marți, martie 19, 2024

Omul fara remuscari: Victor Atanasie Stanculescu

Martial, enigmatic si taciturn, Victor Atanasie Stanculescu (1928-2016) a dus cu el in mormant nenumarate secrete. A fost omul de incredere al clanului Ceausescu in tranzactii obscure legate de comertul cu arme. A ajuns general-locotenent, adjunct si chiar prim-adjunct al ministului apararii, s-a bucurat de increderea cabinetului nr 2, esentiala pentru acceptarea de catre cabinetul 1. A participat la masacrul de la Timisoara cand armata si trupele de securitate au tras in protestatarii neinarmati. A revenit la Bucuresti, a simulat o fractura la picior, a ajuns la sediul CC si i-a imbarcat pe sotii Ceausescu insotiti de Manea Manescu in celebrul helicopter. A virat oportunist si s-a raliat noii puteri. A fost, impreuna cu Virgil Magureanu, regizor si actor in pseudo-procesul din 25 decembrie. Facea avioane de hartie si consuma scotch. Moartea dictatorului si a sotiei sale a fost decisa de gruparea Stanculescu-Iliescu-Magureanu, rezultata din alianta celor trei factiuni nomenclaturiste grupate in asa-zisul Front al Salvarii Nationale (Frontul Salvarii Nomenclaturii): armata, aparatul de partid si securitatea. A facut o imensa avere, a fost judecat, condamnat, dar nu s-a cait niciodata. Nomenclatura are interese si angoase, nu remuscari…

Niciun motiv de uimire, prin urmare, in elogiul pe care i-l face indarjitul nomenclaturist Ion Iliescu: „Am aflat cu tristețe vestea încetării din viață a lui Victor Atanasie Stănculescu, un om care, prin deciziile luate într-un moment decisiv al istoriei noastre recente, a contribuit la ieșirea din totalitarism și revenirea la democrație. Indiferent de controversele pe care le-a stârnit activitatea sa, în decembrie 1989, în calitatea de adjunct al Ministrului Apărării Naționale, a contribuit la succesul Revoluției Române și apoi la structurarea noilor instituții ale statului român. Formația sa militară, seriozitatea și profesionalismul său au fost calități pe care le-am apreciat, și care l-au caracterizat, în ciuda tuturor încercărilor prin care a trecut în ultimii ani”. In realitate, Victor Atanasie Stanculescu a fost un servitor al dictaturii comuniste si un profitor al unei revolutii uzurpate.

Distribuie acest articol

46 COMENTARII

  1. Domnule profesor Vladimir Tismăneanu,

    Câteva corecturi și completări:

    1) Victor Atanasie (var. Atanase) Stănculescu nu a fost membru C.C.-a se vedea lucrarea „Membrii C.C. al P.C.R. 1945-1989/Dicționar”, pe site-ul C.N.S.A.S.;
    2) Nu s-a bucurat numai de încrederea Cabinetului 2, ci și a Cabinetului 1, de vreme ce i s-a încredințat de către Nicolae Ceaușescu o funcție extrem de importantă – cea de comandant al trupelor speciale;
    3) La Timișoara, dar și la București, a fost coordonatorul TUTUROR forțelor armate care au acționat, inclusiv al trupelor speciale – așa-zișii „teororisti”;
    4) Nu s-a raliat „noii puteri”, ci a instalat „noua putere”;
    5) F.S.N.-ul originar nu a cuprins Securitatea, dovadă fiind arestarea în 31 decembrie 1989 a dlui Iulian Vlad, repectiv a generalilor Aristotel Stamatoiu și Gianu Bucurescu;
    6) F.S.N.-ul originar a cuprins, într-adevăr, inițial trei ramuri: 1) Ion Iliescu împreună cu Victor Atanasie (var. Atanase) Stănculescu, Vasile Ionel, dintre care numai al doilea deținea funcție statala importantă; 2) Nicolae Militaru, Nicolae Doicaru, Virgil Măgureanu; 3) Silviu Brucan, Petre Roman. După cum se poate constata, nici unul, cu excepția lui Victor Atanasie (var. Atanase) Stănculescu, nu era în decembrie 1989, nomenclaturist de frunte;
    7) Armata, reprezentată la momentul respectiv de generalul Ștefan Gușă, nu a făcut parte din F.S.N., ci a fost manipulată;
    8) Cu privire la avere, aceasta s-a ridicat în 1990, potrivit generalului defunct Aristotel Stamatoiu, la cca. 2 miliarde dolari;
    9) Revoluția a fost uzurpată de Victor Atanasie (var. Atanase) Stănculescu în 20 decembrie 1989, la Timișoara, când s-a ascuns pentru 24 ore în Spitalul Militar, neîndeplinind rolul ce îi fusese stabilit în planul dlui Iulian Vlad – de a aresta exponenții de frunte binomului partid-stat prezenți în municipiu, respectiv pe Nicolae Ceaușescu, al cărui avion de întoarcere din Iran fusese inițial deturnat să aterizeze la Timișoara.

