miercuri, noiembrie 29, 2023

Obstacole legislative, conceptul ‘regulatory sandbox’ și cum am putea să mai și inovăm în România

  1. Ce este un ‘regulatory sandbox’?

Mașini autonome, drone, roboți – sunt doar unele dintre noile tehnologii care au apărut deja în alte țări, iar la noi vor apărea în viitorul apropiat. Aceste tehnologii oferă oportunități, dar în același timp prezintă și riscuri. Existența riscurilor nu justifică adoptarea unei atitudini tehno sceptice și evitarea noilor tehnologii, iar companiile se confruntă cu obstacole atunci când vor să inoveze: lipsa unui cadru de reglementare, legislație necorespunzătoare și depășită de avansul tehnologic, teamă de tehnologie din partea autorităților, sau lipsa competențelor instituționale în acordarea deciziei de testare.

Conceptul ‘regulatory sandbox’ vine în sprijinul organizațiilor care își doresc să testeze noi tehnologii și a statului care prin natura sa își dorește să asigure siguranța cetățenilor și buna reglementare a tehnologiilor. Acest concept ajută la dezvoltarea unui cadru legal pentru proiecte pilot de testare în orașe, care este favorabil inovației și care nu desconsideră protecția consumatorilor, siguranța publică și standardele de mediu. Acestea urmăresc să reducă incertitudinea și să sporească transparența prin experimentarea cu idei inovatoare și instrumente de reglementare alternative.

Regulatory sandbox poate fi definit ca un cadru aprobat de autorități publice în care companiile pot testa noi tehnologii în afara cadrului de reglementare existent, sub observația și patronajul autorităților, în condiții de viață reală. Aceste teste pot ajuta autoritățile să colecteze date și informații înainte de a decide dacă sunt necesare măsuri de reglementare suplimentare, iar pentru sectorul privat reprezintă o oportunitate de a inova și dezvolta noi produse și tehnologii. Un astfel de regulatory sandbox poate avea mai multe rezultate, precum autorizarea cu drepturi depline sau adaptată a tehnologiei, modificări ale reglementărilor sau un ordin de încetare și renunțare.

  1. Cum ar arăta un cadru legislativ pentru dezvoltarea acestui concept în România?

Din start, un cadru legislativ care să aducă conceptul de regulatory sandbox în România trebuie să aibă drept obiectiv încurajarea experimentelor cu noi tehnologii în afara cadrului de reglementare existent înaintea lansării proiectului pilot. În același timp, acest concept trebuie comunicat spre toate instituțiile și autoritățile publice pentru a asigura integrarea acestuia în cultura instituțională.

Mai jos puteți găsi trei elemente-cheie ale unui potențial cadru juridic care să favorizeze lansarea acestor proiecte:

  1. Principiul flexibilității. Un potențial act legislativ trebuie să introducă principiul flexibilității cadrului juridic. Astfel, în lipsa unui cadru juridic, clauzele de experimentare și excepțiile acordate de autoritățile publice deschid posibilitatea de a depăși obstacole juridice specifice și de a desfășura un proiect pilot. Ele oferă astfel baza legală pentru un regulatory sandbox. În funcție de scopul lor, clauzele de experimentare pot lua forma unei excepții de la o interdicție, de la o cerință de aprobare, de la cerințele de furnizare a documentației sau de implementare a anumitor prevederi sau o clauză de exceptare generală.
  1. Autoritate competentă. Crearea unui departament în cadrul Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) sau în cadrul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) cu următoarele competențe administrative:

a) administrarea prevederilor legislației privind lansarea proiectelor pilot de tip regulatory sandbox

b) analiza propunerilor de proiecte pilot transmise de către întreprinderile interesate sau organizațiile de cercetare

c) acționarea ca o legătură între întreprinderile private și autoritățile competente pentru a identifica legile sau reglementările care ar putea fi suspendate sau exceptate în cadrul proiectului pilot

d) aprobarea excepțiilor de la interdicții, de la cerințe de aprobare, de la cerințele de furnizare a documentației sau de implementare a anumitor prevederi sau o clauză de exceptare generală.

  1. Înscrierea proiectelor. Organizațiile interesate ar putea depune un dosar de înscriere care să conțină elementele de mai jos. Este important ca dosarul să nu impună condiții de înscriere care ar îngreuna procesul de lansare a proiectelor.
  1. Descrierea proiectului pilot, perioadele de timp estimate pentru începerea și încheierea proiectului, specificații tehnice și bune practici din alte jurisdicții naționale și internaționale
  2. Riscuri identificate și măsurile de control
  3. Dovada obținerii asigurărilor de răspundere civilă necesare
  4. Analiza cadrului juridic aplicabil în momentul depunerii dosarului și indicații privind legile necesar a fi suspendate sau exceptate în cadrul proiectului pilot

3. Model de funcționare

ActoriPropuneri de proiecteProiect pilotEvaluare
Organizațiile interesate în lansarea unui proiect pilot în cadrul unui ‘regulatory sandbox’Propun lansarea unui proiect pilot pentru testarea și experimentarea unei tehnologii
Identifică barierele juridice și propun relaxarea lor

Propun metodologii de evaluarea și testare Asigură răspunderea civilă și mitigarea riscurilor
După aprobare, desfășoară experimentul și colectează date și constatări privind impactul asupra consumatorilor, performanța tehnologiei, etc.
Posibilitatea continuării proiectului dacă autoritatea competentă prelungește proiectul sau adoptă/schimbă legislația aplicabilă
Organism competent creat în cadrul ADR sau MCIDProcesează propunerile de proiecte
Specifică reglementările și legislația care este necesar a fi relaxată pentru desfășurarea proiectului
Decide ce experimente pot fi desfășurate și care sunt principiile și regulile de siguranță
Acordă garanții pentru excepțiile juridice și cele exceptând cadrului juridic aplicabil pentru obiectivul testării tehnologiei
Evaluează proiectul pilot și trage concluzii
Oferă susținere și participă la evaluare
Comunică rezultatele cu autoritățile competente de cadrul de reglementare
Poate prelungi proiectele sau să recomande noi strategii de reglementare precum: autorizarea cu drepturi depline sau adaptată a tehnologiei, modificări ale reglementărilor sau un ordin de încetare și renunțare.

4. Concluzie

Adoptarea unui cadru de reglementare care să ofere flexibilitate companiilor și instituțiilor de cercetare pentru a testa noi tehnologii și produse în afara cadrului de reglementare care poate reprezenta un obstacol poate aduce beneficii semnificative pentru economie, pentru cercetare și inovare, și ulterior pentru avansul tehnologic al României. În același timp, prin parteneriate de tip public-privat de supraveghere și observare a proiectelor pilot, decidenții pot identifica modele de politici publice justificate în baza experimentelor și dovezilor, care pot informa reglementările viitoare.

Distribuie acest articol

7 COMENTARII

  1. Puteti sa dati un exempku? Ce proiecte de cercetare noi sint atit de ilegale incit trebuie legi ca sa li se permita sa fie conduse?

  2. D-nă,
    Lipsa cadrului de reglementare este „sfântul Graal” al oricărei noi tehnologii. Lipsa lui ar trebui să bucure nespus entitățile private din domeniu: orice nu e interzis e permis”. Ptr.a exemplifica: the wild west/marele gheșeft al data collection a fost de la debutul Internetului până la GDPR. De ce cineva din high-tech business si-ar fi dorit reglementare de orice fel?!? No way! Au experimentat la liber en masse. Și vă rog să mă credeți că dacă in anii ’90 disable cookies din Netscape, Mozilla bye-bye acces la orice site de univ.americana. Dar cine știa despre cookies, etc?!? Doar cine trebuia, nu?!!?

    Dar ptr.nu a pleda ipocrit aici (făcându-mă că nu înțeleg) dvs. susțineți un astfel de sandbox regulation nu ptr.situatia inexistenței reglementării ci ptr.suspendarea/anularea acesteia in cazul existenței. Și mai mult, punerea la dispoziție a unor facilități in prop./posesia publică ptr.beneficiul direct al „organizațiilor care își doresc să testeze noi tehnologii” și teribil de indirect al statului a.k.a.societatea/țara.
    Înțeleg din expunerea dvs.ca acest regulatory sandbox ar fi util, in principal, ptr.evitarea/eludarea probl.juridice ulterioare. Și ca să merg si mai departe, concluzia e că astfel de testări ar fi pe scară largă și de aici….some things, dangers ahead. Dacă nu ar fi așa regulatory sandbox ar fi inutil. Testările nu ar afecta pe nimeni.
    Dar ptr.a fi clari, dvs.pledati ptr.situatii de mare privilegiu/de imunitati extraordinare care să excepteze de riscuri „organizații”. Înseamnă că aceste riscuri există sau chiar sunt prevazute de reglementările a caror suspendare ar fi propusă.
    E ok. Poate fi ceva benefic ptr.high-tech. De ce nu?!!? Dar presupune curaj legislativ și mai ales administrativ.
    Ptr.ca, scuzată să-mi fie remarca, or scăpa ele „organizațiile” in caz de ceva, dar deținătorii autorității nexam. Ar vrea ei să se extragă/să se pună la adăpost, dar riscurile le incumbă. Beneficiile sunt îndepărtate, etc.

    Totusi, ce ar însemna „instrumente de reglementare alternative”. Autoreglementare?!?

    Personal înțeleg f.bine necesitatea unor autorizări, suspendari ale unor interdicții ptr.cazuri specifice: testarea unor tehnologii care presupun emisia într-un spectru interzis org.civile, etc. Dar cadrul respectiv există și astăzi.
    Dvs.aveti in vedere alte situații.

    • Cred ca ati plecat de la niste premize putin exagerate si eu pledez pentru situatii specifice la scara mica, care desigur vor fi monitorizate, controlate si cel mai important – aprobate de catre un organism public in functie de securitatile prezentate (asigurari de raspundere, specificatii tehnice, etc)

  3. Este imposibila reglementarea acestor technologii, vedem bine ce scandaluri provoaca marile concerene technoöpgice precum Facebook si altii.
    Nu exista consens asupra reglementarii datelor noastre personale puse cu atata dezinvoltura la dispozitia acestora pe langa datele absorbite ilegal prin diferite metode.
    Ne indreptam pe un drum foarte periculos si mai ales alunecos, multe dintre noile inovatii si aplicatii avand 2 taisuri, depinde pe mana cui pot ajunge si cum de doreste a fi folosite, inspre avantajul nostru al tuturor sau impotriva noastra cu efecte pe care le putem anticipa, Big Data avand alte obiective decat noi toti la un loc.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Denisa Avram
Denisa Avram este expert afiliat pentru politici digitale în cadrul Europuls. În prezent, lucrează ca Manager de Afaceri Publice la Glovo, companie tehnologică de livrări rapide, unde se ocupă de politici publice și relații guvernamentale în regiunea Europei Centrale și de Est. În trecut, a lucrat pentru o varietate de companii tech, acoperind politici publice UE. A absolvit licența în Studii Europene, precum și un Master în Afaceri Publice la Universitatea din Maastricht. După, a continuat parcursul academic cu un Master Avansat în Relații Internaționale și Diplomație la Colegiul Europei în Bruges, Belgia. Denisa este pasionată de tehnologie și politici publice care au scopul de a reglementa spațiul online, fiind specializată în aspecte legate de reglementarea platformelor online, politica de concurență și comerț electronic.

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carti noi

„Jurnalul de doliu scris de Ioan Stanomir impresionează prin intensitatea pe care o imprimă literei, o intensitate care consumă și îl consumă, într-un intangibil orizont al unei nostalgii dizolvante. Biografia mamei, autobiografia autorului, atât de strâns legate, alcătuiesc textul unei declarații de dragoste d’outre-tombe, punctând, în marginea unor momente care au devenit inefabile, notele simfoniei unei iremediabile tristeți… vezi amanunte despre carte
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro