duminică, aprilie 11, 2021

O variantă modernă a poveștii cu vulpea bearcă: „Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite a calculat că mai avem circa 60 de ani de recolte – și după aceea ?”

Dacă ați fi participat în iulie 2015 la lucrările Conferinței dedicate Anului Internațional al Solurilor, desfășurate în Colorado sub auspiciile Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO) din cadrul ONU, ați fi aflat ceva surprinzător:

Principala problemă cu care se confruntă omenirea în prezent nu este încălzirea globală, dispariția speciilor sau oricare altă criză de mediu – principala problemă cu care va trebui să ne confruntăm este degradarea solurilor.

Cum adică?!? În 2015, încălzirea globală nu era principala problemă cu care se confrunta omenirea?! Și asta ne spune FAO UN? Ce să mai credem?! Trebuie totuși să ne gândim că în 2015 eleva suedeză încă nu începuse să chiulească de la școală pentru a face greve climatice. Iar democrata socialistă, care ne-a băgat în sperieți cu Lumea se va sfârși în 12 ani dacă nu vom aborda problema schimbărilor climatice, eră încă barmaniță prin New York. Iarăși, să nu  uităm că guvernul francez a sunat mobilizarea chiar înainte de semnarea Acordului Climatic de la Paris (decembrie 2015) prin lansarea apelului  „4 per mille” referitor la solurile planetei:

Dacă creștem cu 4‰ (0,4%) pe an cantitatea de carbon sechestrat în sol, putem opri creșterea anuală de CO2 din atmosferă.[1]

Dar bomba mediatică lansată în timpul Conferinței dedicate Anului Internațional al Solurilor este cea pe care am citat-o în titlul articolului:

Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite a calculat că mai avem circa 60 de ani de recolte – și după aceea ?

O asemenea alarmă, care ne spune că dacă scăpăm de apocalipsa climatică în următorii 12 ani, vom muri, totuși, de foame în următoarele șase decenii, nu poate să nu dea fiori de gheață celor mai tineri sau mai puțin tineri, dar care se gândesc la copiii și nepoții lor.

Odată deschis drumul știrilor teribiliste pe toboganul mass media, lucrurile au început să ia amploare:

Marea Britanie este la 30 – 40 de ani distanță de „eradicarea fundamentală a fertilității solului” în anumite părți ale țării, a avertizat secretarul de mediu Michael Gove. (Octombrie 2017)

Această declarație micșorează dramatic intervalul de supraviețuire al Marii Britanii, pentru că doar cu trei ani înainte, solurilor de acolo li se deduse o speranță de viață mai lungă:

Intensificarea practicilor agricole înseamnă că au rămas doar 100 de recolte în solurile din zona rurală a Regatului Unit

Vestea bună este că toate declarațiile de mai sus, oficiale sau mai puțin oficiale, sunt fake news. Vestea proastă este că în goana lor nesmintită după click-uri și rating, o parte a jurnaliștilor a preluat pe nemestecate și a dat drumul pe trompa breaking news-urilor unor informații neverificate, care creează emoții nejustificate, inflamează avântul apocaliptic al ecologiștilor gen Thunberg ori Ocasio-Cortez și oferă „soluții” contraproductive.

În 2019, botanistul și jurnalistul James Wong a încercat să găsească sursele științifice pe care se bazează predicțiile despre cei 30-60-100 ani rămași pentru recolte. Concluziile lui se pot desprinde lesne din titlul articolului publicat în NewScientist:

The idea that there are only 100 harvests left is just a fantasy

#FactsMatter | Headlines warn that our soil is becoming so degraded that we are heading for an agricultural Armageddon. Can that be right?

În septembrie 2020 a fost publicat un meta-studiu care demontează fără drept de apel alarmismul nejustificat, păgubitor pentru public, dar aducător de link-uri și rating pentru jurnaliștii lipsiți de scrupule. Un grup de cercetători din Marea Britanie, China și Belgia a făcut prima estimare a duratei de viață productivă a solurilor din lume, folosind o bază de date conținând 4.285 rate măsurate de eroziune a solurilor, publicate în 240 studii și acoperind 255 localități din 38 țări.[2]

Cercetătorii au clasificat solurile studiate în trei categorii (Fig. 1):

Soluri pârloage, ținute intenționat fără vegetație pe ele ca bază de comparație pentru exemplificarea conceptului de „cel mai prost scenariu”.

Soluri cu management convențional, exemplificând scenariul business as usual; aceste soluri sunt lipsite de practici de conservare.

Soluri cu management de conservare, pe care se aplică diverse practici de încetinire a eroziunii și de creștere a fertilității, calității, cantității de apă, biodiversității etc.

Parametrul utilizat pentru estimarea duratei de viață productivă a solurilor a fost rata de eroziune a primilor 30 centimetri. Chiar dacă structura, textura, compoziția și alte proprietăți pedologice diferă cu adâncimea și distribuția la suprafață, primii 30 cm sunt cei mai importanți pentru că acolo sunt stocate apa, nutrienții și carbonul de care  plantele au nevoie.[3]

Fig. 1. Durata de viață a solurilor (scară logaritmică). Curbele trasate indică numărul de ani necesari pentru a eroda primii 30 centimetri din sol pe baza ratelor de eroziune curente (Sursa)

Managementul solurilor% de soluri cu o durata de viață mai mică de 100 ani% de soluri cu o durata de viață mai mare de 5000 ani% de soluri cu o durata de viață mai mare de 10.000 ani
Convențional16%23%18%
Cu conservare7%48%39%

Tabel 1. Comparația sintetică a duratelor de viață a solurilor cu management convențional și conservator.

Datele prezentate în Fig. 1 și Tabel 1 arată că unele soluri se erodează mai repede, altele mai lent. Alteori, își măresc grosimea (când rata de formare depășește rata de eroziune). Dar de nicăieri nu se poate deduce fatala cifră de numai ”60 recolte” rămase pentru hrănirea omenirii.

Dacă analizăm solurile cu management convențional (scenariul business as usual), doar 16% au o durată de viață mai scurtă de 100 ani; 23% din soluri vor produce recolte și peste 5.000 ani, iar 18% au o durată de viață care depășește 10.ooo ani. Unele soluri nu suferă nicio eroziune, iar 7% prezintă tendințe de creștere a grosimii.

90% din solurile cu management convențional depășesc 60 ani de productivitate. Și atunci, cum rămâne cu alarma FAO UN – Ce va fi după 60 ani? Americanii au un răspuns clasic în acest caz: bullsh…t.

O situație și mai optimistă transpare din analiza duratei de viață a solurilor care sunt supuse unor practici de conservare. Solurile pot fi protejate pentru a le extinde durata de funcționare productivă prin:

– folosirea unor culturi rotaționale și de acoperire (fasole, linte, mazăre, lucernă ș.a.) care controlează și influențează eroziunea, fertilitatea și calitatea solurilor, cantitatea de apă reținută, buruienile, dăunătorii, bolile, biodiversitatea etc.

– cultivarea pe contur (pe curbele de nivel), perpendicular pe panta terenurilor. Acest aranjament al plantelor rupe fluxul de apă și îngreunează apariția eroziunii solului.

– lucrări agricole mecanice reduse la minimum sau chiar înlăturate (de ex., aratul cu plugul), care cresc numărul de pori din sol și conexiunile dintre ei.

– transformarea unor soluri prin împădurire sau creșterea ierburilor.

Compararea celor două tipuri de management al solurilor poate fi observată în Tabelul 1.

În cazul aplicării unor practici manageriale de conservare, proporția de soluri cu o durată de viață mai mică de 100 ani scade de la 16% (management convențional) la mai puțin de jumătate (7%) în cazul managementului conservator. De asemenea, circa jumătate (48%) din solurile conservate au o perioadă de viață mai mare de 5.000 ani, iar peste o treime (39%) vor fi productive și după 10.000 ani. 21% din solurile conservate își măresc grosimea.

Durata de viață a solurilor și varianta modernă a poveștii cu vulpea bearcă

Citind numai o anumită parte a presei, apare o întrebare firească: Care este situația reală a productivității solurilor planetei? Vom muri de foame în următorii 30-60-100 ani?!

Căutând un răspuns puțin ironic la această pseudo-dilemă, mi-am amintit de Alexandru Odobescu și  de al său Pseudo-Kynegetikos (Fals tratat de vânătoare) din 1875. În cap. III, scriitorul ne spune povestea unui vânător și al slujitorului său. De câte ori se întorceau de la vânătoare, stăpânul începea să se laude în public cu performanțele sale, fără a avea nicio dovadă, singurul martor fiind slujitorul său. Dar, într-o bună zi, sătul peste poate de minciunile pe care trebuia să le cauționeze, slujitorul vru să-și dea demisia. Stăpânul-vânător îi propuse un compromis: de câte ori se va lăuda în public, slujitorul să-l tragă de mânecă. Așa că, atunci când vânătorul începu să se laude că a împușcat o vulpe cu o coadă de cinci stânjeni (aprox. 10 metri), slujitorul îl atenționă prompt pe stăpânul său. Brusc, vânătorul scurtă coada vulpii la vreo doi stânjeni. Dar slujitorul nu se mulțumi cu o singură atenționare, ci voind a se răzbuna pentru numeroasele cauțiuni false pe care le-a făcut de-a lungul timpului, începu să-l tragă de mânecă repetat pe stăpânul său mincinos. Așa că, de la cei cinci stânjeni inițiali, coada vulpii se scurtă mai întâi la doi stânjeni, apoi la unul singur. Pentru că sluga nu se oprea din atenționare, vânătorul lăudăros estimă coada vulpii ca fiind „la vreo doi coți” (circa 1,20 metri), ba chiar doar un cot!. Numai că slujitorul nu s-a mulțumit cu penitența stăpânului său, așa că l-a mai tras o dată de mânecă. Odobescu relatează ce s-a întâmplat apoi:

Dar răbdarea vânătorului era ajunsă la culme, și întorcându-se deodată înfuriat către neîmblânzitul său censor, se răsti la dânsul, strigând în gura mare:

– Bine, mișelule! Nu ți-e destul cu atâta? Ce! vrei să las vulpea bearcă? Dar mai bine să te ia pe tine dracul de o mie de ori, decât să rămâie vulpea mea fără coadă!

„Vulpea solurilor” a început cu o coadă de 100 ani, care s-a mai scurtat apoi la 60 ani, ajungând chiar la 30 ani. Din fericire, avem de-a face doar cu o poveste de speriat adulții puțin naivi, care citesc fără discriminare și acordă credit  diverselor scenarii apocaliptice promovate de unii jurnaliști. Coada „vulpii solurilor” este suficientă de lungă pentru a mai putea asculta povești și în următoarele milenii.[4]

Concluzii

După Armaghedonul climatic, ne-am pricopsit și cu unul pedologic. Ce va mai urma oare? Jurnalismul și activismul ecologist apocaliptic este contraproductiv, încurajând alarmismul nejustificat și „soluțiile” care înrăutățesc lucrurile. Problemele de mediu nu sunt neglijabile și de aceea necesită analize decente, bazate pe date tari, fără part-pris-uri ideologice și propagandă partinică.

NOTE


[1] Crânganu, C., 2018, 4 per mille” – O inițiativă climatică franceză fără sorți de izbândă

[2] Evans, D. L., et al., 2020, Soil lifespans and how they can be extended by land use and management change, Environ. Res. Lett., vol. 15 0940b2 https://doi.org/10.1088/1748-9326/aba2fd 

[3] Aja, S. U., and C. Cranganu, 2017, Exploring the Earth System, 2nd ed, KendallHunt, 334 pp.

[4] Am detaliat povestea vulpii pentru cititorii mai tineri decât mine: opera lui Alexandru Odobescu nu mai este studiată obligatoriu în școala românească de astăzi și analogia mea ar fi rămas probabil fără ecoul scontat în lipsa detaliilor.

Distribuie acest articol

97 COMENTARII

  1. imi vine in minte apocalipsa infertilitatii umane.Chestia aia ca in 200 de ani barbatii vor deveni infertili datorita hormoneilor folositi in zootehnie. Daca ar fi asa poate ca nu ar fi chiar rau avand in vedere ca mama prostilor e tot timpul gravida…
    Apocalipsa reala e cea propagata prin scoala de tip nou care nu stiu ce dracu baga in capul noilor generatii, . Asta in Romania si in anumite parti ale civilizatiei europene.Cultura nu, elemente de civilizatie nu,cunostinte stiintifice nu, abilitati intelectuale sau tehnice nu, scoala romaneasca exista doar ca profesorii sa-si ia salariul si sa-si recruteze copii ptr. meditatii sau alte prestatii. Huge bullshit sau un mare cacat pe romaneste.
    Deci vaccinul anti apocalipse e reformarea scolii nu numai in Ro care sa se axeze pe acumulare de cunostinte, dezvoltare de abilitati si spirit critic la patrat.Vorba lui Vadim -sa ne facem o cruce mare ca dracu-i batran.
    Nu sunt fan vadim, sunt basist, ciolosist,johanist, reaganist

  2. Excelent articol, domnule profesor. Va citesc de fiecare data cu mare incantare si cu bucuria ca mai exista oameni cu mintea limpede si umor.

  3. De azi totusi lumea va fi mult mai buna, omul negru, pardon, blond cu freza, a disparut.
    Sunt sigur ca fluturasii vor zbura din nou din floare in floare, va dispare virusul, nu va mai ramine nici o picatura de codoi. Si pajistile vor inflori. Vor dispare tractoarele, cu zgomotul si fumul lor, si vacile producatoare de metan si oile. Nu va mai trebui sa cultivam nimic, totul va creste asa, de bunavoie si nesilit de nimeni. Paradisul a inceput!

    Nici america nu va mai fi first, ci China.

  4. Mi se pare logic ca agricultura intensiva sa secatuiasca solul. Omenirea se inmulteste, are nevoie de mai multa hrana, iar agricultura intensiva pare a fi solutia. De fapt, solutiile nesustenabile nu sunt solutii, pe termen lung.
    Cu „sabia” mobilitatii electrice deasupra capului, „petrolistii” vor miza, probabil, pe plastic si pe ingrasaminte chimice, ca debuseu pentru petrolul extras. E logic, deci, sa sustina agricultura intensiva, industrializata, hiper-chimizata. E, de asemeni, logic ca ecologistii / conservationistii sa combata agricultura nesustenabila.

    Orice taran cultivator de pamant stie ca lotul lui de teren mai trebuie sa se si „odihneasca”, stie ca rotirea culturilor, cultivarea de lucerna si alte masuri de protejare a solului fertil vor pastra lotul viabil si exploatabil de catre urmasii sai.
    Dincolo de bani, interese, lobby -sti si articole online, bunul simt ne spune ca nu putem secatui si polua, la nesfarsit, „lotul” nostru – planeta. Totul se plateste, mai devreme sau mai tarziu.

    Omenirea a dovedit ca nu se mobilizeaza decat de frica, iar pandemia prin care trecem a reusit sa aminteasca omenirii notiunea de „cumpatare”, printre altele. Asta e o notiune care nu-i e deloc pe plac „societatii de consum”. :)

    • iar pandemia prin care trecem a reusit sa aminteasca omenirii notiunea de „cumpatare”, printre altele.
      Nu stiu in ce societate traiesti tu, dar mie pandemia mai degraba imi aminteste de inchisoare, de reducerea omenirii la nivel de leguma de apartament. Termenul de „cumpatare” presupune ceva autoasumat, nu se potriveste de nici o culoare cu ce se-ntimpla acum, cind totul e obligat. Si-n timpul razboiului era cumpatare, si cizmarul ne indemna la cumpatare… sunt satul de filozofi din astia de doi bani!

      • @neamtu tiganu
        Ce pot sa spun? Fiecare cu nivelul sau de intelegere. Mai citim, mai invatam, evoluam…
        Inchisoare?… Nu pot compara, nu am facut inchisoare, dar nu ma refeream la „lockdown”, care e doar un aspect al pandemiei.
        N-am gasit in dictionar cuvantul „autoasumat”, probabil exista in germana sau in limba romani.
        Sanatate va doresc!

    • Un teren arabil care este lucrat corespunzator an de an, in functie de culturile agricole incluse in asolament, si fertilizat rational, chiar cu ingrasaminte chimice, is mareste gradul de fertilitate intr-un interval de 8 – 10 ani.
      Prin aplicarea tehnologiilor de cultura actuale nu se mai pune problema ca o parcela de teren sa fie lasata „sa se odihneasca” 1-2 ani, asa cum se obisnuia chiar in perioada interbelica!
      Aceasta agricultura „hiper-chimizata” cum o numiti astazi nu face decat sa asigure necesarul de hrana a omenirii si in paritcular pentru Romania sa asigure o sursa de cereale si oleaginoase pentru export!

      • @Nicolae
        Ce v-a deranjat, de fapt, la comentariul meu? „Petrolisti”, „hiper-chimizata”? :)
        Nu caut polemica, dar as spune ca tarile cu agricultura intensiva arunca cea mai multa mancare.
        Fara suparare, dar „pentru Romania sa asigure o sursa de cereale si oleaginoase pentru export!” imi suna a Congresul XII al PCR. Desi ceva s-a schimbat de-atunci – in top 10 proprietari de terenuri agricole in Romania, 3 sunt firme cu capital strain.

        • Nu este o noutate ca indiferent de regimul politic un stat cauta un echilibru intre valoarea importurilor si cea a exporturilor. Produsele agricole contribuie si ele la aceasta balanta de plati; din pacate in anul agricol 2020 seceta a dijmuit mult aceasta cota. Chestiunea sensibila este ca se exporta recolta ca atare, fara o procesare primara in tara care ar creste valoarea produsului, cum ar fi faina sau uleiul!

  5. Ursul pacalit de vulpe , parca asta era numele unei povestioare , unde un batrin urs – pus pe prins peste- isi baga coada in copca de gheata , la indemnul vulpitei cea sireata si peste noapte coada cea stufoasa, a ursului nostru cel batrin , ramase prinsa in copca inghetata . De atunci si zicerea – de asta nu are ursul coada – . Cita ura, transmisa din generatie in generatie , o fi prins ursul pe vulpita cea desteapta , povestea nu ne spune , dar similitudini de tot felul , repetate mereu si mereu, gasim mai peste tot , ca sa nu mai vorbim de fakeurile atit de dragi noua . Vulpea cea sireata, inca creaza cosmaruri batrinului urs . Problemele de mediu nu sunt neglijabile , ba chiar am putea spune ca sunt nu numai vizibile ci si periculos de vizibile . Incalzirea globala nu este un moft ,dezghetarea ghetarilor nu este un fake , posibilitatea ca virusi , microbi ,sa iasa la suprafata , si sa ne aduca noi forme pandemice ,nicicum sau nicicind cunoscute de noi ,este si ea evidentiata . Povestea cu vinatorul din Pseudo-Kynegetikos spusa atit de frumos imi aduce , brusc, aminite de un film cu Bud Spencer in rolul principal numit Cei 13 de la Barletta. Provocarea de la Barletta a fost un duel între 13 cavaleri francezi și alți 13 cavaleri italieni care a avut loc la 13 februarie 1503 în apropierea orașului napolitan Barletta . O comedie , atit de spumoasa , in care personajul principal , evident Bud Spencer , il intruchipeaza pe popularul erou italian Ettore Fieramosca .Printre multiplele scene din film , scribul si servitorul (Bracalone) lui Ettore , isi nota , tot ceea ce se intimpla cu seful sau (Bud Spencer ),cu atita tragere de inima incit nimanui nu i-a trecut prin minte ca in final tot ceea ce scria , pentru posteritate , erau doar niste simple mizgaleli , servantul fiind nestiutor de carte si asta ma duce mai departe cu imensitatea fake-ului continut de mai toate ziarele din vremurile – socialismului multilateral dezvoltat -(cei mai in etate stiu despre ce vorbesc ) . Oare cum am vizualiza noi adevarul acelor vremuri , cei nascuti dupa 1989 sau unii aflati undeva departe in timp, daca am citi ziarele scrise atunci .Am crede, fara tagada ,ca toate fake-urile spuse – zi de zi -erau adevarate si ca un popor intreg traia intr-o bunastare neegalata nicicind , un popor ce arata o vesnica recunostiinta conducatorului iubit ? Desigur ,unii , de felul lui Bracalone , vor crede asta . Daca ne va fi dat sa traim o incalzire globala ,doar sa ne imaginam cite noi teritorii (paminturi )vor fi roditoare , paminturi ce au stat mii de ani sub zodia ghetarilor sau a frigului absolut . Cum nimeni nu stie adevarul , hai sa o indragim , doar pentru acest moment , pe micuta vulpe cea sireata , numita Greta Thumberg (cite cosmaruri repetate creaza unora si aceasta micuta stea ) si sa ii acordam creditul de bunavointa nu neaparat de cunostere absoluta . Si cum speranta moare ultima sa speram si noi ca omul si omenirea va fi in stare sa faca fata tuturor provocarilor , poate nu omenirea asa cum o cunostem noi , dar cine stie ce va sa vina ?

    • Emotionant, nu-i asa ca exista mos Craciun!?
      Da tu esti cuminte? Nu-i asa ca tu nu emiti codoi? Nu-i asa ca nu mergi cu masina, nici nu folosesti internet, mare consumator de energie, nu maninci nici carne si nici legume ca vezi ca se distruge solul.

      Hai ca te las ca-ncepe Tom si Jerry!

      PS Deci „virusi , microbi ,sa iasa la suprafata , si sa ne aduca noi forme pandemice ” nu crezi ca ar trebui sa facem o groapa mare si adinca si sa bagam acolo toti virusii si microbii?

    • Coada asta ne da tare peste cap…

      Regizorul filmului mentionat de Dvs. a mai realizat 2 filme funny – fantasy- SF – „Cand femeile aveau coada” si al doilea „Cand femeile si-au pierdut coada”… Se pare ca ii placea sa se joace cu povestile si pe unele le reconstruia cu putin umor – exista insa si o morala: pana la urma sa te iei prea in serios este o gluma totusi…

      PS
      Se pare ca in constiinta publicului smecheria este asociata cu femeia – oare de ce???
      Persuasiunea, in schimb, poarta un chip masculin – oare de ce???

  6. Intrebare: Cum vedeti noua administratie (Biden) relativ la problemele expuse, dar si la cele ale incalzirii globale si a uitilizarii fracturarii hidrulice (de exemplu).

  7. Ciudat, poate cvasitransparent……..

    Referitor la CO2 si toata povestea anumiti activisti (eu ii vad ca agenti comerciali sadea) au raspunsuri ca in zicerea sarcastica: Batman, Batman….
    Nu sunt bune ca surse alternative decat eolienele si solarele, noua tehnologie a bateriiilor (aiurea, noua)….
    Nimic, dar nimic altceva, oricat de clean ar fi….

    Culmea culmilor, prin USA comentau sarcastic ca o centrala test, pe carbune, cu ciclu de retinere si inmagazinare a bioxidului de carbon e „nerentabila”…..
    Funie in casa spanzuratului…..

    Incet incet domeniul de combatut se extinde…..
    Ar trebui sa taiem fripturile din meniu… Vacutele sunt mari generatoare de gaze cu efect de sera….

    Alternative: concentrate proteice din greieri, ceva gandaci tropicali cam ca cei de bucatarie, samd….
    Mai nou EU se va dedulci la viermi de faina…
    https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/autoritatea-europeana-pentru-siguranta-alimentelor-viermele-de-faina-prima-insecta-declarata-sigura-pentru-consum-uman-1433403

    Treaba asta cu solurile pare o deschidere de front noua…
    Parca si vad asa, niste imagini gen Elysium, pajisti verzi, iar noi cinand asa, ca intr-un alt film, distopic, Brazil:
    un terci de bio-ce o fi in farfurie, o poza de friptura clasica :) in fata……

    Asteptam cu interes idea, firul rosu….
    Activisti s-or gasi repede…..
    Istoria se recicleaza; inaninte de ’89 aveam activisti de profesie…..
    Dupa o scurta pauza acum ii avem iara….

  8. mi am pus si eu intrebarea, nu c as fi specialist in soluri, ci doar sa ma asigur ca ma voi bucura in continuare de vinul bunicilor ! asa cum spuneti, alte culturi pot fi rotite, nu si vita de vie. anyway, macar sa fie de ale burtii, se poate trai si fara licorile bahice !

    • Va recomand o lectura linistitoare, in urma careia sunt sigur ca va veti simti mai optimist: Va mai curge vin din butoaie si in viitor 😉: https://www.cartiagricole.ro/ingrijire-taiere-vita-de-vie/?v=920d0c66f3d2

      As atrage atentia asupra cuvintelor: Fertilizare (aia cu gunoi de grajd), amendamente(K, N etc) pt. Refacerea compozitiei solurilor, prasile mecanice sau manuale etc.
      Pana la urma nu pierderea ferilitatii este pericolul ci contaminarea, atunci când se toarnă ingrasaminte si pesticide fara discernământ.

      Si daca ma gândesc la descoperirile recente de soluri fertice create de om in amazonia in perioada pre-columb, pe zone vaste, parca imi vine a crede ca iarasi nu s-au luat in calcul toate variabilele. Ma refer la calculele despre epuizarea in max 100 ani! Ce înseamnă sa n-ai bunici la tara!

  9. Unii vorbesc de fertilitate altii de eroziune nu e de mirare de ce nu se ajunge la aceeasi concluzie . In plus cata fertilitate exista acum e mentinuta cu ingrasaminte artificiale , de 50 de ani mancam gaze naturale fara sa constientizam acest lucru .

  10. pai, depinde ce vrei sa cultivi, in ce conditii si cu ce investitii, amenajari si mentenanta;
    ca vegetatia nu neaparat are nevoie de sol, ci obligatoriu de apa: poate sa creasca si pe colt de stanca, printre rosturile dalelor sau fisurile din trotuar si caramizile din ziduri;
    iar desertul Atacama arata superb cand infloreste dupa ploaie

  11. Problema eroziunii solurilor este reala determinata de multi factori incepand cu asa mult huluita incalzire globala, in opinia mea si nu numai, principala problema fiind folosirea intensiva a acestor soluri prin metode neadecvate, chimizare excesiva, monoculturi, defrisari massive si inutile etc.etc.
    Firma John Deere unul dintre cei mai producatori de masini agricole cauta si testeaza utilaje prin prin care nu mai este nevoie de clasicul arat adanc, procedura care are mai multe efecte negative decat pozitive.
    Da, solul este pe langa aer si apa cea mai mare bogatie a noastra, solurile sanatoase fiind baza supravieturii, suna patetic insa fara acest sol, pamant fertil, va deveni din ce in ce mai greu asigurarea alimentelor de baza la nivel global, grau, porumb,soia, rapita si altele.
    Tocmai in USA in Middle West, zona cu milioane de hectare de monoculturi problemele sunt conoscute si devin acute, exista pe acesta tematica un documentar interesant pe Netflix.
    Zona Sahel din sudul Saharei este la fel o zona in care eoziunea si desertificare sunt reale, la noi in Romania Dobrogea si Oltenia fiind afectate si ele.
    Chinezii au reusit prin masuri corespunzatoare de renaturare pe zone largi sa restranga fenonemul desertificarii.
    Un pumn de pamant contine milioane de microorganisme care sunt raspunzatoare de calitatea optima a solurilor pe langa viermi si alte vietuitoare pe care le omoram sistematic prin turnarea a milioane de tone de pesticide si alte substante peste ele cu scopul maririi productiilor la hectar, profitul fiind calculat dupa cantitate si nu calitate si ne miram cum dintr-o data zonele desertificate devin tot mai mari.
    Pt soluri ingrasamintele sunt arme chimice de nimicire in masa cum dealtfel la baza intregii industrii de ingrasaminte a stat insasi industria productiei de arme chimice de nimicire in masa pt oameni, o data cu interzicirea lor prin diferite acorduri militare, industria s-a „reprofilat” inamicul fiind acum pamantul si tot ce traieste in el si la suprafata sa.
    Aceste zone produc schimbari de clima, aerul cald produs deasupra acestor terenuri aride fiind resonsabil pt lipsa precipitatilor atat de necesare.
    Solul sanatos este cel mai mare rezervor de stocare a CO2, un pamant distrus neavand aceste calitati.
    Inainte sa cadem prada stirilor alarmiste trambitate de Sf Greta si alti ecomarxisti ar trebui sa vedem intreg asamblul, pamant, aer si apa care influenteaza vietile noastre si care intradevar sunt supuse unor schimbari datorita activitatilor noastre economice, schimbari de multe ori negative cu efecte directe.
    Poluarea solurilor, a apei si al aerului ar trebui sa fie in primplanul activitatilor noastre si cum pot fi reduse drastic si simtitor aceasta , clima va fi „recunoscatoare” intr-un fel sau altul.

    • Microfauna din sol este afectata prin folosirea insecticidelor si nematocidelor pentru sol – in general si prin folosirea semintelor tratate cu insecticide – in special. Marile companii de seminte au rezolvat aceasta problema prin investitii masive in cercetare si astfel s-au obtinul soiuri si hibrizi cu rezistenta genetica la atacul daunatorilor atat din sol cat si de la suprafata solului. Aceste creatii vegetale imbunatatite genetic sunt tocmai mult hulitele GMO – Genetic Modified Organism – de catre unele organizatii de mediu.
      Cu cativa ani in urma o astfel de creatie vegetala – porum cu rezistenta la atacul de Ostrinia nubilalis – a fost aprobat a se cultiva si in UE. S-au cultivat suprafete reduse in Spania si sudul Romaniei, dar in scurt timp fermierii au renuntat sin cauza birocratiei impuse.
      Sunt hibrizi de porumb care sunt rezistenti la atacul de Diabrotica virgifera, de exemplu, dar pot fi cultivati doar in Americi! UE interzice fermierului european cultivarea acestor hibrizi, chiar daca eficienta economica si eficienta protectiei microfaunei prin evitarea folosirii insecticidelor a fost dovedita prin diverse cercetari!