    Al dvs., Valeriu Mangu

  2. acest tip de indivizi formeaza statul rominilor
    un clacas moldovean ajuns general nu datorita inteligentei ci caracterului
    acum copilasul lui poate trai in huzur in tari straine ptr ca el a aparat patria

    • in afara de preocuparea ptr avioane de hirtie si scotch, am citit in fitzuicili de romania ca juca la pacanele ( sincer nu stiu exact ce sint, da am auzit ca un alt mare om politic romin, practica jocul) si viziona in puscarie filmele ptr gospodine de la ora cinci
      acest frate moldovean a venit sa calmeze timisoreni dupa ce olteni trimisi de Marele Conducator au pactizat cu protestatari

      • „Păcănele” sunt slot machines. Stimabilul vizita cazinourile de pe Calea Victoriei din București și se distra de minune.

  3. Vlad l-a sunat in 19 dec. seara pe Milea si i-a spus ca in 20 cand Ceausescu vine din Iran sa nu-i permita aterizarea in Bucuresti, ci in Constanta pe M. Kogalniceanu, unde urma sa fie arestat, Milea refuzand, inclusiv in noaptea de 21/22 dec., la solicitarea lui Milea, arestarea lui Ceausescu in CC si nicidecum nu era vorba de ordin dat de Vlad lui Stanculescu a-l aresteze in 20 dec. pe Ceausescu in Timsoara. E clar de ce Stanculescu a fost pionul central al asasinarii lui Ceausescu in 25 dec., pentru ca el avea sa mosteneasca toate conturile lui Ceausescu, care de fapt nu erau ale lui Ceausescu, ci ale Romaniei privind exporturile de arme si credite pe care Romania le avea de incasat. Pentru acest criminal, care a subminat economia nationala in beneficiu propriu, impreuna cu autorii loviturii de stat, Iliescu, Roman, Brucan, Gelu Voican, Militaru, Magureanu nu s-a inventat pedeapsa, moarte si tortura. Trebuie sa arda in focul gheenei vesnic si se pare ca acesti criminali au salvat de la gheena sufletul (nevinovat) al lui Ceausescu, iar la sf. lui dec. 1989 a fost gasit spanurat si Marin Ceausescu. Ceausescu a fost un mare erou si patriot si nici nu si-a stans averi, astfel incat Nicu Ceausescu nici nu avea o locuinta personala in proprietate in 22 dec. 1989, asta da echitate sociala.

  4. Domnule profesor Vladimir Tismăneanu,

    Recunosc aici că noaptea trecută am citit în fugă – adică nu cuvânt cu cuvânt – articolul dvs. Mi-a scăpat o afirmație importantă aparținându-vă, anume că la Timișoara ar fi tras în protestatarii neînarmați trupele de securitate.

    Oricât de seducătoare ar fi varianta avansată de dvs., trupele de securitate nu s-au implicat armat în evenimente. În acest sens vin aici cu declarația dlui col. (r) Ghorghe Rațiu, fost șef al Direcției I „Informații interne” din cadrul Departamentului Securității Statului, pe care mi-a făcut-o acum 3-4 ani, potrivit căreia în ziua de 17 decembrie 1989, după ședința C.P.Ex., a avut loc la sediul Ministerului de Interne o ședință în cadrul căreia dl Iulian Vlad i-a cerut dlui Aurel Rogojan să-i aducă Ordinul ministrului de Interne 002600/1988. Răsfoindu-l, de parcă nu i-ar fi știut conținutul, dl. Iulian Vlad a arătat celor prezenți că Ordinul nu prevedea implicarea Securității în tulburări de stradă, motiv pentru care a dat ordin de neimplicare a cadrelor de Securitate în evenimente. Trupele de miliție-securitate, cum erau denumite de Ordin, aflate în subordinea ministrului de Interne și comandate nemijlocit, la Timișoara, de Ion Bunoaica nu au executat foc asupra manifestanților, o dovadă în acest sens constituind-o, de pildă, faptul că acesta din urmă nu a fost implicat în Procesul de la Timișoara decât în calitate de martor sau, în orice caz, nu a fost condamnat în cadrul respectivului proces.

    La Timișoara nu a fost vorba propriu-zis de o reprimare a manifestanților, ci mai degrabă de o replică a militarilor M.Ap.N. la atacul unor civili asupra unor obiective militare, civili formând, potrivit unor declarații ale unor martori în procesul sus-menționat, grupe 6+1. Aceste grupe au acționat la Timișoara atât în 16 decembrie, cât și în 17 decembrie 1989 cu două scopuri principale: 1) de a antrena populația în evenimente; 2) de a provoca trupele M.Ap.N. să tragă asupra populației ieșită în stradă, pentru a se produce morți, împrejurare de natură să determine ieșirea masivă a muncitorilor în stradă, acțiune planificată de dl. Iulian Vlad pentru 20 decembrie 1989, lucru care s-a și întâmplat.

    Cu privire la manipularea trupelor M.Ap.N. la Timișoara este de o importanță excepțională mărturia de după decembrie 1989 a lui Marin Teodorescu, pe atunci maior la Lugoj, sub forma unui interviu luat de dna Lucia Hossu-Longin, care se găsește transcris pe blogul dlui Marius Mioc și postat video pe youtube, sub denumirea „Col (r) Marin Teodorescu despre alarma de luptă din 17 decembrie 1989”. Din declarația lui Marin Teodorescu rezultă că în 17 decembrie 1989 militarilor din unitățile militare din Lugoj, dar și din întreaga țară, li s-a transmis că țara fusese atacată de forțe aparținând Ungariei și, posibil, R.S.F. Iugoslavia și că la Timișoara luptători în civil ai acestor țări, amestecați printre manifestanți, atacă unități militare, sprijiniți fiind de civili localnici, în majoritate bețivi, pierde-vară etc. Indicativul „Radu cel Frumos” a fost dat tocmai pe acest motiv, constituind, evident, o manipulare. Este evident că și militarilor din Timișoara li se comunicase acest lucru, care, atacați dinspre civili, au ripostat. Există mărturii potrivit cărora persoanele care au tras în populație dinspre cordoanele de militari nu erau militari localnici. Focuri au fost trase și din blocuri, asemenator ca la Sibiu, în 22 decembrie 1989. Planul manipulării Armatei, dar și a lui Nicolae Ceaușescu începe, iata, sa capete contur.

    Dl Iulian Vlad a dat așadar ordin de neimplicare armată a cadrelor din subordine, anticipând ce va urma, fie în situația în care planul de manipulare i-ar fi reușit, fie că nu i-ar fi reușit. Dacă i-ar fi reușit, vinovați ar fi fost, desigur, Nicolae Ceaușescu, C.P.Ex.-ul, ministrul M.Ap.N. Vasile Milea, ministrul Tudor Postelnicu, generalul Constantin Nuță, generalul Ștefan Gușă, generalul Ion Coman.

    O asemenea soluție-de manipulare a lui Nicolae Ceaușescu și, respectiv, a Armatei -, adoptată cu scopul de a produce, pe fondul morților din stradă, o explozie a massei urma să se limiteze la Timișoara și a fost aleasă cel mai probabil fiindcă nu exista alta de înlăturare a lui Nicolae Ceaușescu din fruntea binomului partid-stat comunist. O soluție dramatică.

    Cât îl privește pe Victor Atanasie (var. Atanase) Stănculescu, acestuia i-a revenit în cadrul planului dlui Iulian Vlad și misiunea de a-l reține pe Nicolae Ceaușescu în 16 decembrie 1989, preț de câteva ore, la reședința de la Snagov, exact în perioada începutului tulburărilor din Timișoara, lucru care s-a și întâmplat, pentru a nu fi informat despre acestea în timp real. După discuțiile cu Victor Atanasie (var. Atanase) Stănculescu, Nicolae Ceaușescu s-a dus la vânătoare, în pădurea Vlăsia din apropiere, aflând despre ce se întâmplă la Timișoara abia spre seară, când evenimentele erau în deulare. Evident, i s-a sups de către dl. Iulian Vlad că tulburările fuseseră provocate de agenți unguri, inițial infiltrați în fața bisericii din care urma să fie evacuat dl. László Tőkés.

    Al dvs., Valeriu Mangu

    • @ Valeriu Mangu.
      V-am citit toate comentariile la acest articol. M-ati incitat sa va citesc si interventiile dvs. pe blogul lui Mioc. Si eu am crezut initial ca sunteti un fost ofiter al Securitatii, dar aflu tot de acolo ca nu ati avut nicio legatura cu Secu.
      De fapt, ce vreau sa va spun e ca si eu, chiar din primele zile dupa 21 decembrie 1989, am gandit ca mortii, atat cei din Timisoara, cat mai ales cei din seara de 21 dec. in Bucuresti, au fost sacrificati tocmai pentru a determina populatia sa reactioneze emotional si sa iasa in strada masiv pentru indepartarea lui NC. Vad acum ca si dvs. ganditi la fel. Nu am mai citit asa ceva nicaieri. Sper ca nu suntem singurii care avem aceasta opinie.
      Despre cei impuscati in Piata Universitatii, citeam ca multi cadeau, inexplicabil, din mijlocul manifestantilor, nu din primele randuri.

      • @ T. Bucur

        Va mulțumesc respectuos pentru comentariu. Diverse persoane cu care am stat de vorbă mi-au replicat că dl. Iulian Vlad ar fi putut să-i tragă lui Nicolae Ceaușescu un glonte în cap. Evident că putea să-i tragă, dar rămânea Elena Ceaușescu, asta însemnând că și ei trebuia să-i tragă un glonte în cap. Dar rămânea C.P. Ex..-ul, ceea ce însemna că și celor vreo 40 de membri trebuia să le tragă câte un glonte în cap. Dar rămânea C.C.-ul, mult mai numeros, apoi primii-secretari de județe, apoi toată nomenclatura. Dl. Iulian Vlad nu putea să facă de unul singur așa ceva, neavând Armata de partea sa, care, cel mai probabil, ar fi reacționat contra. Iar dacă avea Armata de partea sa, respectiv pe ministrul Vasile Milea, nici nu ar fi fost nevoie de un astfel de masacru.

        Soluția aleasă – de a instiga massa în felul acesta – , așadar prin producerea morților, respectiv prin dispariția cadavrelor, este una tragică. Iar scoaterea massei în stradă însemna și băgarea ei în case, căci, teoretic vorbind, fiecare s-ar fi luat la bătaie cu fiecare pentru funcții etc. – de altfel, s-a și văzut în seara zlei de 22 decembrie 1989 că cei adunați în fața C.C.-ului l-au respins pe dl. Ion Iliescu. Iar băgarea ei s-a realizat prin inventarea unui dușman al massei-așa-zișii „teroriști”. Fenomenul a fost speculat de echipa condusă de dl. Ion Iliescu, devenit dintr-o dată „emanat” al massei. S-a aruncat vina pe Securitate, totuși cu voce scăzută, căci dl. Iulan Vlad a dat ordine stricte în vederea evitării manipulărilor. Totuși, șmecheria a ținut, de vreme ce conducerea Securității a fost înlăturată, iar aceasta, desființată.

        Dl. Ion Iliescu a fost doar un actor, un profitor. Tot planul dlui Iulian Vlad a fost dat peste cap de Victor Atanasie (var. Atanase) Stănculescu, în 20 decembrie 1989.

        • Unor angajați din cadrul armatei le-au fost distribuite uniforme negre, de tanchist, faimoasele salopete de „terorist” chiar înainte de evenimentele din 21 decembrie, cu o săptămână sau două. Deci Iliescu nu a fost un emanat și nici nu a ajuns întâmplător acolo, nimic nu a fost întâmplător.

  5. Generalul Victor Atanasie Stănculescu a fost un caz tipic al celor care, in scurta trecere prin aceasta lume, au nenorocul sa fie prinsi in conjuncturi strivitoare, ca intr-o menghine. Conjuncturi care le joaca destinul ca la o ruleta a pierzaniei, la care, oricum ar fi invartita, rezultatul este necastigator.

    Evenimentele exceptionale din decembrie 1989 l-au dus pe Stanculescu in pozitia de a lua decizii strategice, cand a fost chemat sa invarta roata istoriei nu numai pentru sine, ci si pentru poporul sau si pentru tara sa. In astfel de imprejurari extreme si decisive, singurul lucru care mai poate conta si influenta cu adevarat evenimentele sunt calitatea umana si legaturile cu comunitatea ale celui in cauza, care poate alege sau nu, de cele mai multe ori cu pretul dramei personale in caz afirmativ, ca drama colectiva sa fie mai mica.

    La judecata contemporanilor, generalul cu piciorul in ghips a fost gasit vinovat. Cum va fi judecat de Posteritate si de Dumnezeu, nu stim. Ceea ce stim cu claritate, azi, este ca generalul nu a avut si sufletul in ghips. Infruntandu-l pe Ceausescu, si-a asumat drama personala si a ales ca drama romanilor si a Romaniei sa fie cat mai mica. Atat cat i-a stat in putere si cat i-a permis o conjunctura exceptionala. Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca in pace pe Generalul Victor Atanasie Stănculescu.

    • Domnul general , in opinia mea, a avut o singura vina : A FOST PREA INTELIGENT…ceea ce in armata este un lucru periculos si evitat cu orice pret !!!
      Cat priveste supozitia de a-si fi insusit sumele aferente contractelor cu armament ale ROMANIEI este evident faptul ca acest lucru ar fi fost descoperit , mai devreme sau mai tarziu…NU S-A DESCOPERIT asa ceva !!!
      Regret sincer ca domnul general nu a fost interesat sa-si publice memoriile sau poate a fost impiedicat ?

      • Ce ar fi sa cautati pe Youtube secvente cu analfabetul penibil, care daca si-ar fi facut transplant de creier de gaina isi dubla inteligenta :-D :-D :-D

    • Stanculescu a fost de fapt un om foarte norocos. O creatura cu lasa, tampa si semi-analfabeta ca el cu greu ar fi putut sa se reidice dincolo de gradul de plutonier intr-o lume cat de cat normal. Insa in conditiile in care un cizmar inept ajungea seful statului nu era mare minune ca o nulitate lasa ca Stanculescu sa ajunga mare general si „strategt”.

      Singura decizie „strategica” pe care a luat-o in jigodia in decembrie 1989 a fost sa-si puna piciorul in ghips pana se linistesc apele. Dupa aia, cu usurare evidenta, s-a gudurat la picioarele lui Iliescu fericit ca si-a gasit in sfarsit un nou stapan si ca nu e alungat de la usa macelariei. Apoi imediat dupa ce a vazut ca s-au linistit apele s-a pus pe jefuit bugetul in prima teapa semnificativa de dupa rasturnarea lui Pingelica: afacerea Motorola.

  6. Felicitari lui Vladimir Tismaneanu pentru cum gandeste si scrie despre personaliati si episoade controversate ale istoriei acestei tari. Cu luciditate, cu nuante,in respectul adevarului si, mai ales, cu speranta ca educatia,inteligenta si bunul simt pot schimba, candva,destinul acestei tari.

  7. ” Cu privire la avere, aceasta s-a ridicat în 1990, potrivit generalului defunct Aristotel Stamatoiu, la cca. 2 miliarde dolari;”

    in 1990?

    si unde-i tinea? doar nu la BRCE?
    :)

    • Daca Stanculescu avea 2 miliarde de $ in 1990 sau chiar 2010 n-ar fi intrat la zdup nici la la Bucuresti si nici Londra. Nu sunt prea multi miliardari care fac puscarie in regimuri netotalitare. .

  8. @ Andrei

    Domnule Andrei,

    Evident, și dl. Bill Gates își ține banii la niște bănci, și dl. George Soros își ține banii la niște bănci, atât că pe noi nu ne-a interesat lucrul acesta. Să nu uităm că Victor Atanasie (var. Atanase) Stănculescu a înființat la un moment dat în România o bancă. Nu a stat nimeni până astăzi să verifice acest lucru, afară, poate, de serviciile de informații ale statului. La vremea discuției pe care am avut-o cu generalul defunct Aristotel Stamatoiu știam că Victor Atanasie (var. Atanase) Stănculescu nu virase în conturile statului, în 1989, suma de 400 milioane dolari – ori nu transmisese partenerilor externi conturile în care urmau să fie virați acești bani. Cum explicați dvs., de pildă, faptul că primul loc de muncă după 22 decembrie 1989 al lui Victor Atanasie (var. Atanase) Stănculescu a fost la fostul Comitet de Stat al Planificării, devenit Ministerul Economiei naționale, că Secția C.C. al P.C. R. „Gospodăria de partid” a fost trecută în subordinea acestuia etc.?

    Răspunsul cel mai probabil este acesta: în toată lumea. Se vede că și dl. prof. Vladimir Tismăneanu a aflat câte ceva de vreme ce afirmă că Victor Atanasie (var. Atanase) Stănculescu a făcut o imensă avere.

    Al dvs., Valeriu Mangu

    • Am raspuns pe tema presupuselor miliarde ale lui VAS ceva mai sus. Pe scurt daca avea atatia bani nu facea puscarie decat la Phenian sau cel mult la Beijing.
      Ma surprinde ca nimeni n-a mentionat relatiile apropiate intre VAS si Lord Lamont, ex-treasurer al cabinetelor conservatoare conduse de Margaret Thatcher si John Major.
      Cei doi au mijlocit afacerea dubioasa a fregatelor britanice vechi vandute Romaniei precum si afaceri cu Iranul in perioada embargoului.
      Banii n-au miros nici in Camera Lorzilor.

  9. Dle Valeriu Mangu ma bucur ca va vad si aici.
    O intrebare: daca ipoteza dvs cu privire la gen Vlad ar fi reala(desi vad ca dl Tismaneanu nu o cunoste intrucat nici nu o aproba si nici nu o contrazice) si daca Vlad reusea el lovitura de stat, erau mai putine victime si eram mai repede intrati in NATOsi UE ? Asta ca sa nu va intreb direct cum erau toate aceste personaje in raport cu KGB sau GRU sau de CIa sau chiar si de AVO? :)
    Risc eu sa spun ca Iliescu, Ionel, Militaru, Magureanu era destul de clar in slujba cui lucrau. Dar Stanculescu , a fost elementul de control al CIA?
    Vlad reprezenta o aripa interna ca si Gusa adica anti ruseasca sau numai Gusa era astfel?

  10. Ori dupa ureche, ori cu intentie.
    – „Ceausescu a fost un mare erou si patriot si nici nu si-a stans averi, astfel incat Nicu Ceausescu nici nu avea o locuinta personala in proprietate in 22 dec. 1989, asta da echitate sociala.”
    Monstruoasa constatare: saracul Ceausescu Nicu :D
    – „Ceea ce stim cu claritate, azi, este ca generalul nu a avut si sufletul in ghips. Infruntandu-l pe Ceausescu, si-a asumat drama personala si a ales ca drama romanilor si a Romaniei sa fie cat mai mica. Atat cat i-a stat in putere si cat i-a permis o conjunctura exceptionala. Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca in pace pe Generalul Victor Atanasie Stănculescu.”
    Cine sinteti „Ceea ce stim cu claritate”, dle @ Contemporan?
    Unde, cind l-a infruntat pe Ceausescu? cind i s-a spus „Victoras, sa ai grija de copii”?
    dle Valeriu Mangu,
    ce a mai spus maiorul Marin Teodorescu de la Lugoj? ca a fost cu maiorul (ulteriot general), Paul, la Timisoara in Calea Girocului? au tras in multime? la Lugoj au fost omoriti oameni nu de la geamurile blocurilor, ci de pe o cladire din unitatea militara.
    Si, atentie, nu mai umpleyti lumea cu minciuna atacarii unitatilor militare de catre civili; in Lugoj mortii, loviti de gloantele militarilor din unitate, erau la peste 50 de metri de gardul unitatii.

    Nici securistii n-au murit, doar un pic s-au hodinit.

    • Domnule Victor L,

      1) Pe un site este postat un film al dnei Lucia-Hossu Longin-este vorba despre site-ul „http://www.dailymotion.com/video/xvyix8”-în care, spre final, este prezentată o statistică privind persoanele împușcate la Timișoara. Cum explicați dvs. cazurile persoanelor împușcate din spate și din lateral? Eu m-am referit la Timișoara, nu la Lugoj.
      2) Faptul că Marin Teodorescu a fost, potrivit spuselor dvs., în Timișoara nu contrazice spusele acestuia. Dar, în altă ordine de idei, când a acționat maiorul Marin Teodorescu în Timișoara, în condițiile în care în 17 decembrie 1989, în jurul orelor 16-18, era în Lugoj? Vă rog să reveniți cu amănunte.

      Al dvs., Valeriu Mangu

  11. Romania ar fi fost poate alta, daca gen. Stanculescu prelua puterea totala imediat dupa fuga lui Ceuasescu ? Sint inclinat sa cred ca da si ca ” omul fara remuscari” s-a cait de ce a facut, permitind complotistilor de mucava si lichelelor sa ajubga la conducerea tarii. Cred ca prin asta, Gen. Stanculescu a facut un mare rau Romaniei. Era un militar de cariera, nu un politruc analfabet ajuns in armata, avea legaturi majore, indiscutabile , facute prin comertul de arme, cu cercurile reale ale puterii internationale si ale lumii ” intelligence”, avea serioase cunostinte economice putea sa creeze un altfel de regim de tranzitie.
    Se zice, si asa este, ca dorinta de putere la fiinta umana, este mai puternica decit instinctul de a se hrani si instinctul de reproducere ( dorinta sexuala ). Ce l-a facut atunci pe acest om, sa se retraga in momentul decisiv si prefere formatia pro KGB Iliescu, Militaru, Magureanu ?
    Asta este adevaratul secret cu care merge in mormint gen Stanculescu .
    Cartea lui interviu cu Dinu Sararu, este maculatura, nu spune nimic, atunci cind nu minte. M-a amuzat citind-o la vremea ei, cum vrea gen Stanculescu sa ne faca sa credem ca securitatea si sectia de cadre a CC habar nu aveau de originea lui sociala si de famila lui !

    • Stanculescu nu era intr-adevar politruc profesionist (doar un amator foarte bun :-D ), dar analfabet era dincolo de orice dubii. Cautati pe Youtube secvente cu el. E savuros. Parca e iesit direct din opera lui Caragiale.

      Stanculescu n-a preluat puterea in decembrie 1989 pentru ca toata viata lui traise la stapan. Asemenea marii majoritati a generalilor formati in comunism era las, lacom, cu o inteligenta submediocra si slugarnic. Comnunismul nu avea nevoie de generali capabili, de „bonapartisti”, ci de vatafi fideli si ingusti la minte care sa asculte comenzile partidului si care sa duca turmele de racani la macel in ordine. Lui Stanculescu i-a fost frica sa faca ceva de capul lui. De aia s-a gudurat rapid si fara rezerve sub pulpana lui Iliescu de la Ape despre care se soptea ca a fost coleg de facultate cu toa’su Gorbaciov…

      Dupa ce si-a dat seama ca pana la urma nici astia din haita lui Illiescu (incluzandu-l si pe Iliescu) nu erau cu nimic mai capabili sau mai putin fricosi ca el, a regretat profund ca nu a inhatat toata prajiruta doar pentru el…

  12. Un ofiter al armatei romane de pe vremea RSR :
    – A facut scoala de ofiteri gratis (cine a facut )
    – A primit locuinta gratuit si cu prioritate .
    -A avut salariu mult mai ridicat decit „palmasii” .
    – NU a luptat niciodata impotriva unor „forte straine” , nu a vazut razboiul adevarat decit in filme .
    Si totusi au executat un ordin criminal tragind in propriul popor . In „fratii si surorile” care au avut grija sa aiba o uniforma , un acoperis sub cap si o solda mai ridicata .
    Asa ceva doar armata hitlerista a mai reusit dar si aici , la procesele de la Nürnberg (ca au fost mai multe ) , scuza „am executat ordinele” nu a evitat streangul sau plutonul de executie pentru impuscarea de civili neinarmati . Romania e unica tara socialista in care armata a tras in propriul popor iar cei care au actionat nemijlocit , complicii lor au fost reciclati , avansati in grad , decorati cu cele mai inalte medalii ale natiunii .Pensionati toti din tinerete si la varste fara egal in nici o armata occidentala . Nici o mila pentru Stanculescu , Chitac si citi or mai fi in viata dar cu mainile patate de singe nevinovat . Cind esti atit de prost (sa nu pricepi la un moment dat al istoriei ) ca onoarea uniformei , demnitatea de ofiter al armatei romane implica sa nu te supui ordinelor criminale , nu exista nici o scuza , nici o motivare pentru a evita intrarea in lada de gunoi a istoriei nationale si a armatei in special .

    • „, demnitatea de ofiter al armatei romane implica sa nu te supui ordinelor criminale , ”
      despre ce demnitate vorbiti ? cite aiureli auzi cind vine vorba de ceva legat de romin,romania !
      pe linga subiect, da ca vorbim de demnitate ; citeam ca utecistul moldovean de conduce SIE a refuzat sa si dea demisia !?; se pare ca prea s a obisnuit cu vaca Kobe

      • oare sa mai existe vreo tara in care propaganda sa creeze un imaginar atit de diferit de realitate ?
        ptr mine in afara de geografie, cam tot e o aparenta in entitatea numita romanie
        si cred ca sint o multime platiti sa spuna minciuni intru rominizare; sau poate azi sint asa de spalati pe creer ca aparenta e ptr ei realitate

    • Şcoala de ofiţeri se face gratuit şi la capitaliştii cei veroşi, inclusiv salariul unui ofiţer este la un anumit nivel. Cu argumente din astea contraziceţi exact esenţa a ceeace pretindeţi că spuneţi. Şi intraţi în alt film.

  13. E stupfiant ce comentarii se pot citi la acest articol. Inteligent?! Curajos?! Cine?! Stanculeascu?! O creatura agramata care abia reusea sa lege doua vorbe… Un curaj legendar: In 1989 si-a pus piciorul in ghips in speranta ca se poate fofila pana trece furtuna. Genul asta de gainarie il avea in sange. A obtinut eliberarea din puscarie pe motive medicale, cica ar fi fost in faza terminala. La scurt timp bietul canceros era pozat prin cazinouri mai vesel ca niciodata.

    Imediat dupa 1990 s-a avantat in jefuirea bugetului de stat prin probabil primul tun serios al achiztiilor la preturi umflate de cateva ori din Romania post decembrista in celebra (in epoca) afacere Motorola.

    Recent raposatul Stanculescu avea toate caracteristicile generalului tipic al lumii comuniste: las, venal, de o inteligenta submediocra si slugarnic pana la greatza. Nu exista umilinta pe care genul asta de molusca sa nu o inghita cu demnitate. N-a fost capabil sa preia puterea in iarna lui 1989 nu pentru ca nu ar fi vrut, sau nu ar fi putut, ci pentru ca era mult prea las ca sa o faca. Era in situatia cainelui abandonat de stapanul sau care se lipeste imediat dand din coada usurat si cu ochii umezi de oricine vrea sa-l ia, sau macar ii pimba un os prin fata botului. S-a intamplat sa se lipeasca de un alt gunoi epic: toa’su Ion Iliescu de la Ape, ale carui leguri cu Moscova le banuia, deci era stapanul perfect sa-i urmeze Pingelica…

    Era zidit din acelasi aluat balegos ca si alt erou epic din galeria marilor conducatori de osti comunisti: generalul Gheorghe Lupu „eroul” de la Costesti din 1999: Care dupa isi vede jandarmi dispusi aiurea pe teren (mde mare strateg si tactician :-D ) batuti mar de minerii lui Cosma le spune celor din jur: „Draga eu cred ca o sa ma retrag un pic.” Dupa aia, cu o vioiciune nefireasca pentru burdihanul sau, sare ca o caprioara in portbagajul unei masini a presei. Cum ziaristii se temeau sa nu fue bastonati la filtrele instituite de minerii lui Cosma daca e gasit Lupu in portbagaj, il abandoneaza pe bravul general intr-un sat de pe drum, iar acesta cu simtul datoriei in sange isi instaleaza rapid punctul de comanda intr-un cotet de gaini. Din care cotet e extras de urechi de catre mineri.

    Neainfricatul ostean plangea de-i tremurau cremvurstii in burta, si se milogea: „Nu dati ma ca-s batran si bolnav si am copilasi de hranit acasa! Hai ma te rog io, ca acuma lesin!”. Si iata ca se gasesc oameni care se pot cobora pana intr-acolo incat sa ridice in slavi asemenea dejectii fetide…

  14. Așadar, a mai plesnit un drac.

    A fost, impreuna cu Virgil Magureanu, regizor si actor in pseudo-procesul din 25 decembrie. Facea avioane de hartie si consuma scotch.

    Așa este, făcea semne cameramanului. Din păcate, scenaristul și producătorul, aflați la București, nu au participat la filmări.

    https://www.youtube.com/watch?v=UNaObcK1ajk

    • Decizia de executare a Ceausestilor a fost luata de Silviu Brucan si aprobata Iliescu. Participantii procesului de la Targoviste au fost doar actori.

      • Intocmai, m-am referit la aceleasi persoane: „scenaristul” si „producatorul” din comentariul meu initial. Pe de alta parte, la Targoviste, Stanculescu, Voican Voiculescu si Magureanu au jucat pe post de actori dar mai ales regizori. Baietii de nadejde de la Bucuresti mandatati de „emanati” sa execute the dirty work si sa pregateasca tranzitia de la democratia populara la cea originala. Paca a fost ieri!

        Oricum, din perspectiva trecerii timpului si a naturii evenimentelor din ultimii 26 de ani putem concluziona ca vasta majoritate romaneasca a meritat din plin regimul Ceausescu. Simbioza dintre masele oprimate si dictator atinsese perfectiunea in anii ’80. Asa e cand mananci prea multa paine si gheare de pui, stai la cozi pentru picioare de porc afumate si creveti vietnamezi, bei nechezol pe post de cafea, citesti „Omagiu” si te uiti la televizor sa o vezi pe Lenuta in culori pentru doua ore pe zi.

        Post 1989, nesimtirea generalizata si goana dupa capatuire au afectat chiar si pe cei ce ar fi trebuit sa isi duca cu smerenie crucea, sa faca pe mentorii, sa imprastie civilitate si buna cuviinta.

          • Sunt de acord cu prima parte a comentariului dvs. Despre a doua cred ca este pesimista si nu reflecta realitatea. Au existat in ultimele decade politicieni priceputi si personalitati remarcabile care au contribuit semnificativ la bunul mers al lucrurilor in multe locuri din lume. Indirect, si Romania a fost afectata pozitiv. Este adevarat ca In prezent asistam la un asalt semnificativ al populismului in lumea civilizata si nu numai. Consider ca e doar o faza care va fi depasita mai devreme sau mai tarziu.

            Nu atat de optimist sunt cu ceea ce se intampla in Romania. Politicianul roman balteste in ignoranta si hotie iar masele se complac in aceasta situatie. Nu exista indignare, nu exista revolta generalizata despre colapsul legislativului de la Bucuresti, despre haosul institutional, impotenta agentiilor. Nu mai amintesc de refuzul de a confrunta trecutul, de a rezolva probleme legate de evenimentele din decembrie 1989, mineriade, etc. Presedintele de abia deschide gura si practica politica strutului. Este greu de priceput ce se intampla cu Klaus Iohannis. In mai putin de doi ani si-a consolidat pozitia de politician de plastic, greoi, inabordabil. obositor de urmarit. Nu exista rafinamentul si finetea necesara functiei pe care o are. Nu ca predecesorii sai le-ar fi avut dar in noiembrie 2014 am sperat la mai bine. Guvernul Ciolos, cu toate problemele legate de moraliatatea si priceperea unor lideri de ministere, a facut fata neasteptat de bine, a tinut linia cum se spune. Intr-o lume romaneasca normala (evident fictiva) cutez sa anticipez ca ar fi trecut drept o administratie de succes. Ar fi avut larghetea sa porneasca proiecte de anvergura pe care ar fi putut sa le duca la bun sfarsit. Dupa alegerile urmatoare, multi vor duce dorul faramei de decenta pe care actualul executiv a incercat sa o promoveze. Prognoza nu este vesela… grupul penal USL se va reintoarce in toata splendoarea sa… de aceasta data foarte infometat…

  15. Iannte de PICIORUL IN GIPS bucurestean , Stanculescu a avut si un ULCER timiorean asa incat nu prea au ramas urme ale trecerii sale prin Timisoara.
    Dincolo de gradul onorific de SEF AL SEFILOR la Timisoara Stanculesu a stat mai mult de-o parte – iar MARELE STRATEG afost general Guse , cel pe care inteligenta l-a determinat sa trimit pe strazi inclusiv tancuri, dintre care unul – bin garnisit cu proiectile – a ajuns la un moment dat in stapanirea demonstrantilor.
    Celalat liider de la Timisoara a fost OMUL POLITIC Ion Coman – ramas pe inregistrari cu VA RAPORTEZ TOVARASE SECRETAR GNERAL CA SE EXECUTA ORDINUL – SE TRAGE !!!.
    ***
    Pe 20 decembrie Guse pregatea trupele pentru o contraofensiva asupra Pietei Operei care era deja controlata de revolutionari
    ***
    Sigur ca si criza simulta de ulcer de la Timisoara si piciorul in gips dau o imagine mizera.
    Insa aia din CC tremurau inca in fata lui Ceausescu cand Piata palatlui era deja ocupata de demonstranti.
    Au vorbit s Vlad si altii de o posibila aniilare a lui Ceausecu , dar a pusu in practca I-au dat seama ca le e frica fiecaruia de fiecare si au preferat sa astepte actiunea altuia.
    Asa ncat daca prin micile lui statagme Stanculescu a reusit sa se fofileze o vreme de la indeplinirea atributiilor criminale, iar cand nu a mai putut l-a aburit pe Ceausescu sa se urce in helicopter si retras armata in cazarama…. parca nu contra lui Stanculescu merita canalizata ura.
    ***
    Dorinta de revansa a securistilor care s-au fofilat si ei , dar tot au ajuns in inchisori, precum si dorinta de revansa a celor pe care Iliescu I-a deposit in jocul politic al anilor 90 se materializeaza In pictarea in fel si chip a generalului.
    Printre altele se spun ca Stanculescu nu ar fi fost deloc inteligent. Totusi I se imputa – cred ca pe buna dreptate combinatia cu MOTOROLA , care pentru a fi savarsita presupuna un nivel de inteligenta ceva mai ridicat decat pentru o scandarea repetitiva in strada.
    Mi se pare ca Stanulescu a impiedicat un razboi civil si ca trebuie sa ii im recunscatori.

  16. :P :P
    Statuie nu merita? poate si titlul de Salvatore de la Patrie? pacat ca nu avem Pantheon :P
    Ce conteaza ca la Timisoara au murit oameni, iar 40 au fost incinerati si cenusa aruncata la intr-un canal de scurgere! atita moşmondim Istoria pina il scoatem pe Stanculescu dupa opiniile unora ca @ MIHAI 2.
    A carui opinii se potrivesc de minune cu declaratiile ultimului pe lista „prin deciziile luate într-un moment decisiv al istoriei noastre recente, a contribuit la ieșirea din totalitarism și revenirea la democrație”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro