.
Motto: “Nimic nu reuseste atat de plenar ca esecul” (Legile lui Murphy)
La alegerile din anul 2000 PNTCD a iesit din Parlament si intrat in istorie. După 16 ani, PNL a atins acel punct de minim imperios necesar unui proiect de “turnaround”, situat insa suficient de sus pentru a exista resursele de a mai iesi la suprafata. Daca va dori.
PNL a inceput sa coboare pe tobogan de cativa ani incoace, inca de la formarea USL, o alianta contra naturii care pe termen scurt a adus beneficii, insa pe termen lung a costat mai mult. Partidul nu are un discurs corect pozitionat, nu are diferentiator, nu are consistenta si constanta in idei, nu are purtatori adecvati de mesaj, nu are ingredientele necesare pentru a ocupa un loc distinct in mintea consumatorului, in cazul nostru, a alegatorului si implicit a cazut ca musca intre geamuri la aceste alegeri. Liberalii autentici nu se prea mai regasesc in el, dar nici in celelalte formatiuni. Pentru cei care doresc innoirea clasei politice, diminuarea coruptiei si a birocratiei, acest PNL nu genereaza credibilitate.
Rezultatele acestor alegeri ne releva faptul ca potentialul electoral al unui proiect politic centrat in jurul liberalismului autentic, al ideilor pro piata libera si proprietate privata este de cca. 40 %. Si aici calculez empiric cam 70-80 % din cei care au votat acum cu PNL, USR, ALDE, PMP, un procent mai mare de 50 % din actualii absenti, chiar si cateva procente care acum au votat acum PSD sau alte proiecte politice, inclusiv UDMR.
Opozitia si asumarea inechivoca pentru urmatorii ani a unei atare abordari, poate duce un proiect al celor care realizeaza faptul ca dezbaterea ideologica a viitorului nu va fi intre diferite doctrine politice pana mai ieri traditionale, ci intre “etatism” si “mai putin stat”, la un rezultat viitor de peste 30 %.
Societatea romaneasca dispune teoretic de resursele umane pentru o forma de constructie a unui proiect. Ele sunt acum disipate prin PNL, prin USR, prin alte formatiuni politice, printre formatorii de opinie si prin alte structuri ale societatii civile neimplicata politic..
Atingerea unui astfel de obiectiv nu este doar o chestiune partizana sau de importanta secundara. Este vitala pentru evolutia Romaniei pe termen scurt, mediu si lung. Este un pilon al luptei pentru libertate individuala, proprietate privata, piata libera si bunastare si impotriva expansiunii statului, a revenirii comunismului, totalitarismului si in final a saraciei generalizate.
Prima sansa intr-un astfel de demers o are inca PNL, detinator al unui brand relevat si notoriu, al unei reprezentari in Parlament si in administratia locala. Daca va valorifica sau nu aceasta oportunitate, raspunsul va fi aflat in urmatoarele luni. De autentici sau de impostori, locul “in piata” va fi probabil ocupat oricum, asta daca cumva “sistemul” nu va merge pe clasicul si validatul “divide et impera”.
Acest eșec usturător în algeri trebuie văzut acum ca o oportunitate. Ceea ce trebuie făcut, încă de mâine, este ca actuala conducere să își asume deschis eșecul, să arate ce și unde a greșit. Iar asta nu înseamnă doar niște demisii, ci și precizarea anume a erorilor : „Am greșit (bâlbâind nominalizarea candidatului pentru locale, rămânând în defensivă, fără să propunem valori la nivel de principii si de oameni . Ne-am evaluat greșit, am evaluat greșit societatea, am pierdut contactul cu alegătorii de dreapta). Asta e, hai să mergem mai departe, să ne întoarcem la ceea ce am reprezentat odată”.
Este necesara o conducere care să coaguleze tot ce are mai bun societatea – în interiorul sau în exteriorul PNL, in baza celei mai avantajoase forte motivationale: viziunea impartasita. Adică: figuri noi, credibile, importante, care să împărtășească valorile liberale. E timpul reconstrucției, cu întoarcere la miez, la bază, la principiile abandonate de dragul iluzoriilor si insuficientelor câștiguri gen USL sau „hai să ne încolonăm în spatele lui Cioloș”.
„Pentru cei care doresc innoirea clasei politice, diminuarea coruptiei si a birocratiei, acest PNL nu genereaza credibilitate.”
Trei obiective eronate. De aceea pierdeti mereu. Deoarece aveti obiective eronate. Innoirea clasei politice, diminuarea coruptiei si a birocratiei.
Nici o tara sanatoasa la cap nu-si propune aberatiile acestea.
de ce ar fi astea niste aberatii? pana si la stapanii tai din rusia tot se va schimba jupanul odata.
Innoirea clasei politice – Clasa politica se auto-innoieste biologic, natural. Politica este neschimbata de 3000 de ani -cel putin. Daca ai tu ceva nou meriti premiul Nobel.
Diminuarea coruptiei – nefiind cuantificabila nu poti arata daca a crescut sau a scazut .
Diminuarea birocratiei – toate administratiile au deja numarul optim de angajati , numar care variaza in timp si spatiu dupa necesitati auto-determinate. Nu ai la ce altceva sa raportezi necesarul de functionari , iar cand administratia are nevoie de mai putini sau mai multi da pur si simplu o circulara , e un simplu act administrativ practicat periodic. Daca programul tau politic este sa diminuezi birocratia te anunt ca ai invins, poti pleca acasa. Seful administratiei a redus-o deja de ieri exact atat cat e bine. Stii tu mai bine decat tehnocratul specialist ?
„Asta e, hai să să ne întoarcem la ceea ce am reprezentat odată”. Tocmai asta e, PNL nu a deviat de la cursul initial al lui Campeanu, a fost un partid-balama si asa a ramas, a fost un partid al tranzactiilor pe sub masa si asa a ramas, a fost incapabil sa faca opozitie si asa a ramas, nu a avut niciodata proiecte reale (daca nu socotim astfel scamatorii de genul proiectului lui Campeanu de a-l face pe Rege Presedinte sau ideea de a-l face pe M. Munteanu primarul liberal al Bucurestiului ! ) PNL a fost si este o mare teapa, un biznis foarte profitabil pentru unii, in care marfa vinduta smechereste au fost iluziile noastre.
Subscriu. USL nu a fost nicio ”alianță contra naturii”, a fost o recunoaștere a realității. PNL e din același aluat cu PSD (a se vedea mari liberali ca Tăriceanu și Vosganian, precum și Fenechiu, Chiuariu etc.) doar că oferă o imagine un pic mai ”spălată”. Însă e o simplă cosmetizare, bună să atragă voturile unor bulversați care habar n-au ce e aia ”dreapta” și cum ar trebui să arate ea.
Ati uitat de onor dl Antonescu care de fapt el a fost artizanul intelegerii Dreapta-Stanga aka USL.
Mea culpa. Chiar uitasem de Crin Antonescu. Însă el s-ar putea să aibă o scuză, unele dintre manifestările lui par să aibă accente patolgice.
PNL are doar eticheta „de dreapta”. In realitate sunt cam aceeasi masa ca si PSD – oportunisti si fripturisti care n-au nicio idee de dreapta, nicio directie, niciun interes in afara de alimentarea sinecuristilor dependenti si de umplerea propriilor buzunare.
Singurul PNL-ist mai „simpatic” era Paleologu, si l-au dat afara. Din pozitia de independent, n-a fost foarte vizibil.
Iar madam Gorghiu (si Blaga, cat a fost pe-acolo) e un dezastru ca presedinte de partid. Doar reactii – toate nefericite – nicio actiune planificata. Doar idei fantastice aruncate in aer, doar-doar s-o lipi ceva. Ce-a fost povestea cu reprezentantul liberalilor in cursa pentru Bucuresti? Non-combat sau pura prostie? Ce-a fost povestea asta cu Ciolos premier, daca PNL castiga? Se terminasera oamenii din PNL?!
A mers o data – cu Iohannis sustinut de asa-zisa dreapta, pentru ca parea de fapt independent de partide si era vazut ca neamt asezat si metodic. Dupa deziluzionarea alegatorilor, se mai astepta PNL-ul sa vina cu aceeasi smecherie si sa mai faca scor bun?!
Nu ca PSD e mai bun… De la bun inceput era previzibil ca vor marsa pe Dragnea premier, eventual cu bataie lunga spre presedintie… Dar cei „de dreapta” au ramas nepregatiti si au servit parlamentul celor din „stanga”.
Jumuliti vom fi tot noi, cum jumuliti am fi fost indiferent cine castiga…
Cele doua partide „istorice” nu au fost reinfiintate de adevaratii taranisti (chiar daca printre ei figura si Coposu) ori liberali, ci de infiltratii manastirii Secu.
O greseala politica reactivarea partidelor istorice.
Cam asa este,din pacate si in plus un PNL care in 1992 nu era in stare sa organizeze fara sa se incurce stangul in dreptul o excursie cu trei autocare la Florica, cum sa pretinda sa guverneze o tara?
Really dude, „imperios necesar”? „Imperios” implica necesar, deci avem pleonasm. In alta ordine de idei, in societatea contemporana, daca folosesti „afabil” in loc de „amabil” pari doar un fanfaron, rolul limbajului este acela de a comunica o idee, iar simplitatea cuvintelor denota eleganta. „Absolut” este mai simplu ca „imperios”, deci mai elegant.
Simpatizantii de dreapta au stat acasa pentru ca nu au avut un partid de dreapta pe care sa il voteze. Povestea cu tinerii care nu au iesit la vot din varii motive e o presupunere. E adevarat ca si retienrea simpatizantilor e tot o presupunere. Pai, tocmai…
A lasa o asa-zisa stanga sa castige a fost singura modalitate practica prin care acesti cetateni au putut sa-si transmita mesajul: nevoia unui partid de dreapta.
Sapand mai adanc, mesajul este chiar mai interesant: electoratul vrea partide fundamentate4 ideologic (conservatoare, social-democrate etc.) NU aceste grupari de indivizi debusolate.
Este de fapt semnalul inceputului tranzitiei noastre spre o democratie reala si spre capitalism. Sau sper sa fie.
===
Din pacate am zabovit prea mult in comunism, din 1989 si pana acum si capitalul uman s-a tot erodat.
Acum capitalul uman necesar fundamentarii partidelor este foarte redus si imprastiat (cum bine zice autorul).
==
Propunerea mea este mult mai simpla: se gasesc doi analisti capabili sa scrie una pagina web prin care sa defineasca un partid de dreapta romanesc?
Prin una pagina inteleg un ecran, cateva sute de cuvinte, dar care sa descrie clar doctrina, valorile si obiectivele unui partid de dreapta – hai sa spunem conservator.
Ce o sa vi se para ciudat este ca am aceeasi propunere si pentru un partid de stanga (citeste social-democrat).
Veti spune: „Pai, stanga a castigat!”
Si v-as raspunde „Unde vedeti voi stanga?”
Ati omorit o posibila discutie atat de frumoasa despre stinga si dreapta , mai ramane sa demitizati democratia si statul de drept . Daca ne lasati fara miturile noastre dragi ne obligati sa rationalizam realitatea crunta si dura , ne obligati sa ne maturizam , lucru neplacut pentru noi si periculos pentru parinti . Cu asemenea demersuri nu ne castigati simpatia ci respectul. Probabil ca intr-o zi in sinea noastra va vom multumi , dar tot nu va vom iubi. In cele mai grele momente ne vom spune ca parca tot mai bine era sub pulpana parintilor care ne trimiteau la produs .
„Ne obligati sa rationalizam realitatea crunta si dura” și „ tot mai bine era sub pulpana parintilor”.
prezintă exact mesajul articoului redactat de Dragoș Filipescu.
Daca in legea electorala ar exista votul alb cu semnificatia :nu avem ce vota si votul anulat chiar si cu o injuratura ca semn de respingere totala
am putea vedea exact cata dreptate ai
„PNL a inceput sa coboare pe tobogan de cativa ani incoace, inca de la formarea USL, o alianta contra naturii care pe termen scurt a adus beneficii, insa pe termen lung a costat mai mult.”
O analiză total lipsită de realism.
În 2012, USL a luat 60% din voturi, ceea ce nu s-ar fi întâmplat dacă electoratul PNL ar fi respins masiv alianţa făcută.
Scorul tradiţional al PSD este de 30-35% (la vremea respectivă nu apăruseră încă fenomenul Colectiv şi tehnocraţii care să salte PSD cu minim 10%), dar chiar punând 40%, ceea ce nu cred că lua singur în 2012, tot rezultă un scor de cca. 20% pentru vechiul PNL, cât a luat în 2016 noul PNL după fuziunea cu PDL.
Problema şi eroarea imensă a celor două partide – PNL şi PDL – a fost fuziunea.
Chiar dacă ambele erau sau se declarau de dreapta, ele aveau o viziune diferită asupra lumii, la fel şi electoratele lor.
Pedeliştii erau băsişti, entuziaşti ai eurobirocraţiei, probabil mai mult sau mai puţin pasionaţi de anticorupţie şi mai degrabă oportunişti de dreapta, în fond foşti fesenişti (să nu uităm că PD a fost un partid de stânga cea mai mare parte din existenţa lui, iar bună parte din electoratul PDL a fost „moştenit” de la PD).
PNL era un partid mai puţin european, mai prietenos cu întreprinzătorul local, mai preocupat de privatizare şi relaxare fiscală decât de anticorupţie.
Din scorurile obţinute în 2012, respectiv 2016, este evident că mare parte din electoratul vechiului PNL a respins alianţa cu băsiştii de la PDL, nu alianţa cu PSD din 2012. O parte au votat ALDE, o parte probabil au stat acasă şi mică parte au votat noul PNL.
La fel s-a întâmplat şi cu electoratul PDL – a respins alianţa cu foştii uselişti, o parte au votat cu PMP, o parte cu USR, o parte au stat acasă.
Mai puţin de jumătate din votanţii tradiţionali ai PDL, respectiv PNL, au votat cu noul PNL.
PNL-ul actual ar trebui să-și schimbe urgent numele, pentru ca I.C.Bratianu, Mihail Kogălniceanu, Ion I.C. Brătianu să nu se întoarcă în mormânt. Un nume potrivit acum ar fi PSD filiala secundă Teleorman. Astfel conducătorii partidului își vor atinge scopurile.