Orice om care își folosește intelectul este obișnuit cu efortul epuizant al adoptării unei decizii. Spre sfârșitul unei zile lungi, ne căznim să alegem cele mai bune opțiuni. E înțelept să lăsăm pentru dimineață deciziile dificile sau să transmitem sarcina unui coleg.
Avalanșa veștilor rele din ultimele săptămâni face ca efortul adoptării unei decizii să devină pentru noi epuizant. Trebuie să facem față Brexit-ului, atacului terorist din Franța, loviturii de stat eșuate din Turcia și violențelor rasiale din America. La orizont se mai întrevăd o criză bancară în Italia și o periculoasă confruntare în Marea Chinei de Sud. La toate astea adăugându-se continua criză a migrației și perspectiva președinției lui Trump.
Nu avem colegi cărora să le transmitem această sarcină. Iar mâine, totul va arăta la fel de rău.
Nu susțin că în spatele tuturor acestor crize (sau al vreuneia dintre ele) s-ar afla Putin. Dar această situație îi convine foarte mult Rusiei. Cel mai bun argument împotriva politicii bombastice și confuze întrupate de guvernarea sa de la Kremlin este acela că, de fapt, normalitatea nu are de suferit. Valorile Occidentului – statul de drept, democrația și capitalismul – sunt cel mai bun amalgam politic și economic din lume. Așadar, nu avem nevoie de o “democrație suverană”, întrucât propriul nostru sistem funcționează bine. După cum nu avem nevoie nici de o “nouă arhitectură europeană de securitate” (un cod pentru încetățenirea dreptului Rusiei de a se amesteca în treburile vecinilor săi), întrucât actualul aranjament, bazat pe Carta de la Paris și pe OSCE, funcționează perfect.
Acest argument sună liniștitor, când de fapt efectul e tocmai invers. Presupunem că lucrurile nu merg bine în sistemul nostru. Problema este cum le abordăm în această situație. În esență, sistemul occidental este o pârghie în vederea soluționării pașnice și corecte a disensiunilor – prin alegeri, în instanțe sau prin negociere. Nu avem nevoie de “verticale ale puterii” sau de discuții cvasimistice despre drepturile conferite la naștere și despre destinul național.
Dar bazele acestui sistem sunt puse la încercare. Nu avem o soluție la migrația în masă. Nu știm cum să facem față terorismului. Nu avem replică în fața unor politicieni precum Recep Tayyip Erdogan, turcul cel dur, care folosește mandatul democratic ca să strivească opoziția. Economiile noastre funcționează tot mai prost în privința distribuirii roadelor prosperității.
Nimic din toate astea nu înseamnă că soluția ar fi putinismul. Așa cum ar fi groaznic ca americanii să își arate dezgustul față de o elită coruptă votând un dezvoltator imobiliar aiurit, la fel de perversă ar fi și adoptarea metodelor lui Putin în materie de politică, economie sau relații interetnice – un cult al personalității ridicat pe bazele unui stat petrolier – pentru că propriul nostru sistem nu funcționează.
Dar vârtejul evenimentelor îi oferă lui Putin niște oportunități. Confruntați cu atâtea crize grave, am putea fi tentați să nu acordăm destulă atenție crizelor aparent mai mici. Ce s-ar întâmpla dacă, să zicem, spre sfârșitul acestei veri, Belarusul (cu sprijinul Rusiei) intră în niște dispute cu Letonia și Lituania pe tema unor obscure probleme legate de frontiere? Asta chiar ar pune la încercare existența NATO. Dar oare așa va vedea lucrurile și restul alianței?
Și chiar dacă forurile noastre decizionale percep problemele corect, își pot oare trage și țările după ele? Încrederea populației în elite a fost greu lovită (aș susține că asta datează încă de pe vremea crizei financiare din 2008). Este suficient de grav că ele își văd numai propriile interese și sunt neputincioase. În plus, par de-a dreptul incompetente. Nu ne pot oferi siguranță și nu pot gestiona economia. De ce am avea încredere în ele dacă ne spun că ne confruntăm cu un pericol existențial?
Pe scurt, Occidentul pare epuizat de la un capăt la altul chiar înainte ca adevărata furtună să fi izbucnit. Țineți-vă bine.
Traducerea: Mihaela Danga
Un nou razboi mare este dupa colt. Cand vor intra n milioane de migranti in Europa tot ca va trebui sa faca Rusia e sa atace un stat membru NATO. Razboiul va fi inevitabil. Rusia deja si-a testat un pic capabilitatile cu Ucraina iar raspunsul NATO a fost ca si raspunsul european in perioada Chamberlain.
Cred ca vorbeste instinctul din dumnevoastra mai mult decat ratiunea sau constiinta … Frica nu are cum sa duca intr-o directie buna, vedem peste tot care sunt efectele ei …
Putin n-a atacat Ţările Baltice în perioada 2000-2004, când NU erau membre NATO. Nu-i nimic, unii o ţin una şi bună că pericolul e Rusia, că dacă le atacă acum, DUPĂ ce le-a lăsat să intre liniştite în NATO.
Ca şi cum Europa şi lumea n-ar avea destule probleme, respectivii se apucă să şi inventeze unele.
In „2000-2004” Rusia de-abia se descurca cu Cecenia, ori alte focare pe teritoriul sau, dar sa mai cucereasca in exterior. A facut-o din 2008 incoace, daca nu ai uitat :P
Crize,crize,crize-peste tot crize!Dar,oare de ce au apărut aceste crize?Oare,”marile democraţii” au înţeles bine din ce cauză apar aceste crize?Fiindcă,iată,autorul constată că este o criză generalizată de sistem!De acord,numai că nu este suficient.Minţile luminate ale Occidentului ar trebui să găsească nişte cauze şi,mai ales,să stabilească un diagnostic şi un tratament.Poate este nevoie pentru asta,nu de medici,nici de politicieni,poate este nevoie de filozofi.Fiindcă dacă un sistem bine închegat ca democraţia se prăbuşeşte,altceva trebuie pus în loc.Această constatare plus întrebarea decisivă „încotro se îndreaptă omenirea” nu pot avea decât un răspuns de filozofie socială.Poate este nevoie de un nou Platon,Hegel,Marx să găsească o nouă soluţie.Poate chiar Kant,cine ştie…poate are deja soluţia…
Să nu ne lamentăm.Întotdeauna s-au găsit soluţii.Numai că unele au fost prea sângeroase.Dar poate aşa trebuie,marile schimbări nu se pot face decât prin sânge…
Nu Occidentul este epuizat, ceata de păcălici care conduc națiunile occidentale și-au epuizat repertoriul. Începând de la socialistul Obama care a oferit Rusiei un ”reset” fără să fi înțeles nimic din ”destinderea” lui Carter (care s-a terminat cu invadarea Afghanistanului de către sovietici și cu criza ostaticilor din Iran) și până la socialiștii de la Bruxelles care se trezesc să stabilească niște cote obligatorii de refugiați și sancțiuni de 250.000 de euro pentru fiecare refugiat refuzat de statele membre.
Evident că în asemenea condiții oamenii simpli se refugiază în naționalism (pentru că despre asta este Brexit-ul, ”m-am săturat să văd atâția străini pe stradă”, nu despre altceva). Iar dacă implicarea lui Putin și avantajele strategice pe care le obține sunt indiscutabile, vinovat nu e el, vinovate sunt cozile de topor ale KGB / FSB răspândite prin toată Europa. Steinmeier nu e rus, Mogherini nu e rusoaică, Juncker nu e rus, Farage nu e rus etc. etc.
O jurnalistă rusoaică spune aşa:
– Când petrolul a scăzut sub 40 USD, păcăliciul (sau pokemonul) Putin a trecut la cota unică de impozitare, a creat un fond de investiţii de stat şi s-a dus în Bundestag unde i-a periat cât a putut de frumos cu discursuri în germană;
– Când petrolul era peste 100 USD, acelaşi păcălici a provocat două războaie şi a sifonat 40 de miliarde USD din bani de la stat în chestiunea Olimpiadei.
Nu putem trage în mod logic altă concluzie în afară de faptul că pokemonii care ne conduc, indiferent că îi cheamă Putin, Cameron, Stoltenberg sau Erdogan, nu înţeleg decât argumentul banului.
Din pricina asta, Erdogan va tăia mai puţine capete decât crede lumea, Theresa May va face pe Dracu-n patru să calmeze lucrurile, iar negocierile pentru TTIP vor face pentru români mai multe decât poate face un pokemon politic în 26 de ani de dat cu gura. Conflict is bad for business.
A gasit domnu’ Harald cauza – barbatii occidentali au fost castrati, psihologic vorbind, de intedictia de a urina din picioare si obligatia de a o face aşezat, ca femeile. Le rezolvaserăţi pe toate, domnu’ psihanalist, şi era cazul să masculinizăm la loc Occidentu’. Cu argumente din astea pentru handicapaţi mintali….
@Emil – numai Adrian Năstase și Victor Ponta au impresia că sarcasmul ar fi o dovadă de inteligență. În realitate e o dovadă de proastă creștere :P
Povestea cu folosirea toaletei e de dată recentă (după 2004) astfel că nu a avut timp să-și pună amprenta asupra generațiilor aflate la maturitate. În timp ce castrarea psihologică generalizată la nivelul societăților vest-europene durează de vreo 3 generații. Și nu e neapărată nevoie să fie practicată la nivelul întregii societăți, familiile în care mama o practică asupra băieților ei au existat dintotdeauna. Asta dacă vreți să trecem la psihanaliză.
Problema e că în secolele trecute asemenea băieți nu ajungeau să conducă națiuni. La momentul de față, odată ce diverse națiuni au ajuns conduse de femei sau de bărbați demasculinizați, castrarea psihologică a ajuns să fie practicată programatic.
@Harald
Daca oamenii care conduc natiunile occidentale sunt pacalici, spune-ne te rog care sunt acei lideri nepacalici? Daca Merkel, doctorand in fizica iar Obama, profesor in drept, sunt pacalici, Ucenicul Trump ce este? Boris Ma-retrag-din-cursa Johnson ce este?
Vad ca e la moda in spectrul politic traditionalist-conservator sa se planga pe tema „socialismului”, a „stangismului” etc. dar ceea ce nu vad sunt.. solutiile.
Ce propui tu, mai exact? Sa scufundam barcile de refugiati in Mediterana? Sa-i trimitem inapoi la ISIS (in trenuri? containere?) pentru a fi macelariti sau recrutati cu milioanele? Sa inchidem granitele Europei de Est, sa refacem cortina de fier pentru ca Britanicii suparati ca le culegem capsunele sa se linisteasca?
Leaderii lumii occidentale nu pacalesc oamenii din postura de politicieni, ci conduc companii private serioase (nu one-man show) sau isi vad de viata lor, nu de capra vecinului (definitia populara a socialismului). Daca nu ii stiti e pentru ca nu sunt celebri pentru declaratiile stupide la TV.
@klz – Boris Johnson și Donald Trump sunt niște personaje ridicole, pe care nu i-ar lua nimeni în serios într-o societate sănătoasă, capabilă să deosebească adevărul de minciună. Dar apariția lor a fost posibilă tocmai ca reacție la șirul nesfâșit de minciuni socialiste. După ce înveți oamenii să nu mai facă deosebirea între adevăr și minciună, nu te mira că se vor lăsa păcăliți și de minciunile naționaliste!
Situațiile refugiaților pot foarte bine să fie procesate administrativ în țările unde se refugiază. România face destule pentru imigranții din R.Moldova, Polonia face destule pentru imigranții din Ucraina și Belarus. Pentru sirienii sau libienii care vin să se refugieze în România și Polonia, cererile lor să fie procesate în România și Polonia. Pentru cine se refugiază în Germania fiindcă acolo l-a chemat Merkel, Merkel să-i proceseze cererea. Merkel nu are nicio calitate de a vorbi în numele Uniunii Europene, iar Iohannis nu a chemat pe nimeni.
Când Germania și Austria au promovat o legislație a muncii care defavorizează românii și bulgarii în raport cu țările membre Schengen, Merkel n-ar trebui să se mire că românii au promovat și ei o mentalitate ostilă ipocriziei germane în materie de refugiați.
A avea un anumit nivel de studii nu spune nimic despre cinstea și corectitudinea unei persoane sau despre capacitatea ei de a deosebi adevărul de minciună. Dar absolut nimic, după cum se poate vedea din plin în România de azi.
In afara de Sorin Ionita gasim, iata, pardon de expresie , parca numai texte scrise de cucuvele. Domnilor, nu avem nevoie sa ne nelinistiti ca asta o facem si singuri. Ceva solutii la bestialitatea care se configureaza in Turcia, de exemplu, pichetarea ambasadelor pentru respectarea drepturilor omului si a statului de drept se poate propune?
Se poate, dar asta nu înseamnă că e şi profitabil.
Noi -care de la vremea dobândirii independenței față de Erdoganii de atunci am fost tot săraci- trebuie să ne vedem interesul nostru.
Asta poate să însemne multe lucruri.
Spre exemplu, din moment ce suntem un stat paşnic şi stabil aflat între ruşi şi turci, se poate negocia o livrare de armament contra unor prețuri modice, fiindcă pacea trebuie menținută.
Alt exemplu: pentru o bună punere în practică a TTIP, se poate negocia ridicarea vizelor pentru SUA şi Canada… de fapt, chiar asta se negociază în prezent.
Aşa cum companiile care vor să îşi pună la adăpost investițiile din Turcia ar putea migra aici.
Nimic nou sub soare. Nero a dat foc Romei din placere de nebun, Hitler a incendiat Reichstagului pentru putere absoluta.Erdogan si el a invatat aceasta lectie.
Repet pana obosec: Fortareata euroatlantica a civilizatiei occidentale iudeo -crestine.
„Nu avem o soluție la migrația în masă. ” – sigur? Acum 20-30 de ani cand granitele tarilor din uniune erau pazite cu arma in mana nu era nici o migratie in masa, acum cand o senila ii invita sa invadeze europa nu avem solutie? Pai s-a schimbat problema de fapt, nu mai e migratia (care are solutii cunoscute), ci politicienii senili, la asta inca nu avem solutia.