adunarea pedepselor, nu contopirea lor s.a.m.d.

    E vremea pentru o Proclamatie. E vremea sa finalizam ce am inceput noi, ca popor, in decembrie 1989 (dincolo de amestecul clar al dusmanilor tarii).

  3. Mai mult ieri seara Basescu a spus pe B1TV ca functionarii din Ministere trebuie sa execute cererile ministrilor, deoarece acestia au niste obiective politice si functionarii nu au dreptul la pareri. Si dadea exemplu de cand a fost min. transp. cand neavand suficienti bani si-a propus sa reconstruiasca niste drumuri rapide.

    Nici o clipa nu a subliniat ca acest lucru trebuie facut fara incalcarea legii, normelor si in fond a cadrului etic.
    Sunt mari firme care au coduri etice, asa ca „aia” de la Constanta sa stie ca corporatistii respecta astfel de norme. Entitatile de stat au asa ceva? Ma indoiesc.

    Iata ca marele (fost) „sustinator al democratiei” (cum se autointitula) considera ca sef poate cere orice.
    Si atunci mi-am imaginat urm. sitautie.
    1. Basescu min. transp. nu are suficienti bani pentru obiectivul sau de reconstructie a „n” km.
    2. Cere atunci subalternului (sa zicem eu) sa il santajeze pe bogatasul X.
    3. Subliniez ministru nu va baga in buzunar nici 5 bani.
    4.1 Daca subalternul spune NU in „secunda 2” (citez din Basescu ieri) este zburat.
    4.2. Daca spune DA se executa si la un moment dat DNA intra pe fir, si conf. vechilor proceduri penale fiecare dintre cei 2 primeste o incadrare penala oarecare (nu cunosc in amanuntime Dreptul)

    Dupa noile modificari NU se va intampla nimic, deoarece ministru nu a abuzat de functia sa, bogatasul a dat bani de bunavoie!, ura si la gara!
    Mai mult, daca suntem in situatia 4.1 si de-abea dupa 6 luni +1 zi anunt eu sau bogatasul X intamplarea NU se va intampla mai nimic. Suma este <200 mii.

    Multi sustinatori ai PSD ar trebui sa inteleaga MACAR ca abuzul in serviciu este o practica de baza in instritutiile statului si nu numai (de ex. in invatamant unde exista o "sclavie) universitara")

  4. Partial adevarat.

    Raman in continuare legile discriminarii unde intra la contraventie (OUG 137/2000).
    Desi nu sunt de acord cu anumite forme de discriminare care resulta in 2 amenzi amarate.

  5. O violare a drepturilor omului nu poate fi pedepsibila doar cu o amenda, iar guvernul nu se poate exclude pe sine din legislatia penala pentru a-si da singur permisiune pentru viitor – sau protectie pentru fapte din trecut – privind fapte de incalcarea drepturilor omului, in special impotriva unor categorii de persoane vulnerabile pe care Romania s-a angajat international sa le protejeze.

    • Excelenta observatie! De tradus in engleza am tradus-o partial – si in italiana – si am trimis catre m.m. deputati europeni. Cine poate, s-o faca bine in franceza.

  6. Pentru a intelege ce este acela un abuz, ar trebui sa discutati cu cei care sunt abuzati.Cetateanul este la mana functionarului public si este lipsit de aparare.
    Degeaba faci o sesizare administrativa asupra unui functionar care ti-a incalcat un drept, pentru ca cercetarea se intoarce la acelasi compartiment unde lucreaza functionarul. Rezultatul in cele mai multe cazuri – nu se confirma sesizarea – iar petitionarul ramane cu timpul pierdut, cu problema nerezolvata. De cele mai multe ori iti arata nonsalant usa justitiei pentru a te judeca zeci de ani.

    Chiar daca ai obtinut satisfactie in procesul civil, functionarul in cauza poate sa continue sa ia decizii abuzive. Pe Romaneste – te prosteste in fata.

    Cred ca nimeni nu doreste oameni la puscarie si nu asta este scopul nostru ca cetateni, dar prin modificarea legii penale, nu le mai este nici macar frica.

    Intrebarea si problema care trebuie pusa este: cum suntem noi cetatenii aparari impotriva unor abuzuri. Care este mecanismul astfel incat conducatorii/ functionarilor nostri sa lucreze in interesul cetatenilor?

    Abuzul este de multe ori = cu neglijenta in serviciu sau = incompetenta. De ce sa fim umiliti de un functionar public?

    De ce mediul privat nu beneficiaza de aceeasi clementa? Si in mediu privat se adopta hotarari/ dcizii, etc..

    Un alt element foarte important, este cel legat de pagubele nepatrimoniale.personal am avut nenumarate cereri impotriva unor decizii abuzive si cu legea in mana, cu articolul scris foarte clar, o anumita institutie ne-a refuzat acel drept. degeaba am facut petitii mai sus catre minister, sau esaloane superioare – raspunsul era dat de fiecare data de juctionarul care a comis abuzul.

    In concluzie, nu cred ca merge asa.Subiectul nu este unul simplu care sa fie tratat partizan , din punctul de vedere cu cine ai votat.
    Trebuie sa gandim profund, sa ne ascultam valorile si sa aducem valorile in fata.

  7. Dreptul la muncă a fost încălcat, dar nu în mod sistematic. De pildă, prin ocuparea anumitor posturi în Guvern (număr limitat) de persoane despre care „strada” susține că dau dovadă de lipsă de calificare, iar despre care acum primul-ministru susține că ar trebui să-și asume răspunderea pentru lipsa de comunicare. Culmea e că cele două criterii chiar se intersectează nevid, în cazul reprezentantului ministerului dialogului social.

    În toată această polemică tehnic-juridică, sunt curios dacă guvernului însuși i se aplică codul muncii și demiterea(revocarea sau cum s-o chema) ministrului dialogului civic va avea loc în baza acestui cod.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Lenilena Lorentz
Lenilena Lorentz activeaza in domeniul artistic si universitar, publicand pana acum peste 200 de articole de specialitate in reviste si ziare in Romania, dar si in Italia si Franta, precum si cateva carti. Lenilena Lorentz este un pseudonim.

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro