… dar mai întâi o observație despre „votul util”. Până duminică, toți candidații de pe partea mai mult sau mai puțin dreaptă făceau apel la „votul util”, capabil să ofere celor anti-PSD o șansă reala de izbândă. Până aici, toate bune si frumoase, dar ce candidat avea șanse să intre în turul al doilea? Destul de mulți oameni de bună-credință și ne-afiliați cu PNL au dat dovada de naivitate. L-au votat – cu rețineri, dar l-au votat – pe Nicolae Ciucă, fără să înțeleagă ca numai candidații percepuți, pe buna dreptate sau nu, ca „anti-sistem” si „nescriptați” mai au șansă în ziua de azi. Imaginați-vă ce scor ar fi obținut Elena Lasconi din primul tur!
Din fericire, în cele din urmă, a câștigat. La mustață, dar a câștigat. Mai mult, în finala nu a intrat cel considerat în toate sondajele de opinie câștigător sigur in turul întâi, Marcel Ciolacu, ci surprinzătorul domn Călin Georgescu. Personal, nu mă îngrijorează personajul, oricât de arătos și de „intelectual fin” ar părea. Mai întâi, pentru ca deocamdată nu are niciun partid în spate. Foarte probabil, pragmatic cum e, George Simion îi va oferi AUR pe tavă, dar asta nu va fi suficient. În primul rând, pentru că și-ar „trăda” susținătorii, îmbrățișându-l pe cel pe care l-a înjurat când a părăsit AUR, așa ca scorul de la parlamentare îi va fi afectat de cei care l-au considerat un politician principial. Mai apoi, pentru ca votul falșilor „suveraniști” este deja fragmentat: nu doar Călin Georgescu a plecat din AUR, ci și Diana Șoșoacă. Un partid nou creat, spart rapid in trei facțiuni. Să fie primit!
Optimist cum încerc sa rămân, prefer să văd partea plina a paharului – dreapta reformată și reformistă chiar are acum o șansă! S-a vorbit mult – și pe bună dreptate – despre premiera istorică: pentru prima oara în istoria post-decembrista, PSD nu a intrat în turul al doilea. Neobservată a trecut însă o alta premieră istorică post-decembristă – după înlocuirea lui Cătălin Drulă cu Elena Lasconi, USR a refuzat să își canibalizeze perdanții! Spre deosebire de PSD (Năstase, Geoană, Dăncilă, Ciolacu) sau PNL (Crin Antonescu, Florin Câțu, ș.a.m.d.), Drulă, Ghinea și alții au fost păstrați (și au acceptat!) să îl ajute pe noul președinte al partidului. A fost nu doar o strategie câștigătoare, dar și un semn de maturitate democratică. Iar Lasconi a pariat din vreme pe Ilie Bolojan – un pariu care s-a dovedit câștigător. Sub conducerea lui Bolojan, PNL i-a anunțat susținerea necondiționată în finala pentru prezidențiale. Acum, situația pentru dreapta este mai mult decât promițătoare. Rămas fără resurse, eternul rival, PSD, dă deja semne de mortalitate, așa că și la parlamentare va obține un scor dezamăgitor. PNL a început să se reformeze, dar va pierde și el mai multe locuri în legislativ. Cel care va crește va fi USR și, cu Lasconi în fotoliul prezidențial, înconjurată de consilieri pricepuți, va putea pune la guvernare o coaliție credibila de dreapta, poate și cu UDMR. Să fie primită!
Și-acum, îngrijorarea majoră, pe termen lung, nu doar pentru România, ci pentru toate democrațiile liberale, din Statele Unite până în Europa: democrația directa! Se vorbește mult, în toata media și în academie, despre „explozia populismelor” de tot felul, candidații și partidele „anti-sistem” și pericolul rețelelor sociale. Ceea ce, din nou, se trece cu vederea din cauza copacilor, este … pădurea! Toata lumea „se întreabă și socoate” cine, cum și de ce manipulează rețelele sociale, de la TikTok-ul chinezesc (preferatul „suveraniștilor” români), la Telegraph-ul rusesc, la Facebook-ul, X-ul si Meta-ul americanilor. Toate manipulează într-un fel sau altul, cu un scop sau altul – fără doar și poate. De bună seamă, e important cine-o face, cum și de ce, dar toate acestea sunt consecința democrației directe promovată cu intenție sau nu. De la Platon și Aristotel, trăitori într-o astfel de democrație, la Fondatorii care-au creat a doua Constituție a SUA (după Articolele Confederației) și la Alexis de Tocqueville, toți au vorbit despre acest pericol. De ce? Pentru că, în ciuda nemulțumirilor de „prea puțină democrație”, prea multă devine lesne manipulabilă de către oricine care știe pe ce butoane să apese. În Grecia antică erau demagogii, acum sunt rețele sociale, de care, cu puțină inteligență, poate profita oricine, nu doar „fondatorii” acestora. Morala? Ai grijă ce-ți dorești, că s-ar putea să se împlinească.
Chiar ar fi momentul sa trecem de la democratia directa la democratia reprezentativa! Orice persoana normala ar trebui sa se teama de votul celor care voteaza in totala necunostinta de cauza!
Va fi greu, trebuie stabilite criterii……eu as da teste….cine nu trece testul sa nu aiba drept de vot…..nu pe viata…..adica poate repeta testul de un anume numar de ori! Comunistii, populistii, extrema dreapta si cea stanga vor zbiera din totoate puterile, dar trebuie totusi sa ne protejam de flagelul numit IGNORANTA!
Am putea da la test, printre alte intrebari si una care sa fie: Care este formula chimica a apei? Domnul Calin Georgescu ar pica testul, dupa cum s-a observat!
Avem predominant democrație reprezentativă. Referendumul, instrumentul principal al democrației directe, este folosit, în Ro, în mod excepțional. Poate vreți să spuneți că ar trebui renunțat la votul universal.
Multi candidati au dovedit ca nu sunt decat agentii acoperiti ai Moscovei, sau simpli prostanaci. Ca sa nu zicem „idioti utili”.
In afara de Orban, trebuie sa ne ferim de cei care nu au renuntat.
nea Aline, nu pot uita reportajele matale de la amazoane, fura delicioase.
Acest articol e unul dintre cele mai bune pe tema respectiva. Sunt cu totul de acord cu matale.
Insa habar nu am daca Lasconi sau CG vor deveni presedinti, dar nici nu conteaza, important e ca ne distram de minune!
Mai vino pe aici!
P.S Voi baga si un articol al lui Dorin Tudoran, la tema, bagat pe fb. E cam in acelasi sens ca si al matale!
Sa presupunem ca dl Kremlin Georgescu ajunge președinte. Presupunem si ca o coaliție suveranista (sau cum s-o numi) ajunge la putere. Excludem din discuție măsurile de politica externa, militară, de securitate sau in justiție pe care le-ar putea lua. Oare ce politici economice ar putea promova? Are cineva idee?
Nici ei!
Deci libertatea de exprimare, cu iz de bâlci cum altfel, este chintesența democrației directe (nu e de mare talent întorsătura asta din condei?). Cică Benny Franklin a și avertizat in legătură cu asta când trimitea la gazetă panseuri semnate Silence Dogood. Carevasăzică, poporul e bun dacă tace și trage (la jug, la țintă, la orice-i cere șefu) și prost de rău dacă se apucă să sporovăiască politic mai mult de o oră pe zi prin cârciumi ori pe la ceaiuri dansante oferind astfel ocazia demagogilor să se descopere și să-și exerseze papagalul.
Nu mai bine vine o Agenție de Stat pentru Salvgardarea Democrației de Listă și rade iute toți descreierații ăștia care se dau conspiraționist in stambă pe tictocuri și feisbucuri?
În primul tur am votat Lasconi. Pentru că niciunul dintre ceilalți nu a fost convingător. Dar văzând acum câte speranțe se investesc în candidata USR parcă am un déjà-vu cu Iliescu-Vadim sau Basescu – Geoana.
Boc, primarul Clujenilor, spunea de curând că mai e mult până departe și PNL va da șansa românilor de a alege să rămână acasă. Nu sunt un susținător al absenteismului, dar între Kamala și Trump chiar nu știu cine ar fi mai nimerit pentru români. Mandatul va fi nereușit în orice caz. Așa că mă întreb cine „merită“ mai abitir să se împiedice. Spre buna învățătură a românului obișnuit să învețe doar din greșeli. Greșelile lui, nu ale altora.
@Hantzy, eu nu sunt de acord cu parerea mea, 🙂, eu cred ca postul de presedinte in Ro e putin important, l-as putea lua si eu sau chiar tu, cu toata tendinta ta verde.
Ro depinde, mai mult ca niciodata, de EU, de NATO si mai ales de mafiile interne care detin adevarata putere.
Dincolo de filozofii, strategii, ideologii ce conteaza e simplu, gradul de furat. Nu am informatii, dar am impresia ca cei doi candidati ramasi nu si-au bagat mina prea adinc in butoiul cu miere, cel putin pina acum, drept urmare ambii sunt buni!
P.S Eu nu am drept de vot in Ro!
Daca am avea sansa unei pauze de respiratie de 5 ani… nu cred ca ar depune pentru a doua candidatura.
Intre timp, se dovedeste ca Nicusor Dan e din ce in ce mai expert, mai intarit, stie sa coopereze si cu adversarii.
Mai nou, a iesit in fata si Bolojan, hotarat sa scuture PNL din temelii – la fel ca ND un tip care stie sa lucreze si cu adversarii si nu-si face dusmani aiurea…
Sincer, nu văd cum democrația directă ar fi aici marele pericol, din moment ce alegerile sunt pentru reprezentanți. Sau poate aveți o definiție proprie pentru tipul de democrație la care vă referiți? Oricum, faptul că principiul „un cetățean = un vot” se poate dovedi incomod liberalismului în anumite situații, nu face decât să arate utilitatea votului universal în a arăta cu adevărat gradul de încredere în reprezentanți, pe de o parte, cât și calitatea, competența și corectitudinea lor, pe de alta. În lipsa acestui principiu, „vocile care nu se aud” pentru că nu merită a fi auzite din cauza ușurinței cu care pot fi manipulate și înșelate, nu va putea asigura o societate mai coezivă, ba din contră, chiar una mai instabilă, unde tensiunile ar mocni din cauza nemulțumirilor ce nu-și mai pot găsi nici măcar reprezentare. Populismul, în fond, va însoți întotdeauna orice democrație, și în special pe cea reprezentativă, întemeiată pe pesimism cu privire la capacitatea alegătorilor de a lua deciziile cele mai bune (de unde și legitimarea necesității elitelor de a realiza acest lucru pentru binele comun). Și este bine ca o democrație să aibă capacitatea de a fi disponibilă și spre populism. Dacă se permite o analogie, existența a ceea ce se numește „insensibilitate congenitală la durere” ar fi similară: suferindul, lipsindu-i orice capacitate de a simți durere, nu va putea înregistra o largă plajă de simptome, uneori neștiind dacă e rănit, acest lucru putând să-i pună viața în pericol, prin neglijență involuntară. Unei democrații, lipsite de „durerea” populismului, limitandu-și votul ca gamă de sensibilitate, acest lucru îi poate fi fatal. Populismul, precum un simptom, arată cât de sănătoasă este relația dintre alegători și aleși. Iar dacă este crescut, precum o intensitate neobișnuită a unei dureri, sau nu e trecător, precum un cârcel pasager, atunci ar trebui să ne îngrijoreze. Nu există prea multă democrație, ci eventual prea puțină educație. Soluția nu e limitarea democrației, nici condiționarea votului de un nivel mai mult sau mai puțin formal de educație – asta, pe de o parte, n-ar face decât să limiteze drepturi cetățenești în lipsa unor criterii clare care să indice gradul benefic al influenței sistemului de educație (și automat, a politicilor de educație implementate de către stat) asupra modului în care cetățenii se raportează la oferta electorală, iar pe de alta, aceeași limitare ar putea avea un impact mai mare în comunități sau familii defavorizate, de pildă, unde abandonul școlar este preponderent asociat unui grad mai scăzut de educație. Soluția nu este de-sensibilizarea democrației pentru protejarea valorilor liberale, ci angajarea cât mai multor oameni în politică și în luarea deciziilor. Iar această angajare începe cu votul, cu minima implicare, pentru care nu există manual, cursuri, diplome. Votul se învață,
având acces la el si practicându-l. Vor fi și oameni competenți si incompetenți. Important e să nu descurajezi această implicare, căci așa sigur pe cei competenți nu-i vei găsi să se implice. Bineînțeles că sunt riscuri, dar nici democrația nu e ușoară sau lipsită de riscuri. Altfel, ar fi fie o utopie, fie un fals. Recentele alegeri tocmai ne-au arătat că relația alegători-aleși este toxică, dar măcar democrația nu e un fals.
incepand cu inventatorii democratiei (vechii greci) toate sistemele democratice au fost si sunt un hibrid intre democratia directa (1 om = 1 vot, limitat prin includere/excludere) si cea reprezentativa (alesul face reguli si decide anume probleme, limitat de calitatea si interesele alesului); speranta de mai bine este ca tehnologia de azi permite un sistem de vot bazat pe contributivitate (vot universal si proportional cu taxele platite pentru cheltuielile publice, inclusiv persoane juridice)
Contributivitatea impreuna cu transparenta si responsabilizarea sunt cei mai importanti factori pentru un sistem administrativ performant…altfel ramanem in paradigma ultimelor secole: „He who has the gold, rules” (nu e vorba aici de Musk, ci de injustitie, razboi, state si epoci esuate)
excelent comentariu, domnule prenan-dej. intru totul de acord.
”Soluția nu e limitarea democrației, nici condiționarea votului de un nivel mai mult sau mai puțin formal de educație”
Subscriu. Oamenii lipsiți de o educație formală au adesea un simț practic care lipsește intelectualilor.
Însă o vârstă minimă de 21 sau chiar 25 de ani pentru a vota, respectiv o vârstă minimă de 35 de ani pentru a candida la orice funcție politică (fie și doar și pentru consilier local) nu ar reprezenta o limitare a democrației, ci o maturizare a votanților, ca și a aleșilor.
L-am urmarit aseara pe Bolojan intr-o declaratie si sincer am auzit acelasi discurs lung, steril, specific anilor trecuti. Cred ca Lasconi s-a grabit sa-l sustina pe Bolojan, insa pe de alta parte nu sunt sigur ca exista altcineva mai bun la sefia PNL. Elena Lasconi are un discurs natural, sincer, care iti da senzatia ca stai de vorba cu o buna prietena la o cafea si care atunci afla unele stiri. Sper sa se inconjoare de consilieri buni, de ministri profesionisti si sa puna un premier cu care sa rezoneze. Da, Elena Lasconi va castiga aceste alegeri, pentru ca votantii lui Georgescu au realiza cine este si ce pericol poate sa fie la adresa Romaniei.
Daca face coalitie ci cu UDMR adio pentru totdeauna reforma administrativ teritoriala. UDMR sunt psd unguresc spilcuiti si avand figuri mai occidentale dar cu aceleasi apucaturi fanariote
Participarea la scutinul electoral este un exercitiu democratic, da nu este exercitare de putere, ci un exercitiu democratic de delegare a puterii catre anumiti reprezentanti.
De ce nu trecem direct la regele filosof al lui platon? Dintre doritori selectat cel mai destept si empatic, pe baza de teste publice. Ori asta, ori democratie directa, restul sunt aberatii.
Din tot ce ati scris aici un singur lucru e adevarat:
In acest moment se renumara voturile!
Stie cineva ce va fi in turul doi dupa aceasta renumarare?
Principalul suspectat, din cauza caruia s-a recurs la renumarat, s-a retras….in numele aflarii adevarului!
In Grecia Antica, satula de atata democratie, s- a recurs la tragersa la sorti in piata publica.
Nu stiu cum se facea lista. Presupun, insa, ca nu oricine putea fi pe acea lista.
Cine credeti ca ar fi putut fi inclusi pe acea lista din cei 14 candidati de azi, la prezidentialele din Romania?
À bon entendeur, salut!