vineri, martie 29, 2024

Opinie privind raportul Ministerului Justitiei de revocare a sefului DNA

Membrii asociației VeDemJust au decis să depună la CSM un document de prezentare a opiniei lor cu privire la raportul întocmit de ministrul justiției, prezentat pe 22 februarie și dat publicității a doua zi.

Raportul este întocmit în mod defectuos, conținând erori de logică, de analizare și greșeli de fond ce alterează astfel temeinicia propunerii de revocare a Procurorului-șef al DNA:

– Deși poartă titulatura de „Raport”, documentul nu urmează structura consacrată pentru întocmirea unor astfel de documente: prezentarea obiectivelor raportării, metodologia folosită, descrierea instituției, analiza constatărilor, propunerea de înlăturare a deficiențelor. O altă neconformitate formală este aceea că din 36 de pagini, un număr de 10 pagini cuprind citate din decizii ale CCR și avize ale Comisiei de la Veneția, când în mod normal trebuia să se facă doar o trimitere la ele, mai ales că ele apar și în anexă; mai rămân, în fapt, 26 de pagini de alegații;

– Raportul este asumat prin semnătură de către ministrul justiției, care este totodată cel care ia decizia de propunere de revocare, ceea ce este total neobișnuit: de regulă, rapoartele de acest fel sunt întocmite de o echipă și apoi, în baza lor, organul decizional își asumă soluția. Acest mod neobișnuit întocmire a permis o eroare logică inadmisibilă la un astfel de nivel și anume apelul la autoritate: raportul debutează cu funcțiile și personalitatea ministrului, ceea ce nu poate nicidecum valida temeinicia susținerilor sale. De asemenea, acest mod de întocmire a raportului a permis ca ministrul justiției să își aroge calități de psiholog: el analizează și stabilește „comportamentul autoritar către discreționar” (?!) al unui magistrat, afirmații care nu sunt susținute de date factuale și analiza unor specialiști;

– Raportul nu corespunde scopului declarat prin titlu: deși își propune să analizeze „activitatea managerială la DNA”, la pagina a doua se arată în mod expres că este vorba, de fapt, doar de activitatea managerială a procurorului-șef al DNA. Cu toate acestea, nu se face nicio referire la obligațiile acestuia conform reglementărilor legale și regulamentare; nu este nicio referire la data numirii în funcție; nu sunt analizate calitativ și cantitativ realizările acestuia. Ca urmare, este evident încă de la primele pagini că raportul este întocmit doar cu scopul precis de a releva deficiențe care să vizeze șeful instituției;

– Ministrul induce publicului percepția eronată că procurorii ar fi în subordinea sa, ignorând că sintagma „procurorii își desfășoară activitatea…..sub autoritatea ministrului” din Constituție a fost interpretată atât cu ocazia elaborării Constituției, cât și ulterior de toți doctrinarii în materie, ca referindu-se la chestiuni administrative, nicidecum funcționale;

– Prin modul de întocmire a raportului s-a încălcat decizia CCR nr. 433/2004: revocarea este asimilată unei sancțiuni disciplinare, ca urmare trebuia respectat dreptul la apărare a celui vizat: raportul întocmit de ministru nu a fost trimis în draft procurorului-șef DNA și nu i s-au cerut explicații prealabile emiterii sale, pentru a se evita prezentarea publică a unor inexactități. Mai mult, postarea raportului încalcă o uzanță în astfel de proceduri, punându-se o presiune publică enormă asupra CSM care urmează să ia decizia cu privire la avizul consultativ;

– Ministrul justiției nu respectă o hotărâre a CSM cu privire la managementul DNA: raportul său se bazează pe informații respinse de secția de procurori prin hotărârea nr. 686/2017: cât timp ele nu se susțin, au fost înlăturate și nu pot constitui baza unor decizii;

– Una dintre anexele raportului, pe care acesta se bazează, este un document al Inspecției Judiciare care este nepublic (nu clasificat!), potrivit reglementărilor Inspecției Judiciare și CSM; totodată, postarea sa pe site-ul instituției încalcă legislația cu privire la datele cu caracter personal, fiind omisă înlăturarea acestora din documentul oferit publicului. Mai mult, analiza acestui document de secția de procurori învestită cu cererea de revocare ar bloca analizarea aceluiași document în procedura disciplinară;

– Ministrul își arogă în mod nelegal un rol disciplinar, deși atribuțiile în această materie aparțin secției de disciplină pentru procurori. Astfel, el face afirmații certe în legătură încălcarea obligațiilor statutare aduse pentru doi procurori DNA (unul fiind șeful DNA), cazul fiind în curs de desfășurare la secția de procurori a CSM în materie disciplinară. Procedând astfel, ministrul pune presiune asupra secției de procurori;

– Ministrul își arogă în mod nelegal un rol deontologic asupra magistraților, făcând alegații asupra încălcării Codului deontologic de șeful DNA. Or, această atribuție nu îi aparține ministrului, ci secției de procurori a CSM, care nu a fost sesizată în acest sens nici măcar de el;

– Ministrul își întemeiază raportul pe afirmații făcute în spațiul public în legătură cu modul de derulare a două procese penale aflate în curs de soluționare(cazul Belina, cazul Sturza), ceea ce este interzis unui ministru, mai ales al justiției, de către standardele internaționale privind independența justiției;

– Ministrul impută șefului DNA că a supravegheat o anchetă (cazul OUG 13/2017), deși supravegherea activității procurorilor este un drept conferit de normele din codul de procedură penală procurorului ierarhic superior, fiind însăși esența principiului controlului ierarhic ce caracterizează procurorii;

– Cu privire la îngrijorările partenerilor externi și imaginea iremediabil distrusă a României,  ministrul este într-o gravă eroare, situația fiind exact invers. Dacă România are astăzi o imagine bună, ea se datorează faptului că s-a realizat reforma justiției în anii 2004-2005, că lupta anticorupție din perioada 2005-2017 a dus la condamnarea unor demnitari, magistrați, șefi din administrație, iar DNA și ANI au devenit un model în Sud-Estul Europei, că magistrații înșiși au protestat împotriva încercărilor de încălcare a independenței lor în decembrie 2017 și că sute de mii de oamenii apără în stradă justiția de peste un an de zile, în mod regulat. Dacă România are o imagine proastă, pe lângă sute de miniștri, parlamentari, șefi de instituții și magistrați condamnați pentru corupție, pe lângă români care comit infracțiuni în străinătate, pe lângă schimbarea a trei Guverne într-un an, această imagine este generată și de faptul că Guvernul a încercat să modifice abuzul în serviciu impunând un prag de 200.000 lei, iar acum parlamentarii dorind ca acesta să fie de 200.000 euro; Guvernul a propus eliberarea din penitenciare a mii de oameni prin grațiere, inclusiv pentru infracțiuni cu violențe și de serviciu și corupție; Parlamentul a modificat radical infracțiunea de conflict de interese; Parlamentul a aprobat o „amnistie” în domeniul conflictelor de interese constatate de ANI în ultimii cinci ani; ministrul justiției însuși a făcut propuneri în vara lui 2017 pentru știrbirea independenței Inspecției Judiciare și a procurorilor; iar în toamnă au apărut propuneri făcute de unii parlamentari de scădere a pedepselor pentru infracțiuni de corupție, de eliminare a posibilității de arestare a celor suspectați de corupție care au o conduită ce împiedică desfășurarea normală a procesului penal și de eliminare a unor mijloace de probă extrem de importante în lupta anticorupție. Aceste modificări au fost descurajate de CSM, de 4000 de magistrați, de 100 de ONG-uri și de sute de mii de oameni din țară și din străinătate ieșiți în stradă de disperare că unii vor să se situeze deasupra legilor;

– Ministrul confundă instituția cu persoana, exact invers de cum citează el însuși din Avizul Comisiei de la Veneția: impută șefului DNA ceea ce alți angajați ai sistemului au făcut – transcrieri unor discuții înregistrate care ar fi neconforme cu realitatea, comportamente inacceptabile ale unor procurori, retragerea unui comunicat de presă de pe site-ul DNA. Raportul nu stabilește cine sunt cei vinovați de acestea, ci le impută direct șefului DNA fără a stabilit limitele responsabilității acestuia. Or, acest lucru poate fi stabilit doar în urma unei anchete administrative și disciplinare, dar în orice caz interne, a sistemului judiciar, nicidecum ministeriale;

– Ministrul e nemulțumit că cel care conduce DNA nu s-a prezentat la o comisie specială a Parlamentui să spună unde era în calitate de Procuror General al României în anul 2009 într-o anumită noapte. Noi susținem respectarea tuturor deciziilor CCR, dar din perspectiva noastră nu vedem cum ar fi afectate calitățile manageriale ale conducătorului instituției DNA din anul 2018 de neprezentarea la acea comisie.

– Ministrul mai este nemulțumit că șeful DNA a prezentat public efectele unei decizii CCR cu privire la abuzul în serviciu care a dus la închiderea a 245 de dosare și pierderea de către statul român a 188 milioane de euro. Noi considerăm că explicarea către publicul larg a efectelor unor acte normative sau decizii ale CCR este indicată să vină din partea unor profesioniști ai dreptului. Iar când paguba creată bugetului de stat nu mai poate fi recuperată în sute de dosare, publicul are tot dreptul să știe motivele;

– Raportul critică modul de comunicare a șefului DNA. Considerăm că aceste critici ar fi trebui formulate pe baza opiniei unor experți, nicidecum pe baza percepțiilor subiective ale ale ministrului acre nu excelează deloc la acest capitol. Oricum, interviurile date presei străine de procurorul-șef al DNA nu sunt singurele date de un magistrat român. Mai mult, prezentarea planurilor politicienilor și oamenilor de afaceri de a se pune la adăpost de răspunderea penală prin modificări legislative și amnistie fac ca politicile statului român să fie deturnate în favoarea grupurilor de interese. Or, într-un stat de drept autentic, noi credem că locul condamnaților nu este în posturi de demnitate publică, iar ministrul justiției trebuie să împărtășească această opinie care este extrem de comună în țările membre UE!

– Ministrul nu este de acord că șeful DNA s-a pus pe lista celor care intervievează procurorii care aplică pentru DNA. Această atribuție este firească într-o instituție și este necenzurabilă;

– Ministrul e nemulțumit că șeful DNA se implică în schimbările de politică penală. Opinia unității de elită anticorupție cu privire la modificările legislative este utilă. Există chiar atribuții legale de propunere sau avizare de către magistrați a unor propuneri legislative. Mai mult, în baza principiului colaborării loiale dintre autoritățile statului, e normal să fie ascultate opiniile celor care combat corupția atunci când se modifică cadrul de funcționare și operare în acest domeniu. Că este așa o spune Consiliul Europei în două opinii ale CCJE: „Magistraţii trebuie să fie consultaţi şi să joace un rol activ în elaborarea oricărei legislaţii ce priveşte statutul lor şi funcţionarea sistemului judiciar” (A se vedea Avizul CCJE nr. 3(2002), paragraful 34) și „Competenţa magistraţilor este valoroasă şi atunci când este vorba despre chestiuni din afara politicii judiciare” (A se vedea Avizul CCJE nr. 18(2015), paragraful 31)

– Ministrul e nemulțumit că șeful DNA a creat imaginea cum că România ar fi un stat profund corupt. Din păcate nu este doar o imagine, ci este o realitate: România este un stat captiv, cu o corupție endemică, extinsă la toate instituțiile și autoritățile statului. Doar dacă amintim de Indexul de percepție a corupției lansat săptămâna trecută, vedem că România ocupă în UE locul 25 la corupție, iar în clasamentul mondial suntem sub jumătatea listei;

Raportul este pe alocuri ilogic: după ce afirmă că rostul procurorilor nu este să obțină condamnări cu orice preț, imediat vine și critică faptul că a crescut numărul de achitări ca și cum acest lucru ar fi în mod automat ceva culpabil (noi bănuim că este vorba de achitările pentru abuzul în serviciu generate de decizia CCR menționată mai sus). De asemenea, după ce critică șeful DNA că se implică în unele dosare (cazul OUG 13), vine și critică neimplicarea în alte dosare care au ajuns la prescripție (cazul Microsoft);

Raportul omite în mod inexplicabil explicații ministeriale în legătură cu intensele dezbateri publice privind cazul Microsoft și cazul DNA Ploiești. Ministrul are astfel o dublă măsură: pe situații mai vechi și nesoluționate încă își prezintă opinia și găsește responsabilul, dar nu are nicio opinie referitoare la cele mai mari așteptări din ultimele luni ale publicului. Eliminarea printr-un singur rând a celui mai important caz din istoria DNA vizând mai mulți miniștri, soldat  cu un prejudiciu uriaș, denotă o ignorare a unei situații halucinante, bugetul de stat fiind „prădat” într-un mod inacceptabil. Credem că este de datoria ministrului justiției ca, în zilele următoare, să înștiințeze toate autoritățile astfel păgubite care sunt mijloacele administrative sau civile pentru recuperarea prejudiciilor de la cei vinovați de producerea lor, dar neurmăriți penal.

În concluzie, raportul ministrului justiției ignoră practicile în domeniu. Publicarea lui mai înainte de sesizarea CSM a pus o presiune uriașă pe instituție și constituie o lovitură de imagine a celei mai reprezentante figuri în lupta anticorupție din ultimii cinci ani. Ministrul folosește informații nepublice sau zvonuri din presă pentru a-și fonda o decizie luată mai înainte de finalizarea evaluării. Celelalte motive nu justifică propuenrea de revocare. Raportul este profund subiectiv și cu un singur obiectiv: nu de analiză a activității unei instituții sau șefului acestuia, ci de revocare a șefului DNA.

Lucian Checherita, presedinte VeDem Just

Distribuie acest articol

23 COMENTARII

  1. „Dirijorul afon”

    Scriam in 2017 un comentariu (la un articol de Dan Tapalaga) despre „magistratii afoni” – care nu ar fi trebuit sa ajunga niciodata magistrati (despre „magistratii din UNJR, promotorii unei dezgustatoare forme de protest: greva pentru bani facuta in numele unor principii inalte”). Cred ca ideile din acel comentariu sunt din nou (din pacate) de actualitate:

    Magistratii au primit „salarii speciale” pentru a rezista tentativelor de corupere exercitate de catre infractori. Din pacate, „coruptia” morala preexistenta intrarii in magistratura nu a fost luata in calcul. Din acesta cauza, nicio marire de salariu nu va functiona ca un filtru care sa garanteze calitatea corpului magistratilor.

    Un magistrat fara un puternic spirit justitiar (adica fara o moralitate exemplara) este similar cu un muzician fara ureche muzicala („afon”). Tot asa cum la Conservator nu are ce sa caute cineva fara ureche muzicala, la Drept nu au ce sa caute indivizi cu o moralitate laxa. Nu este suficient sa „tocesti” principii de drept pentru a imparti dreptatea (mai ales atunci cand si legislatia este de proasta calitate – tot datorita „afonilor” in drept). Calitatea (moralitatea) majoritatii magistratilor nu poate sa fie mai buna decat calitatea (moralitatea) sistemului de invatamant care ii selecteaza si ii formeaza. In plus, in Romania mai exista si unii magistrati formati in perioada comunista care perpetueaza in sistem mentalitatile („moralitatea”) acelei periode. In aceste conditii, nu este de mirare ca pentru magistratii „afoni” „banii sunt tot ce conteaza”. Afirmatiile acestora ca sustin „reformarea” justitiei cu scopul intaririi statului de drept suna fals.

    ***

    Dupa ce „dirijorul afon” al justitiei „si-a castigat titlul de ministru al borfasilor”, ultima speranta este ca CSM nu va falsa si va interpreta corect partitura statului de drept, oferind astfel Presedintelui Iohannis cel mai puternic argument pentru a refuza demiterea doamnei Kovesi („dirijorul” profesionist al DNA).

    Daca CSM va da un aviz favorabil „rechizitoriului” lui Tudorel Toader, atunci un eventual refuz al Presedintelui Iohannis de a o demite pe sefa DNA va fi interpretat de catre PSD (exista precedent) ca fiind un grav conflict constitutional intre puterile statului, adica o grava incalcarea a Constitutiei de catre Presedinte. In acest caz, exista un risc major ca PSD sa initieze procedura suspendarii Presedintelui.

    Sa speram ca CSM va intelege adevarata miza a mascaradei pusa in scena de PSD-ALDE si nu va cadea in capcana sofismelor lui Tudorel Toader.

    • Nici o sansa.
      CSM este de mult un conclav de interese meschine de clan , financiare , politice….. toate MIZERABILE !
      Votul va fi, ca si cel al Curtii Consitutionale in numeroase cazuri, aservit PSD.
      Oricum am da-o ajungem la solutia care s eimunea inca dela auto-demiterea propriului guvern GRINDEANU de catre PSD: presedintele sa forteze alegeri anticipate, chiar cu riscul suspendarii , fara teama de risc politic

  2. Felicitari autorilor pentru aceasta refutare argumentata a unei poliloghii nerusinate!
    Stie oare Dl Ministru, care pare amplu informat din surse mass-media in timp ce ignora complet CSM, ca tatal Dnei Kovesi a primit telefoane de amenintare de la cativa indivizi investigati de DNA (si care au parasit tara in mare viteza cand li s-a aflat numele), iar ulterior tatal Dnei Kovesi a decedat (intamplator sau nu?)

  3. Opinia Asociatiei VeDemJust lamureste temeinic, fara echivoc, reaua-vointa cu care a fost intocmit pseudo raportul ministrului justitiei. Prin urmare, cred ca a devenit evident ca am asistat la naufragiul moral si profesional al lui Toader Tudorel – acest Titanic al justitiei romanesti. Vorba unui personaj celebru din dramaturgia romaneasca interbelica: „splendida catastrofa!”.

  4. Ca de obicei, dl. Danilet prezinta diverse aspecte pe intelesul celor care nu sunt de formatie juristi.

    Din pacate, stim cu totii ca PSD-ALDE nu dau doi bani pe faptul ca actul respectiv sfideaza inclusiv logica, atata timp cat le serveste lor interesul. Dupa cum declara un inalt oficial rus acum 1-2 ani: adevarul e un punct de vedere.

    • Dar cu aceasta argumentatie nu prea au cum sa se lupte: Iata cum vor astia sa gaseasca motve de suspendare pentruca pretentia aia nelegala ca dl Iohannis ar fi obligat sa raspunda doar pozitiv la solicitarea lui TT este doar pentru a se induce in mintea celor care nu pricep ca daca nu face asa, asta ar fi un motiv de suspendare. Ori repet cat timp presedintele indiferent ca tine sau nu cont de avizul CSM asteapta si actioneaza dupa si numai dupa acest aviz demonstreaza fara tagada ca in aceasta speta presedintele este liber sa faca ce crede dsa.
      Daca nu ar fi asa legea nu era necesar sa prevada avizul presedintele fiind obligat sa semneze ca primarul.

      • Interesanta, in acest context pozitia lui Dragnea: el se delimiteaza de opiniile celor mai vehementi din partidul sau. „Nu s-a pus niciun fel problema suspendarii presedintelui!”
        (la fel, nu era de acord cu impunera unei limite la abuz si tot asa).
        Nu am vazut daca tine degetele incrucisate dar evident vrea sa dea o imagine de tip mai cumsecade decat ceilalti…
        Deci, perceptia generala ca toate actiunile din ultimul an sunt indreptate catre salvarea sa sunt simple speculatii … zice dansul. Dormiti in pace!

      • Acum evident ca Iohannis o sa respinga revocarea si s-ar putea ca totul sa ajunga la CCR si atunci singurul argument juridic pe care-l poate avea CCR in vedere, este ce am spus eu mai sus. Si acest argument trebuie sa o faca sa respinga orice idee de conflict de interese intre Presedentia si Guvern sau Ministerul Justitiei . Cred ca problema asta s-a cam incheiat si cred ca procuratura trebuie conform dorintei si a lui Toader sa-si mareasca strokul(ritm, frecventa) la condamnari cu puscarie adica cu executare pentru acesti corupti care azi tremur-n izmene

  5. Foarte bună OPINIA asociației VeDem Just.

    Dorim doar să mai adăugăm la lipsurilii semnalate deja că Raportul nu a fost depus la Decanat într-un dosar cu șină și nici timbrele fiscale de 3 Lei nu sunt în dosar. De asemeni, nu am văzut adeverința de la bibliotecă, care să ateste că autorii raportului nu au cărți împrumutate și nici de la Biroul de Documente Secrete, că nu au hărți topografice și alte materiale strict secrete de serviciu împrumutate și nerestituite conform legii.

    În concluzie, noi cerem ca ministrul Tudorel să se prezinte la Decanat în cursul zilei de mâine cu taxu tuns pentru a i se scădea nota la purtare.

  6. Cei, ca mine, mai preocupati de actiunea in „spiritului legii” – deoarece subintelegand, cu naivitate, ca „litera legii” este stapanita de orice jurist -, sunt readusi, brusc si fara menajamente, la realitatea factuala, ubuesca, dar mai ales inacceptabila, ca ministrul justitiei, fost cadru universitar, fost judecator la CCR (!!!), ignora suveran insasi litera legii…
    E ca si cum, necunoscand abecedarul, tu vrei neaparat sa dai lectii de beletristica : esti ridicol.
    O data in plus – datorita celor cativa intelectuali publici carora le insuporta mediocritatea si impostura -, de aceasta data gratie dlui judecator C.Danilet si colaboratorilor sai, carora eu le admir actiunea, profesionalismul si…curajul, ni se repeta aceeasi lectie, pe care o avem de invatat : in democratie, scopul nu scuza mijloacele!

    • Ela, este adevarat si eu am spus-o in public acum niste zeci de ani ca dictonul scopul scuza mijloacele este unul care gresit imprumutat lui Machiaveli(probabil fiind prea dorit de toti cavalerii de industrie din politica europeana ) care nu a spus ca sunt scuzate ci doar justificate mijloacele cee ce nu-i chiar acelasi lucru .Evident este un principiu anticrestin pe care iezuitii l-au practicat. Personal atunci am spus ca ar trebui sa corectam dictonul intelegandu-l in sens mai logic si mai juridic: scopul nu scuza orice mijloc . Inca nu am fost citat dar in curand o sa fie careva care o sa-si aroge aceasta zicere a mea si nu ma supar ci ma si bucur. Tu acum te duci in extrema cealalta. :)
      Deh , calea de mijloc, calea de mijloc …:)

      PS azi as mai completa dictonul propus astfel : scopul nu scuza orice mijloc dar justifica unele dintre ele
      Evident ca asta precum si Evangheia lui Isus ne lasa toata libertatea si toata responsabilitatea.

  7. Magistratii raspund doar in fata CSM prin IJ, adica raspund in fata lor proprie si nu unei instante exterioara, independenta. E un fel de ” noi ne facem autocritica si ne si pedepsim intre noi”. Ce dragut.. Intrebarea e pentru ce mai exista ministerul si respectiv ministrul justitiei? Doar ca sa le semneze statele de plata si sa-i mangaie parinteste pe crestet? Mie mi se pare ca CSM-ul devine usor-usor stat in stat, avand in vedere ca nimeni n-are voie sa-i controleze. Pana la urma CSM-ul in fata cui raspunde, ca toti cetatenii Romaniei poarta o anumita raspundere acolo unde-si fac jobul. Pe CSM cine il controleaza ? Intreb si eu ca omu’. Cred ca doar retoric, oricum nu cred ca-mi va raspunde cineva.

  8. intrebare 1: de ce TOTI magistratii cu care am discutat considera ca Danilet este de la mediocru in jos dpdv profesional, insa puternic implicat in tabara sorosista?
    intrebare 2: daca este asa, de ce m-ar interesa opinia lui?

    • Dle Dan, ori dumneata minti ori magistratii aia erau redusi mintal si nu cred ca sunt multi magistrati redusi mintal asa ca personal cred ca te caracterizeaza placerea de jignii mintind.

      Eu daca vreau sa te jignesc nu mint, aleg o injuratura din acelea colorate ca limbaj ca sa seman si eu cu procurorul Negulescu sau cu unii medici adorabil de spurcati la gura

      Desigur ca les femmes savantes politic foarte corecte vor turba de furie :)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cristi Danilet
Cristi Danilethttp://cristidanilet.wordpress.com/
Cristi Danileţ este judecător din anul 1998, iar în perioada 2011-2016 a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Este promotorul educației juridice în școli și licee www.educatiejuridica.ro si membru fondator al asociației Voci pentru Democrație și Justiție www.vedemjust.ro

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro