marți, decembrie 7, 2021

Obiecții la prevederea privind combaterea „traseismului electoral”

Despre Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.115/2015 se știe, în general, că are drept obiect alegerea primarilor în două tururi, în loc de unul singur. Dar proiectul mai conține trei modificări importante: votul persoanelor care și-au modificat reședința înainte de alegeri, mărirea numărului membrilor birourilor electorale de circumscripție și reducerea numărului de semnături necesare înregistrării candidaturilor, în comunele mici.

Primul punct al proiectului este destinat, conform expunerii de motive, limitării cazurilor de „turism electoral”. Într-adevăr, s-a constatat la alegerile locale trecute, în unele comune, practica apariției, în preajma scrutinului, unui număr suspect de mare de vize de reședință. Fenomenul a fost documentat de Expert Forum în Raportul de monitorizare a alegerilor locale din 2016. În localitățile mici, unde câștigarea alegerilor poate depinde de câteva voturi, astfel de migrație subită poate fi decisivă. Fără a contesta nevoia combaterii acestui fenomen cu potențial de viciere a alegerilor, voi pune în discuție modalitatea prin care Guvernul a înțeles să acționeze, în proiectul de lege pentru care și-a asumat răspunderea.

Procedura

Legea nr.52/2003 privind transparența decizională în administrația publică prevede că orice proiect de act normativ elaborat de o autoritate publică trebuie să fie publicat cu cel puțin 10 zile înaintea adoptării. Nu numai ca proiectul nu a fost publicat pe site-ul Guvernului sau al Ministerului Afacerilor Interne (din păcate, deja ne-am obișnuit cu această practică), dar nu a existat niciun fel de discuție publică prealabilă privind modificarea condițiilor de vot pentru persoanele care și-au schimbat reședința cu trei luni înaintea scrutinului.

Împrejurarea că avem de-a face cu o asumare a răspunderii este nerelevantă, căci legea menționată nu prevede exceptarea acestei situații.

Inadvertențe tehnice

Proiectul introduce un nou alineat, după alineatul (4), în articolul 18 al legii. Dar lasă neschimbat alineatul (1): „Până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei scrutinului, cetățenii cu drept de vot care și-au stabilit reședința în circumscripția electorală în care au loc alegeri pot solicita primarului, pe baza actului de identitate, înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reședință pentru scrutinul respectiv.” Între cele două alineate va exista o evidentă contradicție.

O contradicție apare și în raport cu articolul 24, care prevede: „(1) În ziua votării, președintele biroului electoral al secției de votare înscrie în lista electorală suplimentară cetățenii Uniunii Europene omiși din copia de pe lista electorală complementară care se prezintă la vot și fac dovada că au domiciliul sau reședința în raza teritorială a secției de votare respective […]”. Referirea la cetățenii U.E. nu poate exclude cetățenii români. Dacă am interpreta sintagma „cetățean al U.E.” drept „cetățean din alt stat al U.E.”, ar apărea o discriminare, căci un cetățean străin ar putea vota în localitatea în care și-a stabilit reședința în ultimele 90 de zile, spre deosebire de cetățeanul român aflat în aceeași situație.

Prevederea în discuție se încheie cu propoziția „În acest caz, cetățenii vor vota pe lista suplimentară”. Presupunem că acest caz se referă la cetățenii care, pentru că și-au stabilit reședința în alta localitate cu mai puțin de 90 de zile înaintea datei scrutinului, trebuie să voteze în localitatea de domiciliu. Dar în localitatea le domiciliu ei sunt deja înscriși în lista permanentă, conform art.49 din Legea nr.208/2015 art.25 din Legea nr.35/2008. Ce să caute și pe lista suplimentară?

Obiecția de fond

Conform legii în vigoare, un cetățean poate opta între a vota fie în localitatea de domiciliu, pe lista permanentă (sau cea suplimentară, dacă a fost omis), fie în cea de reședință (unde are „viză de flotant”), pe lista suplimentară. Modificarea propusă răpește celui care și-a stabilit o nouă reședință cu mai puțin de 90 de zile înaintea scrutinului una din variante. Cu alte cuvinte, îi restrânge drepturile electorale.

Un contraargument ar fi că nu ar fi afectat dreptul electoral, căci persoanele în cauză pot în continuare să voteze, dar în localitatea de domiciliu. Într-adevăr, dreptul de a alege nu este anulat, dar este restrâns. Una din opțiunile pe care le avea cetățeanul este anulată prin acest proiect de lege. Cum ar fi sunat dacă, în preajma alegerilor prezidențiale, guvernul PSD și-ar fi asumat răspunderea asupra unui proiect de lege care sa spună că se poate vota numai în localitatea de domiciliu? Oamenii și-ar fi păstrat dreptul de a vota, numai ca ar fi dispărut cele mai multe din cele 1,7 milioane de voturi care au fost exprimate pe listele suplimentare.

Se mai poate argumenta prin necesitatea de a se pune capăt „turismului electoral”. Întâi, trebuie precizat că sintagma a apărut în anii `90, cu referire la altceva, anume practica deplasării unor alegători în scopul votului multiplu. Apoi, chiar dacă acceptăm existența fenomenului descris mai sus, eventuala intenție de fraudă nu poate fi combătută prin pedepsirea unor cetățeni cinstiți, care s-a întâmplat să-și schimbe reședința tocmai în cele trei luni premergătoare scrutinului. Dacă sunt din Oradea și de Sf. Gheorghe (conform unei vechi tradiții) m-am mutat la București, voi fi obligat să mă sui în tren și să merg la Oradea să aleg între niște candidați despre care nu știu nimic, pentru că eu locuiesc în altă parte.

Prevederea respectivă este de discutat și sub aspectul principiului electivității organelor administrației locale, adică dreptul cetățenilor de a alege asupra persoanelor care vor lua decizii în domenii care îi privesc. Ori, interesul legitim al cetățeanului este legat mai degrabă de viața comunității în care trăiește decât de cea în care are domiciliul legal. De altfel, în avizul său, Consiliul legislativ a atras atenția asupra caracterului problematic al prevederii în discuție: „Este de analizat dacă soluția legislativă propusă nu golește de conținut dreptul fundamental de a alege, prin aceea că cetățeni care intră sub incidența normei vor fi reprezentați într-o localitate în care nu mai au interesul.”

În concluzie, Guvernul a introdus intempestiv în proiectul de lege articolul referitor la votul persoanelor care și-au stabilit recent reședința într-o localitate, prevedere cu utilitate discutabilă. Astfel, fiind afectate drepturile electorale ale unei categorii de cetățeni, a apărut o vulnerabilitate suplimentară (în afara modificării legislației electorale în anul electoral, despre care nu discut aici). Dacă nu se va renunța la această prevedere, șansele ca legea, odată adoptată prin asumarea răspunderii, să nu treacă de controlul constituțional vor crește exponențial.

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Mircea Kivu
Mircea Kivu este licenţiat al Facultǎţii de Sociologie a Universitǎţii Bucureşti (1978) şi a absolvit un masterat (DEA) în Demografie şi Ştiinţe Sociale la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales – Paris (1991). Este cunoscut ca autor al mai multor lucrǎri şi articole de sociologie, principalul sǎu domeniu de expertizǎ fiind cercetarea opiniei publice. A lucrat timp de peste 30 de ani în mai multe institute de cercetare (director de cercetare, apoi CEO la IMAS Marketing şi Sondaje, vicepreşedinte pentru Cercetare despre Cercetare la Ipsos Interactive Services, director de operaţiuni la Mercury Research).). A fost membru al Corpului experților electorali din România până în septembrie 2018, când a demisionat.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Dimensiunile teritoriale ale depopulării țării în anul 2020

Populația rezidentă a țării era la începutul anului 2021 de aproape 19,2 milioane locuitori. Declinul din anul 2020 a fost deosebit de...

Neamțu’ Țiganu’ citește Coranu’

Hafsa, Akif, Azra, Suleymen, Neyla, Dzina, Aisha... și multe alte nume. Eu nu știu cine sunt acești copilași, nu-i recunosc după fețe,...

Egalitatea și economia de piață

Narațiunea obișnuită despre egalitate în România este că acest „vis de aur” al poporului este pe cale să se destrame. Bogații devin...

De ce majoritatea modelelor climatice sunt „fierbinți”?

O bună parte din articolele mele publicate pe această platformă discută modele (simulări) ale variațiilor unor parametri climatici precum concentrația de CO2,...

Lărgirea Uniunii Europene. Serbia, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Macedonia (de Nord) și Albania

Scriu aceste rânduri la Novi Sad, în Serbia. Nu sunt pentru prima dată în această țară, am mai străbătut-o de câteva ori...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro