marți, noiembrie 29, 2022

Oamenii importanți nu au timp să aștepte

În România, oamenii importanți nu au timp să aștepte. Doar că sunt două categorii de importanță. Cea dintâi, minoritară dar actuală, este reprezentată de oamenii „importanți”. Categoria secundă, majoritară și retrasă, este cea a oamenilor IMPORTANȚI.

Oamenii „importanți” nu au timp să aștepte.

Îi vedem în rândurile formate la câte o casierie oarecare, cum încearcă nerăbdători să ne depășească mai întâi cu un umăr, apoi cu un picior, pentru ca în cele din urmă să se proțăpească cu nonșalanță în fața noastră. Ei nu au timp să stea în rând.

Îi vedem în goana bezmetică ce însoțește cumpărăturile de sărbători, învârtind în zig-zag căruciorul către zări doar de ei știute, fără a se sinchisi de faptul că lovesc rafturi, adulți sau copii. Ei nu au timp pentru organizare.

Îi vedem între pietonii care ne îmbrâncesc într-o intersecție aglomerată sau între călătorii ce împart coate în mijloacele de transport în comun, fără ca măcar să-și întoarcă fața pentru a ne privi în ochi. Ei nu au timp pentru scuze.

Îi vedem la volanul unui vehicul, depășind coloane de mașini staționate la semafor și transformând în carosabil trotuare, parcări sau linii de tramvai. Ei nu au timp pentru trafic.

Îi vedem în mașini negre ce rulează în spatele unui antemergător motorizat, savurând vânzoleala pe care o crează. Ei nu au timp pentru a se pierde în mulțime.

Îi vedem în fața unui microfon, disculpându-se prin cuvinte golite de sens și făcând trimitere la virtuți subînțelese. Ei nu au timp pentru explicații.

În fine, îi vedem aruncând ocheade de după perdelele prăfuite ale clădirilor oficiale, îngrijorați de amploarea manifestațiilor de stradă, fără însă a îndrăzni să adopte o poziție oficială. Ei nu au timp pentru dialog.

De cealaltă parte, pe oamenii IMPORTANȚI nu îi vedem decât atunci când este prea târziu. Ei stau în rând, înțeleg importanța organizării, își cer scuze, se amestecă în mulțime, dau explicații și sunt deschiși către dialog. Dar nici ei nu au timp să aștepte ca noi să îi vedem.

Îi vedem doar atunci când au părăsit această lume, minunându-ne de existența lor.

Îi vedem în fotografiile de pe cruci făcute dintr-un lemn ce adesea îi depășește ca vârstă, plângându-le tinerețea pierdută.

Îi vedem în gropile săpate de nepăsarea noastră, striviți de remușcări.

Îi vedem în comemorări anuale, smeriți de grandoarea lor zilnică.

Îi vedem între fiarele contorsionate în urma accidentelor rutiere, amintindu-ne de cumințenia lor.

Îi vedem mistuiți de flăcări, apreciind înflăcărarea lor juvenilă.

În fine, îi vedem în stradă, cu miile, implorând schimbarea și normalitatea, sperând ca glasul lor să fie auzit. De cine să fie auzit ? Bineînțeles, de cei „importanți”, care nu au timp să îi aștepte.

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. Da…imaginile sugerate sunt elocvente si reflecta fidel comportamentul unora si al celorlalti…Numai ca, printr-o minune macabra (probabil ca orice minune se cere achitata cash inainte de implinire…?), cele doua linii paralele(!) in care se incolonasera românii, unii vrând, altii nevrând dar impinsi, s-au intâlnit ieri in Piata Universitatii! Pentru ca eram cu totii acolo, si noi si ei!!! Am marsaluit cu totii impreuna, unii prezenti fizic, ceilaltialtii „doar” invocati, dar nu mai putin prezenti! Atat de concreti, atat de performanti incat, mult mai eficienti decat din spatele tribunelor sau colonelor oficiale, Ponta, Oprea si Piedone (restul sa nu ne simta ofensati, urmeaza!) au galvanizat multimea, obtinand unanimitatea mult visata!
    Acolo unde nu suntem de acord, Mihail, este ca mentalitatea zecilor de mii de protestatari a evoluat, oamenii acestia „joaca” deja intr-o alta categorie!
    Ei nu „implora” si nici nu „spera”, ci impun exigente (!), ca orice european civilizat care se respecta, si respecta viata, valorile ei fundamentale si non-negociabile (!), in care cred!

  2. Va propun dvs si cititorilor un mic experiment. In aeroportul Otopeni la pecari, inainte de controlul de securitate, se formeaza o coada (sunt doua puncte de intrare cu doua cozi diferite – alegeti oricare dintre ele). Uitati-va cu atentie cum se formeaza acea coada, cum oamenii vin din mai multe parti sa se aseze. Orice strain isi poate da repede seama ca Romania este intr-adevar plina de oameni importanti, cum spuneti in articol. Uitati-va la fetele lor cand incearca sa se bage macar cu cateva locuri mai in fata de capatul cozii. Se stiu cu musca pe caciula, evita privirile celor din jur, se fac ca au ceva de facut in momentul ala – ceva “important”, bineinteles. Dupa doua minute jena dispare, devin cetateni “legitimi” cu drepturi depline.

    Si mai interesant e cand vin in grupuri mici si se lipesc la unison undeva de mijlocul cozii fara sa fie nevoie de o discutie in grup de genul “ce facem, stam la coada sau ne bagam in fata?”. Nu e nevoie de discutie pentru ca raspunsul e clar dinainte sa se puna intrebarea, s-au inteles din priviri. Iar cum s-au asezat in fata, intorc spatele celorlalti, poate pentru a crea impresia ca “n-au fost atenti” in caz de ceva, si incep imediat o discutie intre ei –ati ghicit – o discutie foarte importanta.

    Respectivii oameni importanti economisesc ceva gen 1 minut sarind peste rand cu 10-20 de locuri. E evident ca nu e vorba de vreun calcul utilitar aici, ci de un gest reflex. Sunt oameni care pur si simplu nu pot sa stea corect la rand pentru ca nu-i lasa “religia”. Asa au crescut.

    Si cu asta si un punct de vedere mai general. E momentul pentru un reality check. Nu e o intamplare ca suntem singura tara din europa unde primul ministru e un procuror care si-a obtinut doctoratul in drept penal prin furt, iar vicepremierul este un alt impostor, doctor izmenar cu girofar. Ei sunt campionii unui sport practicat de multa lume in Romania. (Vad ca a demisionat acum. Cu cativa ani prea tarziu)

  3. excelent articol. felicitari !
    nu oricine poate fi un matematician de geniu, sau muzician (sau oricare alta ocupatie)
    unuia ii plac cifrele si ca atare si a facut din ele o profesie, altuia ii place sa conduca camioane si un altul si a descoperit talentul, usurinta de a cinta la vioara .
    intr o societate decenta (bazata pe merite si aptitudini) munca fiecarui individ este importanta si apreciata. ce se intimpla intr o societate a carei scara de valori este rasturnata ? vor reusi puzderia generalilor facuti la apelul bocancilor, sau a doctorilor / academicienilor iesiti dintr o fabrica de diplome, sa o schimbe ? cred ca Dumnezeu a fost generos si a raspindit uniform atit canaliile cit si oamenii cu caracter. este la fel de adevarat ca i mai usor sa imprastii raul decit binele (buruiana nu i la fel de sensibila si delicata precum orhideea). in sfirsit, nici o societate nu poate functiona normal fara o croiala buna.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Mihail Dinu
Mihail Dinu este avocat specializat în soluționarea litigiilor purtate în cele mai variate domenii ale dreptului. Licențiat în drept și teologie Master în Medierea conflictelor în Drept Master Drept European și Internațional al Afacerilor, Universitatea Paris I Pantheon – Sorbonne Autor a numeroase articole și studii de specialitate în domeniul procedurii civile

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carte recomandată

 

 

 

Carte recomandată

 
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro