1. … Plagiind plagiatul, iată porțile normalității!
”Intr-o tara in care evidentele logice nu mai impresioneaza pe nimeni, absurdul poate servi pe post de logica. Spre deosebire de logica, absurdul macar iti scoate ochii si te plezneste peste nas.”
(Alin Fumurescu)
Consiliul Național de Etică (sic!) a decis că ”nu se poate aprecia ca doctorandul Victor Ponta si-ar fi insusit paternitatea unor idei, concepte, modele care nu ii apartineau si le-ar fi prezentat drept contributii personale sau originale”. Pentru cine nu știe, teza de doctorat a dlui Ponta e făcută în bună parte cu Copy/Paste. Deși a copiat cel puțin 85 de pagini fără să indice în vreun fel că aparțin altcuiva, dl Ponta a reușit cumva să evite însușirea unor idei, concepte și modele din lucrarea originală. Aici absurdul e atât bine instalat încât nu mai am unde să-l reduc. Îmi amintește de un gag de desene animate în care Daffy Duck se ascunde într-un suport de umbrele, urmăritoarea pune carabina peste și trage, după care rățoiul iese vesel și zice ”m-ai ratat!”. Singura diferență e că acolo se trag doar 4 focuri; abilitatea de a rata o singură idee, concept sau model vreme de 85 de pagini depășește orice prag de absurd de la ”Looney Toons”.
Mai afirmă consilierii ”procedurile in urma carora domnul Victor Ponta a obtinut titlul de doctor in stiinte juridice au fost in acord cu legislatia in vigoare in anul 2003 si nu se poate sustine calificarea drept plagiat”. Sau, în cuvintele avocatului Mateuț, coleg cu dl Ponta în cazul ”Tender”, prezent în echipa de avocați ai conducătorului aceluiași doctorat, dl Năstase, și expert al Consiliului, ”la data elaborarării tezei de doctorat nu era în vigoare legea care a definit pentru prima dată plagiatul” – iar legea nu se aplică retroactiv. Haide să spunem ceva despre asta. Argumentul legal este în sine invalid, căci legea însăși se bazează în aplicarea ei pe conceptul de ”rezonabil” și pe cel de ”bună credință”. Ideea că hoția numită plagiat nu exista înainte să fie codificată explicit e la fel de rezonabilă cu a spune că tuberculoza a apărut odată cu descoperirile dr-ului Koch. Ideea că înainte de legea din 2004 în România orice om de bună credință ar fi considerat că poate deveni în mod onest doctor copiind lucrările altora ține, de asemenea, de domeniul absurdului.
Dar nu e doar vorba de invaliditatea argumentului legal, ci și de invaliditatea folosirii argumentului legal într-o chestiune academică. Și aici, din nou, dacă evidența nu impresionează, trebuie să folosesc absurdul pe post de logică.
Am de gând să îmi dau doctoratul în matematică. Lucrarea mea se va intitula ”Rezultate remarcabile în algebra elementară”. Nu, nu voi plagia pe nimeni! Rezultatele obținute și publicate vor fi pe deplin originale, nemaivăzute, surprinzătoare. Asta pentru că am de gând să plec de la niște premise… inovatoare. În anumite puncte ale demonstrației adunând unu cu unu va da undeva în preajma valorii trei. A plus b s-ar putea să nu fie întotdeauna egal cu b plus a. Și așa mai departe. Dacă cineva pretinde că o astfel de lucrare nu poate justifica titlul de doctorat (sau, și mai ridicol, absolvirea clasei I), îi voi cere – retoric – să-mi indice pasajul din lege privind aceste rezultate matematice. Din câte știu, nu există legislație care să prevadă cât face 1+1 sau să codifice conceptul de comutativitate. Prin urmare, un astfel de doctorat ar fi perfect valabil. Nu?
Pe de altă parte, mă întreb dacă cu exemplul acesta am redus lucrurile la limita absurdului. Mi-e teamă că nu:
2. Ofensiva lysenkoistă
Într-un regim totalitar adevărul este dictat de puterea politică. Pentru asta există un ”Minitrue”, un ”Minister al Adevărului”, precum e cel din povestea lui Orwell, o aplicare a tehnicii propagandistice a marii minciuni. Sau un „Consiliu Național de Etică”, în cazul nostru. Lysenkoismul reprezintă aplicarea acestui modus operandi în domeniul științific. Iar numele nu face referire la o poveste, ci la un episod cât se poate de real și de tragic.
Trofim Lysenko a fost un pseudo om de știință sovietic, un șarlatan și un plagiator – pretinzând în mod fraudulos că a inventat în domeniul agricol tehnici descoperite și cercetate cu decenii înainte. Înafară de asta, biologul Lysenko a fost adeptul teoriei lamarkiste, a caracterului ereditar al abilităților dobândite de organisme, una din numeroasele teorii pe care știința a trebuit să le abandoneze odată ce au fost invalidate de realitate. Doar că, în acest caz particular, nu realitatea a contat, ci ideologia. Caracterul științific al teoriei respective a fost dictat de partidul comunist condus de Stalin. Genetica, ale cărei descoperiri invalidau pretențiile eroului științei socialiste Lysenko, a fost declarată ”burgheză” și ”fascistă”, și a fost epurată în consecință. Adepții ei au fost reduși la tăcere, trimiși în lagăre sau asasinați.
Vă sună cunoscut? Nici măcar retorica lysenkoistă nu a fost fundamental revizuită, e aceeași din perioada stalinismului cel mai crâncen. Ce zic cei 9 consilieri ”etici” numiți de partid reprezintă adevărul. Cine îndrăznește să zică altceva, fie și echivalentul lui 1+1=2 sau constatarea că zeci de pagini copiate reprezintă plagiat, e”politic”. Oricine contestă public ”adevărul” dictat de USL se face vinovat de propagandă fascistă, conform dlui Ponta.
Iar, de ieri, a afirma echivalentul lui 1+1=2, a afirma realitatea evidentă, riscă să devină o infracțiune dacă nu convine puterii USL.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Cred ca merita citite si pasajele din „Jurnalul fericirii” despre problematica lui doi plus doi egal patru.
(seamana ca argumentatie, nu ca cele de mai sus ar fi vreun plagiat :) )
Sa fim seriosi dl Ponta nu a plagiat nimic. De plagiat a plagiat cel care a scris teza.
rezultatul 1+1 depinde de baza de numerotatie (parca asa se numea aia). Cei care apara plagiatul doar schimba aceasta baza: 1+1 = 2 in baza 10, dar 1+1=10 in baza 2.
Aveti atata dreptate cu acest argument! Ma intreb, oare cum de se descurca romanii la calcule, ca eu n-am auzit pana acum de vreo lege votata in parlament, care sa stabileasca obligativitatea folosiri calculului in baza 10.
Pun o intrebare la care nu stiu a raspund. Daca legea plgiatului a aparut in 2004, Eugen Barbu, care a fost geclarat plagiator, dupa care lege a plagiat ?
Conform Legii drepturilor de autor nr. 8/1996, plagiatul este o infractiune. Oficiul Roman pentru Drepturi de Autor (ORDA) isi poate exprima un punct de vedere daca este sesizat de cel care a fost plagiat sau la cererea organelor de cercetare penala, Politia sau Parchetul.” Detalii la http://www.contributors.ro/cultura/miracolul-unei-definitii-invizibile-plagiatul/).
Deci, in 2003, plagiatul era deja incriminat dpv legal.Sa nu mai vorbim de aspectul etic, cu mult mai vechi dacat legea mentionata.
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/90/Caran-d-ache-dreyfus-supper.jpg
Sursa: http://en.wikipedia.org/wiki/Dreyfus_affair
Cam asa suntem si noi acum. Orice amintire a unui subiect destul de grav dar care poate fi deraiat in politica deraiaza intr-un scandal in care se pierd motive si argumente bune, fara a se realiza nici un fel de progres.
De asta incercarile de a acuza plagiatul nu vor avea mare impact acum, vor fi inghitite de lupta intre cele 2 tabere. La fel si cu apararea statului de drept, cu democratia, cu interesele straine in zona (SUA, UE, Rusia).
Pana la „J’accuse” al nostru mai este extrem de mult. Sper sa vina candva. Momentan tot ce ar putea realiza ar fi sa mai starneasca putina agitatie, fara nici un fel de rezultat.
Trebuie sa treaca mai repede luna asta, sa se termine lupta politica (sper) si apoi vor putea fi tratate toate subiectele, cate unul pe rand. Daca ne vom focusa asa probabil vom avea mai multe sanse de succes.
D-lor si sa nu uitam un lucru. Nu doar ca a facut Copy/Paste dar nici macar nu a schimbat FONTUL dupa aia. Deci nici macar atat. Ca am mai auzit de plagiate Copy/Paste dar macar oamenii schimbau fontul, eventual si paginarea. Oare se putea un plagiat mai evident de-atat? Nici macar fontul sa nu-l schimbi?
Eu mi-as permite chiar si o formulare mai acuta, de domeniul penalului:
„Ideea că hoția numită plagiat nu exista înainte să fie codificată explicit e la fel de rezonabilă cu a spune că” infractiunea numita viol nu exista pana cand nu a venit legea care sa o condamne.
Ce mai tura-vura? Fapte exista. Legea care a venit mai tarziu nu doar o recunoaste ci stipuleaza pedepsele pt aceasta fapta. Nu ma astept ca Ponta sa fie pedepsit, desi as fi curios ce s-ar intampla daca s-ar depune o sesizare penala la parchet pe numele sau. Dar sa negi fapta mi se pare un comportament de tip galerie de fotbal.
Stiti cum striga suporterii unor galerii de fotbal cu privire la adversari uneori nu? „Ne pi…am pe voi”. Asa si Mateut cu Ponta. Eu ca om educat si informat care intelege foarte bine ce este un plagiat simt ca asta e mesajul pe care mi-l transmite mie personal premierul Ponta zi de zi, prin ceea ce face si ceea ce spune referitor la plagiatul sau. Simt ca imi spune subliminal cu privirea aia de babyface: „stiu ca esti suficient de educat, informat si inteligent sa intelegi furaciunea mea, dar eu ma p…s pe inteligenta ta. Pentru ca pot. Pentru ca am o masa suficienta de neinteligenti si neinformati care ma voteaza pe mine”.
Nu stiu cum simtiti voi restul. Dar eu exact asa ma simt. Simt ca traiesc intr-o tara in care premierul nu e cu absolut nimic superior borfasilor dintr-o galerie de fotbal care striga tot felul de trivialitati fara nici o opreliste.
pe romaneste se spune „lîsenko” si „lîsenkism”, domnule //
Mie lucrurile mi se par simple si clare. Un grup de personaje ramase in mintea de lemn incearca prin smecherii tipice gindirii lui Ceasca sa prosteasca din nou pe toata lumea.Daca natiunea va fi in stare sa le dea o lectie vom demonstra ca nu suntem un popor de prosti cum a spus Brucan ci doar un popor de prostiti care s-a trezit. Doamne ajuta ! O zi buna !