joi, februarie 22, 2024

Oameni ce nu pot fi judecați decât de CNATDCU

Sunt, cred, mai bine de 15, dacă nu cumva foarte curând chiar 20 de ani de când Codrin Liviu Cuțitaru, reputat anglist, profesor la Literele ieșene, o vreme chiar decanul Facultății, susține în Dilema veche rubrica intitulată Prezentul discontinuu. Ale cărei subiecte  sunt cel mai frecvent  inspirate din condiția de universitar a autorului. Un universitar care, în bună tradiție caragialeană, simte enorm și vede monstruos ceea ce îl înconjoară.

Sus-menționatei rubrici i s-a alăturat în timp tableta săptămânală din Ziarul de Iași. Articolelor ce abordează probleme de literatură engleză asociindu-li-se și aici savuroase texte despre avatarurile vieții  universitare.  Le-aș socoti texte cu funcție sanitară. Eliberatoare chiar. Fiindcă, din păcate, nu tot ceea ce se întâmplă într-o universitate este frumos. Foarte adesea nici măcar normal nu mai este. Iar această lipsă de normalitate ne este prezentat hiperbolizat, supra-dilatat în tabletele profesorului de la Iași.

 În 2017 același Codrin Liviu Cuțitaru publica la prestigioasa editură Polirom un roman intitulat Scriptor sau Cartea transformărilor admirabile. Toate acestea laolaltă s-au transformat în tot atâtea argumente în favoarea celor ce văd în recunoscutul exeget al literaturii victoriene ca și al celei americane  corespondentul român al expertului indiscutabil al literaturii de campus, englezul David Lodge.

La comparații cu autorul romanului Meserie! va îndemna, indubitabil, și volumul Scene din viața unui universitar, apărut în toamna anului 2023 la Junimea. Și de această dată,  comparațiile sunt cum nu se poate mai justificate. Faptul nu mă împiedică însă,  și aceasta nu doar datorită faptului că am fost o viață întreagă, înainte de orice, profesor de Literatură franceză, să văd în Codrin Liviu Cuțitaru un excelent constructor al unei noi comedii umane. Surprinse, ca și în scrierile lui Balzac, în studii și în scene. Cele mai bine de 600 de pagini ale cărții sondează, radiografiază,  descriu cu umor, cu ironie și îndeosebi cu superioară  auto-ironie, alte modalități de manifestare ale celui numit cândva de autor omul multiplu. Modalități ce s-au și rafinat, însă parcă au dobândit  aspecte încă și mai comice, chiar și mai grotești,  însă indubitabil mai îngrijorătoare în trecuții ani de pandemie ca și în cel sau cei ai eșecului lamentabil al conceptului de Românie educată.

Cine e și ce se înțelege prin conceptul de om multiplu? Să mergem așadar ca buni profesori și respectuoși la virgulă și ghilimele ai regulilor academice frumușel la Bibliografie. Mai exact la cartea cu același nume datorată  tot profesorului Codrin Liviu Cuțitaru. Apărută în anul 2021 tot la Junimea. În a cărei prefață putem citi că „Omul multiplu este universitarul postmodern versatil, un personaj fascinant și, deopotrivă, misterios. Prejudecata austerității sale structurale va fi aici deconstruită cu asupra de măsură. Aș dori ca spectatorii acestor aventuri  să sfârșească prin a-l îndrăgi pe insolitul erou colectiv, ivit, nu de ieri-de azi, în interiorul complicatului nostru mecanism educațional… “

Operația de deconstrucție continuă consecvent  și în recent apărutele Scene…. Să însemne oare asta cumva că profesorul Cuțitaru ar fi început să se repete? Că indubitabilul  scriitor din el ar duce cumva lipsă cronică de subiecte? Nici pe departe. Dincolo de tonul voit și izbutiș ghiduș al cărții, Codrin Liviu Cuțitaru întocmește un imens proces verbal al aberațiilor de  tot felul cu care este silit să se confrunte aproape zilnic universitarul onest din România. Și care a ajuns și el să fie uneori o ființă aberantă.  Enumăr aici doar câteva dintre ele. Falsele proiecte de reformă. Incompetența crasă a miniștrilor Educației.  Persistența maladivă în formula un pas înainte, doi pași înapoi. Continua supremație a birocrației.  Formele fără fond din ce în ce mai multe și mai aberante. Falsa democrație universitară. Selecția inversă.  Minciuna ascunsă în raportările cantitative, din păcate tot mai frecvent și în articolele  zis științifice publicate în așa-zisele reviste academice indexate BDI sau ISI. Arhitectura bolnavă a ierarhiei universitare care aproape că nu mai depinde de valoare.  Aparent severele și de neîndeplinit  grile CNADTCU, mai peste tot inventiv fentate. Lipsa  cronică de resurse. Foamea de bani devenită regulă de existență.  Finanțarea per capita ajunsă astăzi o garanție a eșecului și a absenței calității.  Fragila, șubreda structură de rezistență științifică  a școlilor doctorale apărute precum ciupercile după ploaie.  Proliferarea falselor inovații concretizate în specializări și competențe academic fără substanță, în înflorirea plagiatelor pe care nimeni nu doar că nu poate, ci, din păcate, nici nu prea vrea să le stârpească.

Anglistul Codrin Liviu Cuțitaru nu se dezminte. În calitate de coleg, de om gata și să povestească, dar și să asculte tot felul de povești, își asumă fie solicitat, fie voluntar rolul lui Horatio ce consemnează în tabletele sale tragediile ori comediile câte unui nou Hamlet. Care și-a săvârșit studiile universitare poate nu neapărat la Wittemberg, a devenit prin concurs conferențiar sau profesor, dacă nu cumva trece prin nenorocirea de a ieși la pensie lector,  și acum  se cheamă – și aici se află unul dintre  punctele forte al acestor scrieri- ba Pravoslavina Țăcănel, ba Coreea Mezaleea Pătlăgină, ba Tristan Maimurelu și  Romero Căpșunel, ba Nucu Mortifai, ba Pontserrat Babanné. Ori  Iancu Parmenide, Florel Apăvie , un profesor la care suntem asigurați că nu puteai să mergi cu înfloreli, Miorlette Miorleanu  (e plin de pisici și de amici ai acestora în carte), Mătrăgun Șoricaru, Păstrăguș Bodegă, Miralian Ponos.  Și lista e mult, infinit mai bogată.

Așa că poate continua desemnând tot felul de oameni mai mult sau mai puțin onești, vorba lui Caragiale, care numai bunul Dumnezeu și naratorul știu din ce motive ajung să calce în străchini, să devină cazuri clinice, să fie luați pe sus, duși cu ambulanța și care sunt convinși că vinile lor nu pot fi judecate decât de mai sus menționatul CNATDCU.

Având el însuși un nume de care este cum nu se poate mai conștient că îndeamnă,  vrând-nevrând,  la ironii și glume, autorul Omului multiplu și acum al Scenelor din viața unui universitar  a primit în compensație darul de a se ilustra admirabil pe teritoriul onomasticii.

 Însă așa cum spuneam la începutul acestor însemnări, în amestecul de inteligență, cultură, erudiție, ironie din care s-au zămislit aceste texte cu personajele lor de un pitoresc irezistibil, se regăsește câte ceva din Caragiale. Personajele lui Codrin Liviu Cuțitaru și numele purtate de ele nu au cum să nu te ducă cu gândul la Porția Popescu sau la celebra Fridolina. Avatarurile lor sunt încă și mai groaznice decât sinuciderile din strada Fidelității.

Codrin Liviu Cuțitaru – SCENE DIN VIAȚA UNUI UNIVERSITAR, Editura Junimea, Iași, 2023   

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro