de Mara Birou și Silviu Vîrva
În acest an, populația României participă la al 13-lea recensământ desfășurat și organizat la nivel european în scopul îmbogățirii și actualizării bazelor de date privind evidența populației și cele mai importante caracteristici ale acestei. Perioada Recensământului Populației și Locuințelor este februarie 2022-iulie 2022, iar momentul de referință este ora „0” din ziua de 1 decembrie 2021. Datele culese la nivel național privind cetățenii și locuințele acestora sunt furnizate Comisiei Europene odată la zece ani.
Recensământul Populației și Locuințelor (RPL) este o cercetare statistică bazată pe un cadru solid legislativ intern și extern, fiind coordonat tehnic și metodologic de către Institutul Național de Statistică. Normele europene impun o serie de tematici care trebuie incluse în chestionarele care urmează să fie completate de cetățeni români și străini aflați pe teritoriul țării. Conform Regulamentului (CE) Nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 privind recensământul populației și al locuințelor[1], cercetarea națională a recensământului presupune o serie de indicatori privind individul recenzat cum ar fi: vârsta, sexul, domiciliul habitual, nucleul familial, nivelul de educație, statutul profesional, etc., și un alt set de indicatori privind locuințele precum tipul de proprietate, numărul ocupanților și condițiile de trai.
Cum se prezintă România la Population and Housing Censuses?
România, ca stat de emigrare, având una dintre cele mai mari diaspore din Europa, a suferit de-a lungul timpului fluctuații ale populației privind numărul, compoziția pe diferite categorii sau repartiția geografică. De la ultimul recensământ din 2011, numărul populației rezidente (persoane care au locuit la reședința obișnuită o perioadă neîntreruptă de cel puțin 12 luni înainte de data de referință), a scăzut considerabil cu aproape un milion de locuitori care au locuit la reședința obișnuită, conform Institutului Național de Statistică[2]. Datele arată că în 2011 populația rezidentă era de aproximativ 20 de milioane, iar la 1 ianuarie 2021, s-au înregistrat 19.201.662 de locuitori.
Dacă privim mai în spate, datele istorice ale populației de la primele recensăminte arată diferențe subtanțiale privind populația rezidentă a României. Cifrele arată pe axa temporală 1969-2021, o creștere majoră a numărului populației rezidente până în anii 2000. Important de amintit este contextul socio-politic din perioada regimului comunist, când politica demografică a căpătat schimbări majore prin impunerea unei creșteri accelerate a natalității.
Sursa: Institutul Național de Statistică
Preconizările privind rezultatele Recensământului Populației și Locuințelor din 2022 se construiesc pe baza metodologiei de colectare. În premiera statisticilor oficiale ale României, recensământul din acest an va număra populația în funcție de reședința obișnuită, nu reședința de domiciliu. Mai precis, cifrele reale ale populației rezidente din 2011 încoace se vor re-estima în funcție de rezultatele obținute la recensământ începând cu luna februarie a acestui an.
Evoluția cercetărilor statistice naționale
De la census provinciae din timpul împăratului Traian al Daciei Preistorice până la ultimul recensământ desfășurat în România în anul 2011, întreaga cercetare statistică națională a preluat diverse forme în funcție de evoluția popoarelor și contextul social, politic și economic al statelor în care trăiesc. România a trecut printr-o arhivă completă de 12 recensăminte din perioada 1859-1860 până în 2011, scopul cercetării naționale fiind același: îmbunătățirea calității vieții românilor prin politici publice corecte, complete și transparente.
Primul recensământ după Marea Unire s-a realizat în 1930 când România s-a remarcat la nivel european, cercetarea fiind considerată o „realizare ştiinţifică excepţională”[3],fiind una dintre cele mai moderne efectuate în acei ani în lume datorită colectării simultane a datelor privind apartenența etnică, limba maternă și religia.
În anul 1922 s-a decis ca recenzarea populației să fie realizată odată la 10 ani, metodologiile de colectare, prelucrare și diseminare a datelor fiind variate în funcție de cerințele și normele europene. De exemplu, perioada în care se desfășoară recensământul diferă în acest an față de ultimele recensăminte desfășurate în România. La ultimele două recensăminte, conform hotărârilor guvernamentale și a altor documente oficiale[4] privind organizarea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi al locuinţelor din România, pe întreg teritoriul, recenzarea s-a efectuat în perioada 18-27 martie 2002, respectiv 20-31 octombrie 2011.
Recensământul Populației și Locuințelor din acest an aduce schimbări majore privind metoda de colectare a datelor, fiind informatizat și desfășurat preponderent online. Acest lucru presupune extinderea perioadei de efectuare a cercetării la aproape șase luni, incluzând etapa de autorecenzare.
Digitalizarea Recensământului Populației și Locuințelor
Autorecenzarea sau metoda CAWI – Computer Assisted Web Interview presupune posibilitatea completării chestionarului pentru recensământ online. Este o metodă favorabilă pentru siguranța cetățenilor în condițiile epidemiologice curente pe teritoriu. Aceasta se inițiază de bun augur odată cu începutul lunii martie și se desfășoară până în 15 mai 2022. Conform OUG 19/2020[5] privind organizarea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi locuinţelor din România în anul 2021, înainte de perioada de autorecenzare, se vor culege date din surse administrative, astfel încât pentru fiecare persoană care este alocată unei reședințe de domiciliu se vor completa o serie de variabile privind caracteristici individuale. Odată ce o persoană accesează site-ul RPL[6], pe baza unui nume de utilizator și o parolă poate să completeze sau să efectueze modificări în propriul formular individual.
Pentru persoanele care nu dispun de un dispozitiv cu acces la internet sau care au nevoie de asistență în ceea ce privește aspectele tehnice, se vor amenaja spații speciale de către primării, chiar și în mediul rural. În aceste spații, se va asigura asistență prin prezența unui recenzor care va oferi suport tuturor persoanelor care vor să se autorecenzeze online.
Digitalizarea recensământului presupune, de asemenea, înlocuirea completării de către recenzor a chestionarelor pe hârtie cu completarea online prin intermediul unei tablete. Acest progres tehnologic privind recensământul populației și locuințelor oferă noi perspective privind culegerea datelor și păstrarea acestor în siguranță.
Între implicare și reticență
Pornind de la identificarea prin CNP a persoanelor de pe teritoriul țării care vor fi recenzate anul acesta, este necesar să înfruntăm realitatea caracterizată prin reticență în ceea ce privește colectarea datelor personale. Lipsa informării în ceea ce privește prelucrarea și diseminarea datelor și extinderea normelor legislative privind protecția datelor din ultimii ani, ar putea îngreuna activitatea recenzorilor. Este necesară aplicarea unui discurs amiabil în gospodăriile populației, prin care se stimulează populația să contribuie direct la crearea profilului țării, în rând cu Europa. De asemenea, este absolut necesară transmiterea informațiilor privind scopul cercetării și modul de diseminare a datelor. Mai exact, datele colectate de Institutul Național de Statistică și implicit de Direcțiile Județene de Statistică sunt folosite doar în scop statistic. Conform Legii 226/2009[7] privind organizarea și funcționarea statisticii oficiale în România, INS și ceilalți producători de statistici oficiale au obligația de a respecta confidențialitatea datelor, iar publicarea acestora se realizează doar sub formă agregată. Acest lucru înseamnă că spre Comisia Europeană pleacă o bază de date privind caracteristici individuale per total pe teritoriu, nu pe o unitate statistică în parte. Prelucrarea Codului Numeric Personal se realizează doar pentru a se asigura exhaustivitatea și calitatea datelor.
În sens opus, recenzorul poate aminti faptul că refuzul furnizării datelor pentru recensământ poate fi sancționat cu amendă de la 1.000 la 5.000 de lei, participarea la recenzare fiind obligatorie.
Colaborarea bună cu un recenzor reprezintă o contribuție proprie la consolidarea bazei de date privind statistica populației și a locuințelor din România. Implicarea la recensământ a rămas de-a lungul timpului un act de devotament față de responsabilitățile ca cetățean român și cetățean european. Deși experiențele privind participarea populației la cercetările trecute din România au fost relativ favorabile pentru activitatea personalului de recensământ, evoluția de după zece ani a mass-mediei influențează puternic atitudinile românilor într-un fel sau altul. În mod pozitiv, promovarea recensământului ajunge facil la majoritatea populației prin televiziune, radio, poștă, rețele de socializare, diverse grupuri online ș.a.m.d.
Pe de altă parte, așa cum bine este cunoscut, mijloacele de comunicare media din România sunt producători constanți de comunicate incomplete, incorecte, false sau bazate pe raționamente inductive. Influența în ceea ce privește crearea unei atitudini publice negative a devenit din ce în ce mai intensă. Nivelul de încredere în instituții publice e tot mai redus. În acest context, credibilitatea față de neutralitatea, independența și imparțialitatea statisticilor oficiale naționale ar putea avea de suferit.
Opțiunea de autorecenzare ar putea fi soluția participării fără ezitare la recensământ. Pe lângă completarea chestionarului fără presiuni exterioare, beneficiile care merită să fie amintite ar fi următoarele: orice angajat cu contract legal primește o zi liberă, plătită de la stat; răspunsurile vor fi complete și sincere, transmise în funcție de disponibilitatea și timpul liber al fiecărui individ în parte; contactul cu recenzorul în locuințe este evitat, ca măsură de prevenire a răspândirii virusului COVID-19.
Recensământul Populației și Locuințelor care urmează să se desfășoare în lunile următoare este ocazia optimă pentru cetățeni să se implice civic în construirea celei mai mari statistici naționale oficiale. Odată cu deținerea unor date complete, entitățile publice vor putea acționa transparent în implementarea de politici conform cerințelor europene. Creșterea eficienței și eficacității în strategiile administrației publice este una dintre tendințele întâlnite în discursul societății civile de-a lungul desfășurării alegerilor locale și naționale. Implicarea în adunarea cifrelor oficiale naționale ar putea fi pasul principal către imaginea viitorului social, economic și politic al țării.
Autori: de Mara Birou și Silviu Vîrva
Mara Birou este expert la Direcția Județeană de Statistică Cluj și doctorandă la Școala Doctorală de Sociologie, Universitatea Babeș-Bolyai. În același timp, este cercetător la Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației, domeniile ei de cercetare concentrându-se asupra migrației, politicilor de integrare, comportamentului politic și sistemelor electorale.
Silviu Vîrva este director executiv adjunct al Direcției Județene de Statistică Cluj, responsabil de coordonarea celor două cercetări statistice exhaustive de mare anvergură, respectiv Recensământul General Agricol și Recensământul Populației și Locuințelor. Și-a început cariera profesională activând ca jurist în mediul privat, după absolvirea Facultății de Drept, Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” Cluj-Napoca. Deține certificări precum expert achiziții publice, expert accesare fonduri structurale și de coeziune europene și formator.
note
[1] REGULAMENTUL (CE) NR. 763/2008 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 9 iulie 2008 privind recensământul populației și al locuințelor [https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2021/11/REGULAMENTUL-763_2008.pdf]
[2] Baze de date statistice INS, Populația rezidentă [http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table]
[3]Istoric, Recensământul Populației și Locuințelor 2021[ https://www.recensamantromania.ro/rpl-2021/istoric/#1]
[4] HOTĂRÂRE nr. 680 din 19 iulie 2001 privind organizarea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi al locuinţelor din România în anul 2002 [http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/29993]; Manualul personalului de recensământ 2011 [https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2021/11/manual-rpl_pag-1-32.pdf]
[5]ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 19 din 4 februarie 2020 privind organizarea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi locuinţelor din România în anul 2021 [https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2021/11/OUG-nr.-19-forma-consoloidata.pdf]
[6] https://www.recensamantromania.ro/
[7] LEGE nr. 226 din 5 iunie 2009 a organizării şi funcţionării statisticii oficiale în România [https://insse.ro/cms/files/legislatie/cadru%20legal/Legea_226_2009_privind_organizarea_si_functionarea_statisticii_oficiale_in_Romania.pdf]
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Buna ziua.
Am observat ca ati mentionat aspectele:
„În sens opus, recenzorul poate aminti faptul că refuzul furnizării datelor pentru recensământ poate fi sancționat cu amendă de la 1.000 la 5.000 de lei, participarea la recenzare fiind obligatorie.”
„Digitalizarea recensământului presupune, de asemenea, înlocuirea completării de către recenzor a chestionarelor pe hârtie cu completarea online prin intermediul unei tablete.”
„Mai exact, datele colectate de Institutul Național de Statistică și implicit de Direcțiile Județene de Statistică sunt folosite doar în scop statistic. Conform Legii 226/2009 [7] privind organizarea și funcționarea statisticii oficiale în România, INS și ceilalți producători de statistici oficiale au obligația de a respecta confidențialitatea datelor, iar publicarea acestora se realizează doar sub formă agregată.”
Tinand cont de cele de mai sus si scopul strict statistic al cercetarii, puteti garanta ca nicio persoana implicata in proces nu va avea acces pentru a vizualiza, modifica sau transfera informatii individuale despre o persoana anume? Daca scopul e strict statistic, se poate realiza anonimizarea digitala imediat ce informatiile au fost introduse in tableta, pentru a preveni eventuale abuzuri.
In caz contrar, daca considerati necesar accesul unor persoane autorizate, se va inregistra automat, dupa id-ul utilizatorului, datele accesate, un time and date stamp, pentru a identifica eventuale persoane care au abuzat de increderea oamenilor?
Aveti (institutiile statului) o procedura bine reglementata si auditata de prevenire si sanctionare a abuzurilor legate de datele personale implicate in recensamant, care si functioneza? Exista un hotline dedicat persoanelor care suspecteaza ca le-au fost „leaked” datele personale? La precedentul recensamant, au fost verificate aspecte legate de acestea si sanctionate persoane daca au fost sesizate probleme?
Acestea sunt cateva din intrebarile la care autoritatile ar trebui sa raspunda, inainte de recensamant. Mi se pare absolut normal ca autoritatile sa dovedeasca in avans siguranta datelor si posibilitatea reala si nu doar legala si teoretica de a sanctiona abuzuri, inainte de a cere incredere din partea populatiei. Increderea este ceva care se castiga, nu care se prezuma, mai ales tinand seama de istoricul nefericit.
In speranta ca veti publica acest comentariu,
Va multumesc!
Institutiile statului roman va vor oferi numai vorbe nu garantii si siguranta .
Obligativitatea stabilita prin lege pentru participarea la acest recensamint este o mirsavie . Datele vor fi folosite pentru o mai buna injugare a cetatenilor la plata obligatiilor fiscale . Nu detaliez aici dar stiu cum sa indrum oamenii din jurul meu sa raspunda la intrebarile din chestionar . Guvernantul nu trebuie sa stie cum si din ce traiesc eu . Pot sa va spun aici insa altceva : cind va fi introdusa obligativitatea votarii mergeti oameni buni la vot si puneti stampila pina se termina cerneala de pe ea . Eu unul asa am procedat in ultimii 20 de ani . Nu am avut ce vota . Partidele nu au scos in fata decit scursuri sociale .
Este bine ca se face noul recensamant, dar multe date de la vechile recensaminte nu sunt accesibile publicului, dar se afirma ca noile date vor fi livrate UE.
Dar daca nu au decat scop statistic la ce ne servesc? Iarasi nu vom sti nici macar cati votanti avem? Sau cate sate au mai putin de 10 locuitori? si altele…
Discursul amiabil pe care il recomandati include si amenintarea cu amenda pana la 5 000 lei?
In privinta domiciliului cred ca solutia optima este ca la ORNISS, sa declari si rezidenta si domiciliul (s-ar putea face si o statistica pt cati locuiesc acasa si cati in deplasare, cum ar fi studenti, militari, navetisti, puscariasi etc.).
La scop afirmati pe primul loc „imbunatatirea calitatii vietii romanilor” dar toate recensamintele românilor, de la romani, turci, austrieci etc. au avut ca obiectiv principal marirea bazei de impozitare a persoanelor si a bunurilor.
Iar in privinta „istoricului nefericit” daca ma mai intreaba „ce etnie am” in loc de nationalitate voi riposta energic.
Sper sa mearga bine recensamantul si sa avem si noi acces la toate datele prelucrate statistic global.
Ce treabă are ORNISS aici?
E citat ca model pt ca formularul lor cere sa scrii si adresa de domiciliu si adresele de rezidenta.
Datele din chestionar reprezinta mana cereasca pentru ANAF . Dar si pentru OCPI , primarii , politie , servicii , …. Asa ca participati stimati concetateni , puneti-va increderea in institutiile statului …. Acolo sint indivizi care mor de grija dumneavoastra . Eu chiar am vazut vreo citiva decedati din cauza asta …..
„În sens opus, recenzorul poate aminti faptul că refuzul furnizării datelor pentru recensământ poate fi sancționat cu amendă de la 1.000 la 5.000 de lei, participarea la recenzare fiind obligatorie.”
Excelent mod de a incepe recenzia, as zice eu, politete si incredere :)
Intre asta si anularea buletinului pentru ca nu stam 24/7 la adresa ne miram de ce nu exista incredere in stat?
Ma astept ca politicienii sa dea un exemplu personal si sa anunte ca datele lor colectate vor putea fi preluate de ANI
Nu înțeleg de ce neapărat ar trebui ca recenzorul să aibă o tabletă.Eu am fost la ultimul recensământ din 2011,si as vrea sa particip si acuma.Daca n-am tableta ce,nu pot participa ca recenzor?Prostie mare de tot.Las celelalte comentarii,la aprecierea dv.
Stiu intamplator niste date statistice din recensamantul avut in anii ’70 care si atunci si acum este secret de stat…NU prea sunt date magulitoare, atunci declarandu-se membrii ai minoritatii rrome cca. 6 milioane de cetateni lucru greu de inghitit probabil si astazi….
A mai comentat cineva mai sus, ca aceste date sunt secrete si astazi si asa este…Cum sa declari ca ai 19 milioane de cetateni in tara cand satele sunt goale si se poate afla cu o precizie destul de mare numarul de cetateni, apeland la firmele de telefonie mobila ce au cartele SIM active si inregistrate binisor. De asemenea prin hartile GPS cu date de la aceste servicii de telefonie mobila, STS ul sunt sigur ca detine cu o aproximatie desut de mare, numarul exact al cetatenilor din tara….