      • Ca. 50 % din productia de plante technice este folosita pt furajarea animalelor si mai putin pt consum uman, pt combustibili etc. de aici si problemele
        pt. majoritatea oamenilor de pe pamanat nu carnea fiind alimentul de baza ci plantele.
        Am putea produce destule plante de calitate pe soluri sanatoase daca s-ar schimba modalitatile de productie de la intensiv la mai multa calitate.
        Am putea avea o alta agricultura daca s-ar schimba din temelii agricultura, complicat, prea multe interese ca peste tot si credem ca putem rezolva prin eficientizare si cercetare problemele, gresit, nu putem controla natura, o putem distruge respectiv in cel mai fericit caz, pastra.
        Chiar aveti incredere in marile concerne ? si credeti ca ii intereseaza sanatatea solului ? sau gandesc mai mult la actionari, prea multe scandaluri !!
        pana si balega prea multa nu este buna.
        Sa fim seriosi , nu puteti afirma ca un sol tratat pana la epuzare cu pesticide, ierbicide poate fi bun, microclimatul fiind sanatoas.
        Cati viemi avem pe un metru patrat intr-un sol tratat si cati intr-unul folosit altfel decat intensiv ?
        Daca ar fi precum afirmati, ar fi „raiul” pe pamant.
        Marile companii nu fac altceva decat sa ofere „la pachet” solutiile care le convin, seminte, ingrasaminte, insecticide/ierbicide astfel ca utilizatorul sa fie legat de dansii.
        Cum va explicati numarul foarte de mare de persoane cu alergii de tot felul ? asta fiind ceva mai usor fata de alte probleme de sanatate cauzate de chimizarea excesiva in agricultura.

        • Cu ceva ani in urma am gasit o afirmatie interesanta: atunci cand vor fi inchise abatoarele de pe Pamant, nu vor mai exista nici razboaie!
          Pana atunci trebuie sa tinem cont ca sunt persoane care isi pot extrage fierul doar consumand carne. Ca urmare zootehnia va dainui si actualele subventii APIA pentru crescatorii de animale sunt binevenite pentru incurajarea cresterii septelului din Romania.
          Referitor la cantitatea de hrana care se arunca, da, este un mare pacat pe aceasta planeta! Acest aspect arata ca sunt persoane care nu fac diferenta intre sudoare si transpiratie!!!!
          Referitor la implicarea marilor companii in agricultura – ne place, nu ne place – trebuie sa recunoastem ca fondurile imense alocate cercetarii an de an aduc progrese palpabile in agricultura tuturor continentelor. Si bineinteles ca sunt si interese financiare, printre care si dividendele ce le incaseaza actionarii an de an, de ce nu?

          • Da, marile companii multinationale nu au decat interese financiare, dar dau doi bani pe sanatatea noastra! Daca tot murim si nu traim doua vieti macar de ce sa ofere altceva! Recent am vazut si cum e cu cercetarea lor, toate studiile lor arata ca nu aduc nici un prejudiciu mediului si oamenilor si platesc la greu cercetatori pentru aceasta sa afirme ce vor ei! Exact ca si pentru glicosaftul sustinut ca este nemaipomenit !

  12. Pai de ce credeti ca apar studii precum cel privind gandacii de faina? Gandacii de faina, conform unui studiu facut de o agentie europeana, sunt perfect comestibili si nu dau „efecte adverse”. Apoi, un studiu facut de chinezi(!!!) spune ca prajelile nu sunt bune pentru sanatate. Asadar, adio mici cu cartofi prajiti si o bere! Adio! Apoi, mai exista mancarea artificiala pe care nu vreau sa-mi imaginez cum o prepara „les chefs”… La fel de bine ar putea fi facuta de Pfizer-BionTech pentru ca trebuie sa ai cunostinte solide de chimie banuiesc… Maine-poimane vom gasi file de pangolin de Wuhan bio(!!) la supermaket si tot felul de melcisori si rame, nu de alta, insa vin chinezii si trebuie sa se simta ca acasa la ei. Asa se intampla daca faci acorduri cu China. Deci solutii ar fi, nu-i bai. Noi sa fim sanatosi si sa manncam sanatos.

  13. Bravo Hans, bun eseul redactat si documentarea realizata de dv. ! Si eu subscriu la nevoia de a reduce risipa de alimente, chimizarea excesiva, extinderea modificarilor genetice la plantele de cultura, taierea padurilor virgine si seculare pentru noi terenuri agricole, extinderea infrastructurii prin scoaterea de terenuri din agricultura. In general sa nu privim doar ce ne convine ci sa intelegem ca Terra este un organism viu care ne sustine ca planeta doar cu conditia sa nu ne batem joc de ea.

  14. „Într-unul din dialogurile atât de neconvenționale între C. Noica și ucenicii săi, unul dintre cei din urmă ar fi adus vorba despre „subiectul zilei” – iminentul sfârșit al lumii.

    Noica ar fi ascultat ce aveau de spus tinerii săi prieteni, după care i-ar fi liniștit cam așa: „Chiar dacă asta ne așteaptă, e un motiv de glorie – vom fi generația care a prins sfârșitul lumii.” ”
    Dorin Tudoran, in Romlit” „Sfarsitul lumii”
    https://romanialiterara.com/2021/01/sfarsitul-lumii/

  15. Ca taran practicant pot sa confirm/infirm cateva lucruri:
    1. degradarea solurilor este o problema importanta: scade productivitatea (putandu-se ajunge pana la scoateara din circuitul agricol)
    Exista, nu este o abureala, si daca nu ai utilaje -si nici habar de asta, pamanturile tale se vor ‘strica” in timp.
    Cand va deveni o problema mondiala, apocaliptica? nu stiu ..dar stiu cat se poate de clar ca ea exista. Nu cred ca va deveni acuta prea repede pentru ca marile freme stiu de ea, depind de productivitatea solului, au bani si intervin. Nu de grija nustiucui, pur si simplu pierd bani daca nu fac nimic in acest sens.
    De asemenea exista si reglemntari-inclusiv bani in plus prin subventii daca faci anumite „chestii” care ajuta…nu detaliez, este prea tehnic, o sa dau un link la final care lamureste un pic treaba asta foarte complexa privind degradarea solurilor, cauze, solutii etc.
    2.cauzele degradarii sunt multiple, as aminti aici, acum, doar cateva, mai importante
    – eroziunea (ploi, vant, practic viteza de absorbtie a apei in sol este mai mica decat viteza de „deplasare”, humusul este „spalat” etc). aici avem teernurile in panta, care se lucreaza pe curba de nivel, asolamente specifice pantei, rotatie sau culturi perene de la anumite pante in sus. La ses e mai simplu..o .chestie care imi vine acum in minte ar fi cat ses vs panta arabil e in lume? Unii poate ca au probleme mari inca de pe acum daca au mult „deal”
    -compactarea are si ea un rol naspa, scazand absorbtia , aerarea. (apare atunci cand lucrezi „pe ud”, pamantul e moale, nici plantele nu merg grozav, cand ai cauciucuri inguste (rezultand o presiune mare pe cmp), cand faci lucrari in prostie, cand ai scule care necesita multe treceri repetate etc. O problema mare de tot la micii fermieri (cum sunt si eu), in toamna asta ploioasa am recoltat pe ud, a iesit o porcarie, am compactat ceva de speriat. Naspa de tot…scule cu senile au doar aia mari de tot. Bine ca macar am reusit sa ar imediat iarna alfel era jale. Dar am clienti care nu au mai putut lucra…daca nu scarifica au pus-o! Si scarificarea se cam face cu tractoare de peste 150 CP, nu pe ud, nici pefoarte tare…ahmmm
    -reducerea materiei organice din sol. aici vorbim de o multime de factori, nu doar de gunoiul de grajd al bunicii, asta este o operatiune scumpa, necesita niste treceri suplimentare (compactare adica) si nu este piatra filosofala care le rezolva pe toate, cum cred unii…
    Linkul promis este asta
    https://esdac.jrc.ec.europa.eu/projects/SOCO/FactSheets/RO%20Fact%20Sheet.pdf
    P.S. sa notam ca schimbarile climatice au o legatura stransa atat cu productivitatea cat si cu degradara solurilor, gasiti in link, spicuiesc-ref la materia organica, de ex, pt cei care nu au chef sa citeasca…ohooo si sunt destui :P
    „Legături cu alte procese de degradare a solului şi probleme de mediu
    Pierderea conţinutului de carbon organic din sol poate limita capacitatea solului de a asigura substanţele nutritive pentru producţia durabilă de plante. Acest lucru poate duce la producţii mai scăzute şi poate afecta securitatea alimentară.
    De asemenea, o cantitate mai redusă de carbon organic înseamnă mai puţină hrană pentru organismele vii din sol, diminuându-se astfel biodiversitatea solului.
    Pierderea materiei organice din sol scade capacitatea de infiltrare a apei în acesta, cauzând intensificarea şiroaielor şi a eroziunii.
    La rândul său, eroziunea reduce conţinutul de materii organice prin îndepărtarea stratului fertil de suprafaţă. În condiţii de semiariditate, acest aspect poate duce chiar şi la deşertificare.
    Se estimează faptul că încălzirea globală va accelera descompunerea materiei organice, eliberând o cantitate mai mare de CO2 şi intensificând schimbările climatice. În consecinţă, deşertificarea se poate deplasa spre nord.
    În cazul unei clime mai calde, depozitele de carbon, conservate de condiţiile climatice reci şi umede, vor elibera în atmosferă cantităţi semnificative de CO2 şi de metan (CH4). Acest lucru se produce şi atunci când zonele umede sunt desecate sau când turba este exploatată.
    De exemplu, desecarea continuă a turbăriilor rămase în Europa ar elibera anual 30 de milioane de tone de carbon, o cantitate echivalentă cu cea emisă în cazul în care pe şoselele Europei ar circula cu 40 de
    milioane mai multe automobile”
    As zice ca nu vine apocalipsa…dar nici de neglijat nu e. Si avem foarte, foarte multe solutii…care nu se aplica.
    Asta apropo de alte articole ale dvs in care ati abordat ponderea inexplicabil de mica a adaptarii, a inovarii care face diferenta, avem o groaza de solutii care. cumulat, ici putin, colo mai mult, ar mai scadea din presiune. Ptr ca pana la tractorul ala electric cu care o sa lucrez eu pe camp (in alta viata, probabil) va mai trece multa apă „pră Timiș”

    • Există multe puncte în comentariul dvs. care pot fi detaliate suplimentar.
      Pentru că sunteți un „țăran practicant”, cu reale interese în combaterea eroziunii solurilor și creșterea productivității lor, îmi permit să vă recomand lectura datelor suplimentare ale articolului de bază pe care l-am folosit. Autorii au identificat trei factori majori pe baza cărora și-au construit curbele indicând durata de viață a solurilor:

      1. Cantitatea medie anuală de precipitații (MAP). Solurile se conservă și încep să crească de la valori MAP > 500 mm/an.

      2. Panta solurilor. Terenurile cu pante ]ntre 6-10% prezintă tendințele cele mai mari de creștere a grosimii lor (eroziune minimă)

      3. Textura solurilor. Cele care sunt cernoziomuri cu siltice și argiloase prezintă cele mai mici rate de eroziune.

      Chestiunea carbonului organic din soluri și conexiunile sale cu încplzirea globală am discutat-o detaliat în referința 1 ( „4 per mille” – O inițiativă climatică franceză fără sorți de izbândă)

      Consider că cea mai importantă observație pe care ați făcut-o se referă la faptul că toate scenariile apocaliptice de diferite soiuri – climatice, pedologice, hidrologice ș.a. – nu discută adecvat, cu date concrete, rolul imens al adaptării.

      De câte ori citesc o nouă modelare climatică apocaliptică, fără cuantificarea necesară a măsurilor de adaptare, mi se pare că citesc a mia oară balada națională ”Miorița”. Ciobanul moldovean, deși este pus la curent cu complotul care i se pregătea, alege să nu se adapteze („Stăpâne, stăpâne,/Îţi cheamă ş-un câine,/Cel mai bărbătesc/Şi cel mai frăţesc”). Adoptă, în schimb, o atitudine defetistă, apocaliptică, pe care o îmbracă elegant în metafore fără finalitate practică.

      Și mai am de spus și ceva despre tirania oligarhică a modelelor climatice – atotștiutoare, atotputernice-, și celor care le produc:

      Simularea este ca masturbarea. Dacă o practici suficient de mult timp, începi să crezi că este adevăratul lucru. Stimați oameni de știință climatologi, nu încetați niciodată să vă verificați modelele și să vă asigurați că se potrivesc cu lumea reală. Este ceva de care trebuie să ținem cont de fiecare dată când lucrăm cu modele produse de computer, care seamănă de prea multe ori cu acele păpuși gonflabile folosite pentru…

      Din păcate, oamenii de știință din domeniul climei se masturbează de mult timp …

      • La ses principala noastra problema nu e eroziunea ci compactarea. Care are solutii daca ar fi interes si oaresce sprijin ptr asa ceva. Sa zicem ca in loc (sau partial) de o subventie fara numar ptr EV, care oricum sunt putine la noi si au efect benefic in orasele aglomerate in principal, nu mai bine am subventiona partial achizitia de tractoare cu anvelope late (se poata calcula foarte usor ce si cum) sau senile?Sau mai puternice, care sa produca treceri mai putine? Sau macar, ptr inceput un studiu comparativ, ceva?
        Apropo de studii, am rasfoit studiul ala din 2020 (imi foloseste, l-am salvat si il voi pritoci mai incolomultumesc ptr link), dupa ce am scris comentariul….si ei au cocncluzionat ca problema degradarii solurilor este una mare de tot, cu cele 3 mari componente zise si de mine :P
        Concluziile lor ar fi cam astea:
        „First, an assessment of soil lifespans using soil loss rates measured from non-bare soils under conventional management systems suggest that, under a worst-case scenario, 93% were thinning and 16% had lifespans <100 years. At these sites, soil erosion is a significant threat to the soil’s capacity to grow food, support ecosystems, store and regulate water, cycle carbon and nutrients and thus to the overall functioning of the soil system."
        Naspa oricum, 93% din soluri se subtiaiaza pe orizontul ala fertil care conteaza…nu e de colea. Altundeva zic ca rata de degradare e mai mare cu un ordin de marime ca aia de formare
        "Second, we have shown that land use and land management practices can extend the soil lifespan and, in many cases, promote the onset of soil thickening. Only 7% of the conservation plot dataset had lifespans <100 years,"
        OK, dracul nu e bas negru, pe medie…doar 7% "expira" in 100 de ani… dar 7% este o medie, sunt zone unde procentul este mai mare, da?
        "Third, we have shown that there is a wide distribution of soil lifespans globally, encompassing five orders of magnitude, partly reflective of an extensive variation in the underlying driving variables such as climate, slope and soil texture, which in turn caninfluence the efficacy of soil management techniques.
        However, soils with human-scale lifespans shorterth an 100 years are present in all of the observed regions, including many of the world’s wealthiest nations. This clearly demonstrates that soil erosion is one of the most critical threats to soil sustainability globally, and that urgent action worldwide by land managers, policy makers and society is imperative to prevent the collapse of soil ecosystem service provision."
        Avem o problema…si nu e una mica. Confirma studiul adus ca argument chiar de dvs…
        As nota expres al treilea punct, chiar daca unii au exagerat cu aia 60 de ani studiul nu minimalizeaza gravitatea problemei, dimpotriva, confirma ca problema exista si e nasoala.
        Cam la fel ca la schimbarile climatice, as zice :P se exagereaza uneori dar problema exista si trebuie analizata riguros.

        • @Mircea M
          in nepriceperea mea (desi nu-s chiar crescut la bloc), as asimila compactarea cu o variabila de randament;
          despre eroziune ar fi de apreciat daca factorul antropogen este per ansamblu degradant sau ameliorator; ce strica natura o face practic ireversibil; omul insa are tehnologia de a ameliora atat degradarile proprii cat si cele naturale;
          alaturi de compactare, care tine de tehnologia maximizarii extragerii nutrientilor din sol, ati mai atins in treacat si randamentul biologic, care tine de efectuarea lucrarilor la momentul biologic optim; apoi ar mai fi si randamentul limitat chiar de cresterea plantelor: daca incerci sa cultivi mai multe plante pe metrul patrat pentru a extrage 100% nutrienti disponibili, recolta nu se imbunatateste proportional, ca intervine si randamentul absorbtiei energiei solare; in ultima instanta intervine si randamentul conditionat de diversi factori meteo;
          motiv pentru care inca mai e loc de multe pariuri cu agricultura, acum si pe scoruri intermediare :)

  16. Vad ca de data asta au aparut f multi naturisti. Ma intreb cum se inmultesc acestia avind in vedere ca ei nu consuma produse agricole. Presupun ca prin disectie precum rimele.
    Dar am o veste proasta pt ei, in cazul extrem in care totusi, isi procura produse de mincat de la magazine, sa stie ca multe dintre acesta nu au crescut in rafturi si nici in galantar ci multe au fost in contact cu pamintul.
    Dar si o veste buna, odata ce globul se inmulteste vor dispare incet, incet ghetarii si se vor ivi suprafete imense de pamint arabil, astfel ca se vor putea obtine trei recolte pe an in Groenlanda, Alaska, Siberia, polul nord si polul sud.

  17. Bun, stimate Neamtu ori tiganu se topesc ghetari din extremitatile polare si montani dar cu plusul de apa ce facem??!!, ca ne creste eroziunea marina si dispar rezervele de apa dulce din asezarile montane inalte !!! Iar scaderea presiunii date de ghetari in Antarctica si Arctica creaza o noua dinamica a tectonicii placilor continentale si marine ! Natura are legitatile ei in fata careia tot mici vom ramane!

  18. Eroziunea solului si deșertificarea sunt procese reale in Australia. Sunt studii serioase care arata asta.
    La prima mea vizita in acest continent am fost surprins de multitudinea petelor albe pe care le vedeam din avion. Am crezut ca sunt lacuri. Am aflat ulterior ca sunt zone in care sarea a ajuns la suprafața. Ele au apărut in special după 1945 când soldați întorși din război au fost împroprietăriți cu suprafețe mari in zone cu sol subțire. Aceste zone n-ar fi trebuit arate de loc.
    Pe lângă cel de mai sus mai toate procesele de degradare ale solului sunt prezente in Oz: de la eroziunea cauzata de vânt sau apa pana la reducerea fertilității solului.
    Practicarea agriculturii intensive in Bazinul Murray – Darling a dus pe lângă distrugerea acestui ecosystem (apa acestor râuri abia de mai ajunge in Oceanul Sudic) si la restrângerea suprafețelor arabile. Nu stiu daca procesul este legat de schimbările climatice, mai degrabă de extragerea masiva de apa din râuri, dar el este real si, ca si in alte tari, este contestat de fermieri si manipulat politic atât de stânga cat si de dreapta. Exista o încăpățânare sau neputința a fermierilor care nu pot renunța la practici care sunt clar greșite, dublata de miopia guvernanților: o tara in care apa este mai prețioasa decât petrolul cultiva bumbac!. Nu cred ca va fi schimbata ușor aceasta încremenire in proiect, ca sa ma exprim elegant folosind o sintagma a lui G. Liiceanu.

    • Fermierii australieni nu sunt singulari în opțiunile și practicile lor.

      Reiau un fragment din Referința 1 (2018):

      În Statele Unite, de exemplu, fermierii sunt printre cei mai conservatori oameni, posesori a unui sistem de valori în care primează independența personală, în defavoarea programelor de suport social, și au un mare respect pentru autoritate, în defavoarea vederilor egalitariste. Conform clasificării pe care am făcut-o în articolul Schimbările climatice și percepțiile lor culturale: Sunteți egalitarist, fatalist, ierarhist sau individualist?, fermierii americani (dar cred că și alții, din diverse părți ale lumii) se plasează în ultima categorie. Nu trebuie, de aceea, să ne mire, că fermierii americani, chiar și cei care au adoptat metode noi, inovative, de lucrare a pământului, devin suspicioși când sunt contactați de „domni profesori de la oraș”, care au o agendă ecologică vizibilă. Le repugnă ideea că „domnii” cercetători îi sfătuiesc să renunțe la combustibilii fosili -singura lor sursă majoră de energie.

      De asemenea, pe baza multor ani petrecuți pe câmpiile Oklahomei, colectând probe de roci sau executând diverse măsurători geofizice, pot depune mărturie că schimbările climatice, aka încălzirea globală, îi cam lasă rece (sic!) pe fermierii de acolo. Mult mai importante decât cele 0,9°C cu care ar fi crescut temperatura medie globală față de perioada pre-industrială sunt pentru ei reglementările guvernamentale, care atentează la banii și independența lor.

      Scepticismul le este exacerbat și de intervențiile non-experților, a celor care nu au lucrat niciodată într-o fermă, dar se pricep al naibii de bine la dat sfaturi cum trebuie alterate practicile agricole în vederea creșterii cantității de carbon incorporat în sol. Cercetătorii pedologi, susținători sau nu ai inițiativei franceze, ar trebui să înțeleagă că pe fermieri îi interesează infinit mai mult vremea decât clima.

      P.S. Bun revenit, Alex, pe Contributors.ro!

    • Australienii au fost primii care au infiintat o bursa a apei dupa deviza, ce nu costa nu are valoare, interesele investorilor privati fiind in primplan.
      In functie de cere si oferta data de „cel de sus” sunt obligati sa platesca sume importante pt a beneficia de apa necesara, multi n-au rezistat au dat faliment si s-au mutat la oras ingrosand randurile somerilor.

  19. daca ar fi sa comparam datele curente cu cele in urma cu 100 de ani, hai fie si numai 50 de ani, unde s-a inregistrat cea mai mare degradare:
    1. in sol
    2. in aer
    3. sau in apa?

    Si a doua intrebare: de unde ar trebui sa se inceapa , daca ar fi/este nevoie, o refacere a cadrului natural prin oprirea cu prioritate a degradarii solului, a aerului sau a apei?

    Daca am inteles corect degradarea solului poate sa fie oprita dar aceasta inseamna niste costuri suplimentaare si/sau o schimbare a modului actual de folosire a lui – practic poate duce la o cresterea a pretului la alimente si, in extrem, la o reducere a cantitatii. Dar asta nu inseamna ca mai devreme sau mai tarziu se va face schimbarea comportamentului uman? Se doreste o accelerare a acestei schimbari de comportament care oricum va veni, daca tendintele exista si persista?

    • Apa potabila este este cea mai afectata datorita chimizarii excesive a agriculturii, a poluarii masive a raurilor si oceanelor.
      Problemele se poate indrepta intr-un fel daca actionam concomitent asupra aerului , a apei si al solului prin masurile necesare, daca le facem pe rand, crapam pe rand.
      Fara aer rezistam cel mult cateva minute, fara apa ca. 3 zile, in aceste conditii solul nu mai conteaza, hoituile noastre fiind benefice pt. oprirea degradarii, incepe ciclul de la inceput, cu alte cuvinte ne intoarcem cu ceva timp in urma, cateva miliarde ani daca nu cumva reuseste careva sa scape cu racheta lui Musk in Elysium-ul care nu exista.
      Din pacate omul de rand nu poate percepe intreg ansamblul, nu-l duce capul, iar cei care inteleg n-au ce spune.

  20. Nu conteaza ce se-ntimpla cu terenurile agricole, deoarece Uraaa, am auzit ca va da Biden bani multi, vreo 1400 de persoana.. mai tineti minte cind Leana ii soptea lui Nicu la ureche sa ne mai dea o suta la salariu? (E drept ca si marele blond v-a dat)

    Si Mutti a noastra ne-a dat, adica ne-a luat, ne-a bagat un impozit nou pe codoi, asta-nseamna scumpirea benzinei cu ca. 7 centi si a energiei electrice cu 2 centi. Evident ca scumpirea energiei atrage scumpirea tuturor produselor deoarece toate se produc cu energie.. noroc ca se economiseste la pensii, azi am avut din nou 1200 de morti. In curind nu vom mai avea nevoie de terenuri arabile.

  21. OFF TOPIC

    Joe Biden’s climate-change plans will burn billions, won’t bring change we actually need

    Decizia semnată ieri de a întoarce SUA în Acordul climatic de la Paris va însemna cheltuirea anuală a $500 miliarde, echivalentul a $1.500 per persoană. (Astfel, o familie cu doi copii va trebui să contribuie cu $6.000 pe an pentru diverse politici climatice)

    Obligarea cetățenilor americani să cheltuiască 1.500 de dolari în fiecare an nu este sustenabilă atunci când sondajele arată că majoritatea nu dorește să cheltuiască nici măcar 24 de dolari pe an pentru climă.

    Întoarcerea SUA la acordul de la Paris va rezolva foarte puțin la un cost ridicat. Potrivit estimărilor ONU, dacă toate națiunile își vor îndeplini promisiunile, temperatura medie globală se va reduce cu mai puțin de 0,09 grade Fahrenheit până în 2100.

    • Biden este omul noului, al progresului, ramane de vazut in care directie se va indrepta.
      /…/
      Nu stim ce va face Biden , ca a semnat ieri niste documente contramandand cele semnate de Trump, era de asteptat dar sunt curios cum va putea repune SUA, sloganul „America first” ramand valabil, sub alta forma,
      „Biden believes this is no time to just build back to the way things were before, with the old economy’s structural weaknesses and inequalities still in place. This is the moment to imagine and build a new American economy for our families and the next generation.
      An economy where every American enjoys a fair return for their work and an equal chance to get ahead. An economy more vibrant and more powerful precisely because everybody will be cut in on the deal.
      In this time of crisis, Joe Biden has a plan to create millions of good-paying jobs and to give America’s working families the tools, choices, and freedom they need to build back better.”

      • @Hans
        Spre deosebire de predecesorul sau, Biden are un plan coerent (cursa competitiei este redeschisa).

        https://joebiden.com/clean-energy/
        https://joebiden.com/americanleadership/

        P.S. Pe scurt, principalele puncte ale strategiei „America First” promovata de admin Trump:
        1) Modernizarea infrastructurii si revigorarea industriei grele de odinioara din Rust Belt. Redeschiderea topitoriilor, otelariilor (si a altor unitati producatoare de marfuri cu valoare adaugata mica) este o viziune nereala din moment ce in SUA, salariul mediu este $5.000 /luna.
        2) Dezintegrarea UE (consilierii au subestimat fortele centrifuge “Pro-Euro“ atat in Sudul cat si in Estul UE).
        3) Stoparea Big-Bangului chinezesc prin metodele de lupta cu bandajele murdare (sanctiuni comerciale, bashing, discreditare, etc). Asa cum arata rezultatul insa, China a incheiat anul pe verde, iar SUA l-a incheiat pe rosu. UE a incheiat si ea anul pe rosu (brexiterii au reusit chiar minusul istoric de 11%).

        • Ramane valabil „America first” sub alta forma iar europenii se bucura prea devreme, vom vedea cat de dispus va fi Biden sa acorde conte mai mari de vaccin Europei care a cam ramas pe dinafara datorita birocratiei de la Bruxelles.

    • Au fost vremuri in care, in mod gresit, se-ncerca sa se faca investitii care sa aduca profit. Pina si cizmarul a incercat, si-n momentul in care a vazut ca suntem in rahat a incercat, din nou in mod gresit, sa plateasca datoriile, incercare care l-a dus pe esafod.
      Azi exista complexul feminin al pantofilor, o duoamna isi cumpara pantofi ca o investitie in bucurie, profitul nu mai conteaza, e chiar de prost gust.
      Asa este si new economy, se ia un elicopter, se umple cu bani si se disperseaza in spatiu. Acesti bani nu trebuie sa aduca nimic, decit bucurie momentana, ca asta e important, prezentul. Popoarele au invatat de la greci. Cizmarul a fost inaintea vremurilor lui, astazi ar fi fost erou.

      Si nu va fie teama, nimeni nu o sa va ceara sa dati banii inapoi, nici voua, nici copiilor, poate ca doar nepotii vor incepe cite putin, ca doar pt ei facem o lume mai buna.
      Da, domnilor, cu banii pe care nu-i ai se poate face orice, obtinerea profitului e ceva vulgar, deoarece acesta se obtine prin exploatare.

      • @neamtu tiganu
        Care bani? In cateva cuvinte pe intelesul matale: dobanzile sunt zero, iar in 20 de ani, la o inflatie de 2% p.a, valoarea nominala se reduce la jumatate. Desigur, acest model de finantare este rezervat economiilor dezvoltate (SUA, UK, UE, Japonia, etc). In fine, pentru ati mentine increderea si pozitia brandului pe piata, trebuie sa poti mai mult decat carpeli si bashing la adresa competitorilor.

      • @neamtu tiganu
        P.S.
        Si nu va fie teama, nimeni nu o sa va ceara sa dati banii inapoi, nici voua, nici copiilor, poate ca doar nepotii vor incepe cite putin, ca doar pt ei facem o lume mai buna.
        ___
        Asa cum stie toata lumea, in cazul economiilor mai slabe din Est (Polonia, Romania, Ungaria, Tarile Baltice, etc) banii pentru modernizarea infrastructurii rutiere, feroviare, energetice, etc vin sub forma de subventii /cadou de la Bruxelles si de la contribuabilii net din vestul UE. Culmea ironiei, in anii ’80 Romania nu avea acces la capital pentru infrastructura, retehnologizarea liniilor de productie, etc (sau avea acces doar la capital cu dobanzi exorbitante), iar astazi nu este capabila sa absoarba fonduri-cadou. De-a rasul-plansul! https://www.fonduri-structurale.ro/stiri/24336/rata-absorbtiei-fondurilor-europene-in-romania-a-ajuns-la-42

    • Lasati ca oricum e dement senil, nu apuca decembrie, a semnat si el ce i s-a pus sub nas , ca primaru’ , rolul lui a fost sa o faca pe Kamala presedinte neales. Nuland fk the EU este mentora Kamalei fk the US.

    • „Obligarea cetățenilor americani să cheltuiască 1.500 de dolari în fiecare an nu este sustenabilă”.
      Nu stiu cum o obligatie poate fi sustenabila sau nu stiu doar ca este obligatie si ti se ia nu te intreaba daca vrei. Sau e doar obligatie pentru cei care l-au votat pe Biden si pentru ceilalti nu es sutenabila si atunci ei sunt exonerati (ne-obligati) ?
      Doar intreb pentru clarificari ?

    • /…/
      Trecind peste articolul din tabloidul conservator NY Post, as sugera un alt articol, foarte informativ:

      https://www.forbes.com/sites/sarahhansen/2021/01/21/republicans-claim-rejoining-paris-climate-accords-will-cost-american-jobs-but-heres-whats-really-happening/

      Ted Cruz: „By rejoining the Paris Climate Agreement, President Biden indicates he’s more interested in the views of the citizens of Paris than in the jobs of the citizens of Pittsburgh.” Marile spirite se intilnesc si in spatiul virtual, intelepciunile celui mai mare fost continua prin Ted. Sunt convins ca dementul ala cu coarne care urla prin Capitoliu va intelege adincimea comentariului lui Ted.

      After Trump announced his plans to exit the accords in 2017 and suggested the agreement could cost the U.S. 2.7 million jobs by 2025, an analysis from the Milken Institute found that job creation had actually continued to climb after the U.S. joined the group in April 2016.

      Since then, the creation of new clean energy jobs has outpaced the growth of fossil fuel jobs: a 2020 report from the Energy Futures Initiative and the National Association of State Energy Officials found that the U.S added 54,000 new jobs in energy efficiency in 2019 (the most of any energy sector), while the oil and gas sector added 18,000 new jobs—less than half that amount.

      Tot despre Acordul de la Paris, partial Off Topic, daca mi se permite:
      https://www.nature.com/articles/s41558-020-00965-9
      18 January 2021:
      Here we use climate model simulations from the Detection and Attribution Model Intercomparison Project, as well as regularized optimal fingerprinting, to show that anthropogenic forcings caused 0.9 to 1.3 °C of warming in global mean near-surface air temperature in 2010–2019 relative to 1850–1900, compared with an observed warming of 1.1 °C. Greenhouse gases and aerosols contributed changes of 1.2 to 1.9 °C and −0.7 to −0.1 °C, respectively, and natural forcings contributed negligibly. These results demonstrate the substantial human influence on climate so far and the urgency of action needed to meet the Paris Agreement goals.

      • Pentru că vă plac numai unele articole (Trecind peste articolul din tabloidul conservator NY Post – ce este în neregulă cu acel articol?!), mă văd nevoit să vă sugerez și altele pentru a vă păstra echilibrul părerilor:

        – Despre noile joburi „verzi”, am scris luna trecută ceva intitulat Parabola geamului spart sau sofismul lui Bastiat și noile politici „verzi”

        În 2010, guvernatorul democrat Ed Rendell a investit, pe lângă subvențiile primite de la administrația Obama, o sumă suplimentară de aproape $1 miliard dolari. Cu acești bani, a reusit să dea de lucru doar la 8.300 persoane, adică plătitorii de taxe din Pennsylvania au suportat fiecare din aceste joburi ecologice cu peste $120.000!!

        Parabola geamului spart se aplică din nefericire și în Europa. Două exemple recente din viitoarea mea carte în curs de apariție în UK:

        A study published in 2010 by researchers from the Universidad Rey Juan Carlos in Madrid found that for every new “green” job created by various government programs in Spain, 2.2 “old” jobs were destroyed in the real economy. (Álvarez, G. C. el al., 2010, Study of the effects on employment of public aid to renewable energy sources, Procesos de Mercado, vol. VII, no. 1, 52 pp.)

        Another report presented in 2011 similar consequences of Bastiat’s parable in UK: for every new “green” created in the renewable energy sector and funded by government programs, 3.7 jobs were forgone else-where in the economy. Researcher also added: “Funding of renewable energy polices imposes extra tax-es and higher energy bills on households and industry.” (Marsh, R., and T. Miers, 2011, Worth The Candle? The Economic Impact of Renewable Energy Policy in Scotland and the UK, Verso Economics, 30 pp.)

        Am demistificat o modelare climatică din 2015 menită să influențeze semnatarii Acordului climatic de la Paris în articolul Ce „vrăji” mai fac modelele climato-economice supra-încălzite?.

        Părerea mea despre diversele modelări climatice ale viitorului le puteți citi în comentariul publicat aici

        • E o problema cind in articol se spune „Climate is a man-made problem.” Exista cel putin la fel de multi oameni care cred ca schimbarile climatice sunt intr-adevar o problema creata de umanitate. Argumente sunt de fiecare parte, de-asta discutam si pe aceasta platforma. Deci nu cred ca e cazul sa consideram obiectivitatea sau impartialitatea articolului din tabloidul conservator.

          „Decizia semnată ieri de a întoarce SUA în Acordul climatic de la Paris va însemna cheltuirea anuală a $500 miliarde, echivalentul a $1.500 per persoană. (Astfel, o familie cu doi copii va trebui să contribuie cu $6.000 pe an pentru diverse politici climatice)”
          Nu, nu va insemna deloc cheltuirea a 500mld $. In articol, cit si pe site-ul lui Biden se spune ca e o propunere. Sa vedem unde duce propunerea, cum si daca trece prin congres. Iar calculul cu familia e in plus… Poate e pentru ala cu coarne care urla in Capitoliu.

          „Obligarea cetățenilor americani să cheltuiască 1.500 de dolari în fiecare an nu este sustenabilă atunci când sondajele arată că majoritatea nu dorește să cheltuiască nici măcar 24 de dolari pe an pentru climă.”
          Am vazut sondaje in care majoritatea doreste sa plateasca taxe mai mici in general. Dupa logica aceasta ar insemna ca taxele actuale sunt nesustenabile? Costul de 1500$ pe luna este nesustenabil nu pentru ca populatia nu doreste sa cheltuiasca nici macar 24$ pe luna. O fi nesustenabil din alte motive, oricum nementionate in articol.

          „Potrivit estimărilor ONU, dacă toate națiunile își vor îndeplini promisiunile, temperatura medie globală se va reduce cu mai puțin de 0,09 grade Fahrenheit până în 2100.” Macar nu va creste…
          Pe site-ul UN se mentioneaza un provisional report din 2020 al World Meteorological Organization care zice asa, foarte informativ:
          „Geneva, 2 December 2020 (WMO) – Climate change continued its relentless march in 2020, which is on track to be one of the three warmest years on record. 2011-2020 will be the warmest decade on record, with the warmest six years all being since 2015. […] The average global temperature in 2020 is set to be about 1.2 °C above the pre-industrial (1850-1900) level. There is at least a one in five chance of it temporarily exceeding 1.5 °C by 2024,”

          Articolul din Nature din 18 ianuarie 2021 considera 13 modele climatice diferite.
          https://www.hotnews.ro/stiri-mediu-24550015-clima-cvasitotalitatea-fenomenului-incalzirii-globale-cauzat-activitati-umane-studiu.htm
          Opinii calificate exista de ambele parti si cred ca e foarte bine sa le expunem si sa incercam sa le intelegem pe toate.

          • Sa le intelegem pe toate?
            Si pe cele de neinteles?
            Caci amenintarile cu sfirsitul lumii dateaza de sute de ani, si chiar mai mult.
            Nu mai este omul cel mai bun capital, ci pericolul pentru pamint?
            „Cvasitotalitatea fenomenului încălzirii globale constatat de la debutul erei industriale a fost provocat de activităţi umane, potrivit unui studiu care estimează că procesele naturale sunt „neglijabile” în acest domeniu”.

            „Cvasitotalitatea fenomenului încălzirii globale” a fost si cind activitatile umane erau „neglijabile”.

            • @victor L
              Desigur, oscilatiile temperaturii globale nu sunt o noutate
              in istoria planetei, masuratorile NASA din ultimile 5-6 decenii insa, evidentiaza pe de-o parte o crestere a temperaturii, iar pe cealata parte o scadere a radiatiei solare. In acest context, impactul emisiilor uriase de CO2 (evidentiat de altfel si experimental in laboratoare, simulari in supercomputere, etc) ramane printre putinele explicatii plauzibile ale oscilatiei din prezent. Atata timp cat nu veniti cu evidente concrete asupra cauzelor incalzirii globale actuale, teoria impactului emisiilor de CO2 sta in picioare (nu poate fi maturata sub pres).

  22. OFF TOPIC

    Astăzi este ziua a 21-a din al 21-lea an al secolului al 21-lea – o zi deosebită.

    Așteptați însă și secunda a 21-a din minutul al 21-lea al orei 21.

    Alinierea 21/21/21/21/21/21/ nu se va repeta în timpul vieților noastre.

    • Robert Serban
      6h ·
      Azi numerologii au multă treabă:
      e 21, 21, XXI
      La ora 21, minutul 21 si secunda 21 nu s-a mai gindit poetul :D

    • wooowww…ce coincidenta. Ajung la finalul paginii. Citesc comentariul asta…mai uit sus. Ora 21.21…deschid secunda si vad cum trece de 20 si ceva …asta da coincidenta grozava.

    • Sa nu uitam totusi ca 21 este multiplu lui 7 si sa ne aducem aminte de Cei sapte magnifici , Cei sapte care au speriat vestul , Cei sapte din Teba , Cei sapte samurai , Sapte mirese pentru sapte frati si cei 78 de ani a lui Biden si citi alti de sapte pe care nu ii stim sau de care nu ne aducem aminte . Il putem numi norocosul , impaciutorul sau experimentatul sau orisicum i-am zice ramane unic , aducind cu sine numarul cel mai mare de americani care au vot vreodata un presedinte american , are virsta cea mai inaintata dintre toti presedintii ce au fost in functie , are cel mai indelungat parcurs in sistemul politic american si si-a revenit din toate situatiile ,foarte grele ,la care viata l-a adus, independent de vointa lui . Daca sanatatea il sustine si pe viitor va deveni unul dintre ilustrii presedinti americani .

      • „…are cel mai indelungat parcurs in sistemul politic…”
        sa fie asta criteriul competentei ? pare mi se ca si stalin, ceausescu, putin au fost / sint cei mai longevivi oameni politici. politica i ca vinul dupa cum spuneti, cu cit devin mai matusalemici cu atit mai buni ? pfff…a luat o universul razna de a ajuns la mina politrucilor de profesie !

  23. OFF TOPIC

    NET-ZERO Emisii de CO2, modelul norvegian

    În 2019, parlamentul norvegian a fost printre primele din lume care a discutat despre net-zero emisii de CO2 (neutralitate climatică). Legiuitorii au fost de acord să stabilească anul 2050 ca țintă internă și anul 2030 ca țintă cu compensări internaționale.

    Peste doar doi ani, în ianuarie 2021, Norvegia a exemplificat concret modelul său de a obține zero-emisii de CO2 până în 2030:

    30 de firme naționale și străine au primit drepturi de explorare a noi resurse de petrol și gaze.

    Firmele care au câștigat licențe includ Equinor, Shell, Aker BP, ConocoPhillips, Total, Lundin Energy și Enar’s Vaar Energi.

    Norvegia a invitat, de asemenea, companiile petroliere să depună cereri până pe 23 februarie pentru 136 de blocuri de explorare în zonele de frontieră din Marea Barents și Marea Norvegiei.

    În decembrie anul trecut, instanța superioară a țării a respins un proces al grupurilor ecologiste împotriva explorării petrolului în apele arctice.

    Norvegia este cel mai mare producător de petrol și gaze din Europa de Vest, cu o producție zilnică de aproximativ 4 milioane de barili de petrol echivalent.

    Detalii, Norway awards oil and gas exploration rights to 30 firms
    P.S. Oare cum se spune „ipocrizie climatică” în limba norvegiană?!

  24. Observ o metoda de a schimba subiectul in alta directia (dorita?) prin folosirea cu dezinvolta nevinovatie a asa-numitului „OFF TOPIC”.
    La ce scoli / universitati se invata si care-i scopul folosirii acetei „soparle”(vorba lui Toma Caragiu de prin anii ’70)?

    Eu vad cateva optiuni:
    1.-Se raspunde la intrebarea de mai sus explicind ca nu exista nici un scop si m-am inselat
    2.-Daca nu-ti place nu citi.
    3.-Simplu nu se va publica / cenzura,
    5.-Nu sunt destule comentarii la articol.
    4.-Accept si alte variante.

    • nu cumva bagi tu o soparla doar asa ca nu-ti place autorul?
      Nu cumva iti afecteaza eventualele tale convingeri isterice ecologice?

      • @ neamtu tiganu 25/01/2021 At 11:16
        1.-Eu nu bag nici o soparla ci doar intreb. In timp ce OFF TOPIC este despre petrol iar articolul este despre FAO. De ce ?
        Cine garanteaza ca in 60 de ani vor exista probleme la fel ca cele de azi atat in privinta alimentelor cat si a surselor primare de energie. Nu e vorba de a placea sau nu autorul.
        2.-Nu cumva iti afecteaza eventualele tale convingeri isterice ANTI-ecologice?

        De unde stii asa de sigur de convingerile mele ?
        Presupunerea mea versus presupunerea ta este la fel de valabila. La asta te-ai gandit ? Sau daca nu spun ca tine am convingeri isterice ? Asta-i democratie in tara lui „Mutti” ?

        • Vicevercea :D , „articolul este despre FAO”, iar pe linga tema articolului se vorbeste se despre alte ipocrizii, in cazul acesta petrolul.. E bine sa intrebi cind nu intelegi, nu sa lansezi suspiciuni.
          Dar tu de unde stii ce probleme vor fi peste 60 de ani? Ca dovada ca nu ai inteles si bagi batul prin gard, e faptul ca aceste amenintari sint ba pentru 30 de ani, ba pentru 60 de ani, ba pentru 100.
          Macar hotariti-va cind nu vom mai avea ce sa mincam :P

          • @victor L 25/01/2021 At 22:59
            Nu te ajita asa de tare c-ametesti ! Te certi singur ? Numarul de 60 de ani este scris chiar in titlul articolului a carui autor nu sunt eu nu-i asa? Eu zic sa mai citesti pana intelegi. Si ca tot vorbisi de „gard” eu zic sa nu te arunci ca neaga cu capul in gard.
            Mai ai si alte ipocrizii pe care sa le enumeri ?

            • Daca nu ai citit asta „In 2019, botanistul și jurnalistul James Wong a încercat să găsească sursele științifice pe care se bazează predicțiile despre cei 30-60-100 ani rămași pentru recolte.”

    • Sa intelegem ca autorul foloseste „metoda de a schimba subiectul in alta directia (dorita?)” prin OFF TOPIC? pentru ca doar el foloseste, in acest articol, OFF TOPIC. Si nu cred ca dl Crânganu vrea sa schimbe subiectul.
      Altfel, si tu esti Off topic.
      NB,
      de acord se obisnuieste deturnarea discutiilor de la tema, din varii motive, de catre unii comentatori, dar trebuia sa-i numesti, pentru a nu isca confuzie. Caci „5.-Nu sunt destule comentarii la articol.” spune cam totul.
      @ D Wilson sau @ David Wilson?

  25. @ victor L 25/01/2021 At 13:40
    Daca ati inceput cu „Sa intelegem ca…….” demonstrati ca, dupa atatia ani de la schimbarea de regim politic, nu ati uitat „limba de lemn” pe care o foloseau cei din prezidiul unei sedinte de (partid, sindicat, UTC, a oamenilor munci etc.) si da-i si lupta cu dusmanul de clasa.
    Poate n-ati observat ca eu doar am intrebat dat fiind subiectul articolului (FAO, alimentatia) si respectiv al OFF TOPIC (Norvegia, schimabare climatica, petrol si gaze).

    • Nu mi-am dat seama si nu stiu daca ai dreptate, dar demonstrezi ca tu nu ai uitat din moment ce ti le amintesti :P , erai in sala.
      Nu ai intrebat, ci ai insinuat o mizerie. Domnul Constantin Crânganu a scris un articol despre ipocrizia apocalipticilor in alimentatie, iar pe parcurs, a intervenit la comentarii cu alte precizari despre ipocrizia iecologistilor apocaliptici, din alt domeniu, petrolul, gazele.
      Am spus ca daca nu intelegi e mai bine sa intrebi. In loc sa insinuezi tot felul de mizerii.

  26. @ victor L 26/01/2021 At 1:00
    La acele sedinte stii foarte bine ca participarea era obligatorie sau acum te dai „luptator impotriva comunismului din interior?”. Esti nascut inainte de abdicarea Regelui. M-am referit la doar la folosirea pluralului ca fuga de raspundere pe care o foloseau activistii sau cei din acele prezidii care, ti-au ramas in subconstient si le folosesti volens-nolens.
    Doar in mintea ta eu insinuezi mizerii. Nu insinuez nimic. Eu spre deosebire de tine, vorbesc din experienta directa – lucrind cot la cot si nu de la televizor sau din ziare- cu multi americani get-beget care, in orice ocazie, pe langa subiectul principal introduc in discutie orice alt subiect care serveste interesul lor. Este felul de abordare. Si emigrantii se conformeaza in timpcu acest mod de abordare.
    Teoria ca teoria dar practica te omoara.

    • Stii proverbul cu hotul care striga hotul, nu ma indoiesc, Ei bine, tu acuzi autorul de folosirea off topic-ului (desi sesizeaqza aceleasi feluri de ipocrizii, dar din alte domenii), iar tu tocmai asta faci. Dar cu clara intentie de a deturna discutia de la tema.
      „„In 2019, botanistul și jurnalistul James Wong a încercat să găsească sursele științifice pe care se bazează predicțiile despre cei 30-60-100 ani rămași pentru recolte.””
      Asa-i ca nu sint mentionati doar 60 de ani?
      In resat, cam pe de laturi.
      Am alte treburi.

Lasă un răspuns la Nicolae Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Constantin Crânganu
Constantin Crânganuhttp://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/
Constantin Crânganu este profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: inteligență artificială, schimbări climatice, geologia petrolului. Între 1980 și 1993 a fost asistent și lector la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de geografie-geologie. În 1993 a fost declarat câștigătorul primului concurs național din România post-comunistă pentru prestigioasa bursă Fulbright oferită de Congresul SUA. În calitate de Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma el a efectuat cercetări fundamentale și aplicative despre suprapresiunile din bazinele sedimentare, fluxul termic și căldura radioactivă din crusta terestră, identificarea stratelor cu conținut de gaze în gaura de sondă, exploatarea printr-o metodă personală a zăcămintelor neconvenționale de hidrați de metan etc. După mutarea în 2001 la City University of New York, profesorul Crânganu a început o nouă direcție de cercetare: implementarea metodelor de inteligență artificială în studiile de petrofizică și hidrogeologie. Pentru activitatea sa în acest domeniu de pionierat a fost nominalizat la ENI Awards 2012 și a primit o ofertă din partea editurii Springer de a publica o carte reprezentativă pentru acest domeniu cutting-edge. Cartea, intitulată Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, a apărut în 2015. În 2018, a primit pentru a doua oară titlul de Fulbright Scientist (o performanță foarte rară) și a desfășurat activități de cercetare la fosta sa Universitate din Iași. Ultima carte publicată este Schimbările climatice - Un ghid (uneori) incorect politic, Editura Integral, 2020. DISCLAIMER: Întreaga mea activitate de cercetare, desfășurată la University of Oklahoma și City University of New York, cu începere din 1993 până în prezent, a fost finanțată numai din contracte publice, câștigate prin concursuri naționale. Nici o companie sau altă entitate din domeniul combustibililor fosili nu a contribuit la susținerea mea financiară sau a studenților mei.

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

„Demersul lui Hadot parcurge elegant traseul de la inceputurile filosofiei printre greci, apoi transformarea ei in timpul romanilor si intalnirea cu crestinismul, precum si relatia emotionanta dintre filosofia orientala si occidentala.” – Global and Mail

 

Pierre Hadot (1922–2010) a fost un filosof, istoric si filolog francez, bun cunoscator al perioadei elenistice si in special al neoplatonismului si al lui Plotin. Este autorul unei opere dezvoltate in special in jurul notiunii de exercitiu spiritual si al filosofiei ca mod de viata.

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro

Top articole

Invitarea Ucrainei în NATO – marea lovitură strategică a SUA în Estul Europei şi scenariul care dă fiori regimului Putin

Agitaţie mare în estul Ucrainei, de ambele părţi ale frontierei cu Rusia. Informaţii contradictorii, acuzaţii reciproce de escaladare a conflictului, masarea trupelor...

Cum am decis să mă implic în politică: povestea unei generaţii

Într-o zi, în cursul anului 2017, în mica bucătărie comună a Reprezentanţei Comisiei Europene în România discutam cu...

Țară-Țară, vrem… români!

România stă inertă pe propriu-i catafalc, acoperită din cap până-n picioare cu un cearșaf numit naționalism. România trăiește de...

Cum produce scoala tampiti

I.  Învăţământul preuniversitar Pentru a nu pune la încercare răbdarea potenţialilor cititori, o spun de la început: şcoala românească produce tâmpiţi industrial şi cu metodă....

Azi sunt alegeri în Bulgaria. Tot ce trebuie să ştiţi despre ele. Cu poze

Ca şi în România, dincolo de pandemie tema politică majoră rămâne Statul de Drept / Rule of Law. Într-o conferinţă recentă un...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.