vineri, octombrie 23, 2020

Opțiunile geopolitice ale Europei în relația cu America și China

In caricatura care însoțește un articol apărut în Wall Street Journal, sub semnătura lui Andrew Michta, decanul College of International and Security Studies de la George C. Marshall European Center for Security Studies din Garmisch-Partenkirchen, apare un uriaș urs Panda, simbolizînd regimul de la Beijing, care, sub privirea gînditor-întrebătoare a lui Uncle Sam (Statele Unite), își însusește una cîte una de pe o tablă de șah pe care sunt imprimate stelele de pe steagul UE piesele (care arată și ele ca niște ursuleți Panda) reprezentînd statele membre din Uniune. Articolul în cauză, intitulat „Poate China întoarce Europa împotriva Americii?„, prefața întîlnirea la vîrf UE – China din 15 septembrie.

Amînată în cîteva rînduri, aceasta a fost inițial gîndită ca una care urma să aibă loc, cu mare pompă, la Leipzig, pentru a proba faptul că cele 27 de state din Uniune erau unite în demersul de gestiune a unei relații complexe, simultan de colaborare și confruntare, cu o mare putere care în cursul acestui an a fost descrisă drept un „rival strategic„. Un diplomat european spunea că Berlinul, care deține președinția în exercițiu a UE, vedea în acest eveniment unul care urma să marcheze un final apoteotic de carieră, un fel de „bijuterie a coroanei”, pentru cancelarul Angela Merkel care s-a arătat a fi în mod constant un suporter în favoarea unei bune relații cu China. Pînă la urmă, spre dezamăgirea dnei Merkel, a avut loc doar un mult mai modest summit virtual care, de partea UE i-a mai reunit alături de Angela Merkel pe Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, și pe Charles Michel, președintele Consiliului European, iar de partea chineză o echipă sub bagheta lui Xi Jinping, considerat unanim drept cel mai puternic lider chinez de la Mao.

Controlul Eurasiei – condiție pentru obținerea hegemoniei globale

Pe fond, Andrew Michta se întreba în articol dacă în bătălia geopolitică dintre America și China Xi va încerca să repete ceea ce a făcut în 1972 Richard Nixon atunci cînd în urma unei călătorii la Beijing a reușit să-i atragă de partea sa pe chinezi în confruntarea cu Uniunea Sovietică. Numai că dacă nu există nici o îndoială că intențiile Chinei urmăresc un astfel de scenariu, se vede asta și din intensul desant diplomatic din Europa (doar cu 3 săptămîni în urmă ministrul de externe chinez Wang Yi a avut întîlniri în Italia, Olanda, Norvegia, Franța și Germania în timp ce în paralel un membru al Biroului Politic de la Beijing a vizitat Grecia și Spania) este greu de estimat în acest moment succesul demersului Chinei. În fapt, răspunsul european pare să fie mai degrabă unul rezervat, dacă nu chiar negativ, chiar dacă UE nu pare deloc dispusă nici să se alinieze explicit de partea Statele Unite în acest meci geopolitic hotărîtor pentru felul în care va arăta lumea în viitor.

Obiectivul major al Chinei este de a obține ceea ce Andrew Michta numește „o inversiune globală în materie de fluxuri comerciale”. Fluxuri comerciale care în prezent se derulează preponderent pe mare sub protecția Statelor Unite care dețin supremația absolută din acest punct de vedere. Beijingul încearcă, desigur, să erodeze acest avantaj, dar se concentrează cu precădere pe arealul Mării Chinei de Sud pe unde tranzitează 40 procente din întregul comerț global. Însă alta este direcția strategică fundamentală pe care o are în vedere: realizarea unei căi alternative de comerț terestre către Europa, restul Asiei și chiar Africa, așa numitul „Drum al Mătăsii”, sau „Belt and Road Initiative” (BRI). Aceasta ar fi și cheia către obținerea unei hegemonii globale a Chinei care ar putea controla astfel un vast teritoriu, Eurasia, pe care marele geograf britanic Sir Harold Mackinder o considera, într-un celebru eseu din 1904, „The Geographical Pivot of History” și în cartea apărută în 1919, „Democratic Ideals and Reality” (un titlu foarte potrivit și pentru vremurile actuale, cînd iluziile ideologice par tot mai rupte de realitate), „regiunea pivot” („heartland”) al cărei control asigura dominația mondială.

Europa nu este singură pe traseul BRI însă reprezintă fără îndoială miza principală a Beijingului. Schimburile comerciale și investițiile europene în relația cu China au explodat în ultima decadă. De pildă investițiile cumulate chineze în Europa, în Marea Britanie, Germania, Italia și Franța au depășit deja 100 miliarde Euro. În Europa de Est acestea au ajuns la 8 miliarde Euro, cele mai importante fiind în 1,2 miliarde în România (5,4% din total), 2,5 miliarde în Ungaria și 1,5 miliarde în Polonia. În afară de asta Beijingul a făcut însă eforturi să-și extindă influența în Europa și pe dimensiunea de softpower, o componentă importantă fiind din acest punct de vedere cele aproape 140 de Institute Confucius din Europa, între care 4 în România, ca centre de propagandă și influență.

E adevărat, schimburile comerciale de bunuri și servicii dintre Statele Unite și Uniunea Europeană, care reprezintă împreună aproximativ jumătate din PIB-ul mondial, sunt mult mai importante. Au depășit nivelul de 1,3 Trilioane Euro anul trecut, adică aproape o treime din totalul schimburilor comerciale de pe glob. În paralel, investițiile totale făcute pe cele două maluri ale Atlanticului ajunseseră la aproape 4 trilioane în 2018. Investițiile din UE în Statele Unite (2,18 trilioane, în 2018) erau de opt ori mai mari decît cele făcute de UE în China și India, luate împreună. Însă pentru o serie întreagă de state europene, cu precădere pentru Germania, interesele sale comerciale legate de China sunt importante.

Mai există un alt factor important în această ecuație geostrategică asociată rutelor de comerț, din păcate prea puțin discutat. Este vorba de ruta maritimă arctică, între Asia și Europa, mult mai scurtă decît cele tradiționale, care a devenit în tot mai mare măsură viabilă datorită topirii parțiale a gheții în zona Polului Nord. Există de aceea o competiție care a crescut semnificativ în intensitate între statele riverane Oceanului Arctic, între care sunt Rusia, Canada, Norvegia și Statele Unite, pentru exploatarea și controlul acestei rute. Lor li s-a adăugat China care s-a declarat „țară aproape arctică” și pregătește o flotă navală adaptată acestor condiții. Iată un alt spațiu devenit între timp relevant prin prisma bătăliei geopolitice și care poate contribui și el la „inversiunea” de care amintea Andrew Michta.

Un summit virtual cu rezultate modeste

Dacă revenim însă reuniunea virtuală la vîrf UE – China, miza acesteia era aceea de a se face pași decisivi pe cale semnării unui acord strategic între cele două părți care să precizeze parametri fundamentali ai relațiilor economice bilaterale, între care tratamentul egal în materie de investiții, protecția drepturilor de proprietate intelectuală, subvențiile chinezești și lupta împotriva a ceea ce a devenit o adevărată obsesie pentru marea majoritate a elitelor din Europa și America, „Schimbările Climatice”. Rezultatele par să fi fost mai degrabă modeste. Pentru că deși europenii au evitat pînă acum în general să adopte o atitudine excesiv de contondentă în raport cu China și nici nu s-au raliat poziției americane, pe care totuși o împărtășesc în mare parte, au devenit tot mai îngrijorați și mai iritați de atitudinea tot mai agresivă a Berlinului. China a mizat la rîndul său excesiv pe faptul că din cauza crizei economice provocate de pandemie vor accepta concesiile minore pe care le face, cum sunt de pildă o creștere a agro-importurile (la fel ca în cazul Americii) și promisiuni de intenție declarative privind lupta împotriva Schimbărilor Climatice, închizînd ochii în chestiuni precum subvențiile sau blocajele la intrarea pe piața a produselor pe care le consideră „sensibile”.

Oricum, sunt de părere mulți analiști, ca strategie pe termen mediu și lung China își propune să ofere, inclusiv copiind, produse și echipamente cu valoare adăugată mare similare cu cele occidentale, la prețuri mai mici, eventual subvenționate, scoțîndu-le astfel oricum pe acestea nu numai de pe piața sa ci și de pe cea mondială. Moment în care accesul pe piața chineză va deveni în mare măsură irelevant. Este exact tipul de strategie care a funcționat în cazul Huawei. Sau, un alt exemplu, după ce au blocat accesul unor companii ca Visa, American Express sau Mastercard pe piața financiară din China Beijingul declară că este dispus să ridice restricțiile acum cînd accesul nu mai are nici un fel de valoare din moment ce pe plan intern marea majoritate an plăților se fac cu aplicații pe mobil. De aceea, deja avertizați, europenii au rămas scepetici. „China nu ne-a convins pînă acum că merită să semnăm un acord strategic în materie de investiții„, a declarat Ursula von der Leyen. Cu atît mai mult cu cît, la criticile venite din Europa, în principal de la Charles Michel, privind Hong Kong-ul și acțiunile represive împotriva uighurilor Xi Jinping a replicat că acestea sunt chestiuni interne în care europenii nu ar trebuie să se amestece, la fel cum Beijingul, a spus el, China nu se amestecă în problemele din UE legate de drepturile omulu! (a menționat antisemitismul). Numai că, atunci europenii au toate motivele să se întrebe cîtă încredere ar putea avea într-un guvern precum cel de la Beijing care încalcă un acord internațional, cel semnat cu Marea Britanie în chestiunea Hong Kong-ului.

În acest context, într-o opinie post-summit think tank-ul Bruegel își exprima dubiile în legătură cu utilitatea în sine a summit-ului. Și Global Public Policy Institute scrie„2020 va fi anul în care s-au consumat iluziile UE în privința unui semnării unui acord de partenariat strategic cu China”, pentru care în special Angela Merkel a militat constant. Nu a fost nici pe departe summit-ul la care visa dna Merkel, este de părere și Politico. Însă, cu toate acestea e greu de tras o concluzie definitivă privind felul în care se va poziționa în viitor UE în relația cu China și Statele Unite. Charles Michel a ținut, de pildă, să avertizeze că „Europa va fi un jucător, nu un teren de joc„, adică va acționa independent, nu se va alătura nici Chinei nici Americii. O declarație care sună bine pe hîrtie dar care are prea puțină legătură cu realitatea de pe „terenul de joc” unde UE este totuși un actor minor, cu excepția dimensiunii sale economice.

Germania: piesa-cheie în poziționare UE în raport cu China

Pînă la urmă, din această perspectivă un cuvînt hotărîtor în ceea ce privește decizia îl va avea Germania. Analiștii consideră Germania călcîiul lui Ahile al UE în relația cu China. Și din cauza investițiilor de acolo, aproape 17 miliarde Euro, dar mai ales din cauza exporturilor germane în China. În 2018 exporturile germane în China, de bunuri și servicii, au totalizat 106 miliarde Euro, mai mult decît cele combinate ale următoarelor 6 țări, Franța (32 miliarde), Italia (21 miliarde), Olanda (12 miliarde), Irlanda, Suedia si Spania. „Punctul slab al Europei este Germania, iar în Germania este industria auto, iar în cazul industriei auto este Volkswagen”, remarca Max Zenglein, de la MERCATOR, un think tank specializat în chestiunea relațiilor cu China. Într-adevăr, Volkswagen a vîndut în 2018 4,2 milioane de automobile pe piața chineză față de doar 350 mii cîte a vîndut pe cea americană, amănunt pe care Beijingul are grijă permanent să-l menționeze. În acest context un oficial comercial dintr-o țară din UE scotea în evidență disponibilitatea Germaniei de a lăsa ca Huawei să se implice în rețelele sale mobile ca o dovadă că relația Berlinului cu Beijingul merge mai departe decît cea din timpul Uniunii Sovietice. „Germania nu ar fi lăsat niciodată Uniunea Sovietică să-i construiască rețeaua sa de comunicații„.

După cum nu a fost uitat nici un alt punct sensibil, mai ales pentru Berlin care ține să dea permanent altora lecții despre valori și multilateralism. E vorba de dublul standard, de ipocrizia cu care operează, în funcție de interesele influentului său lobby industrial. În timp ce Germania a oprit ratificarea unui acord comercial cu blocul sud-american Mercosur, invocând politicile de defrișare ale președintelui brazilian Jair Bolsonaro, în principal din considerente de politică internă, datorită presiunilor ecologiste, Berlinul susține acum acordul cu China, insistând că comerțul ar trebui să fie separat de drepturile omului.

Un deputat european din grupul liberal Renew Europe implicat în dosarul negocierilor privind acordul Mercosur a spus că s-a ajuns astfel ca pădurea tropicală din Brazilia să fie mai importantă decît persoanele care suferă încălcări ale drepturilor omului în Hong Kong sau Xinjiang. „Punînd drepturile omului între paranteze în relația cu Chinadna Merkel nu se confruntă cu costuri politice interne, dar riscă să-și alieneze partenerii democratici din Asia și SUA„Germania este pusă în fața unei întrebări foarte incomode„, remarcă și Lee-Makiyama, directorul Centrului European pentru Economie Politică Internațională, „dacă drepturile copacilor sunt mai importante decât drepturile oamenilor – și de ce compasiunea germană se extinde la păduri, dar nu și la oamenii din Asia.” 

Alexandru Lăzescu

Articol apărut și în revista „22”

Distribuie acest articol

44 COMENTARII

    • Multi ar dori sa mai incerce inca o data miracolul comunist :)) Au venit tinerele generatii indoctrinate in Vest cu povesti despre cat de rau e capitalismul si musai neaparat marxismul le va rezolva problemele. Ar fi comic daca nu ar fi tragic.

  1. Domnilor strategi,

    1. Industria auto germana este intradevar lider mondial si evident principalul rival al industriei auto americane. Trebuie subliniat insa si faptul ca polonezii, slovacii, ungurii, romanii, spaniolii, italienii, englezii, etc traiesc si ei bine din exporturile automobilelor germane (a se vedea lista furnizorilor si a fabricilor auto din UE). Cat timp vor reusi eurpenii (in frunte cu germanii) sa isi mentina locul pe podium nu se stie! Tesla de ex construieste fabrici de VE in Germania, si mai nou chinezii vin sa construiasca fabriciile de baterii – motorul viitorului (pentru cei mai putin informati, bateria reprezinta circa 40% din pretul vehiculului electric). https://www.youtube.com/watch?v=3BZ2225OJDg

    2. in anul 2018, exporturile SUA in China au totalizat suma de 179,3 miliarde de dolari, iar prin asa zisul razboi comercial SUA vs China, presedintele in exercitiu (Admin Trump) nu incearca altceva decat sa reduca deficitul bilantului comercial (avand in vedere ca cifra importurilor din China este mult mai mare). In acest context, din perspectvia unor tink-tankuri americane (probabil si din perspectiva administratiei Trump) Germania este considerata a fi cel mai mare rival pe piata globala in general si pe piata chineza in particular (Germania este rea;)

    3. Last but not least, Romania ocupa din nou locul nr 1 pe podiumul relclamatiilor la OLAF si este cam greoaie (sa zicem asa) la absorbtia fondurilor europene, la reconstructia infrastructurii si la atragerea investitiilor directe straine (IDS).

  2. O perioada extrem de framantata – dar daca nici dupa pandemie nu se intelege ca si ieri si astazi si cel mai probabil si maine ar trebui sa acordam mai multa atentie principiilor si mai putin relatiilor /optiunilor geopolitice atunci nimic nu se mai poate face…

    Principiile prevaleaza asupra tranzactiilor/investitiilor dar daca principiile sunt respectate atunci si tranzactiile/investiile sunt unele benefice – altfel este un cui in talpa care mai devreme sau mai tarziu va produce dureri mari.

    Pandemia a demonstrat cu varf si indesat ce inseamna sa depinzi de un partener care nu este credibil si pe care nu te poti baza si atunci de ce mai doresc unii sa continue o relatie care se vede limpede ca este toxica? Usurel si frumusel poti sa iti iei la revedere…

    Sigur de buna ziua nu incape indoiala ca exista loc dar branza a fost si va fi mereu pe bani si uneori costa cat nu face…

    Avantajul chinei este ca actioneaza concentrat, in puncte diferite si unde a gasit cea mai mica bresa a penetrat puternic – la o astfel de provocare nu poti sa raspunzi decat tot unitar, adica USA+Europa – together stronger, asta daca cele doua au aceleasi principii…

  3. Mda, caricatura din WSJ e in stilul propagandei din razboiul rece, numai ca acum au schimbat ursul brun sovietic cu ursul Panda chinez.
    In mod cert chinezii au capital de investit si dupa ce au acaparat o treime din Africa au inceput asaltul pe pietele evoluate.

    Numai ca e un pic de ipocrizie sa vezi cum americanii arata cu degetul spre UE cata vreme investitiile chineze un SUA si cele americane in China sunt peste cele cu care se pot lauda toti europenii laolalta. Vedeti aici: https://www.us-china-investment.org/fdi-data

    O relatie puternica intre tarile UE si China ar putea pozitiona mai bine continentul nostru in jocurile geopolitice. Chinezii sunt un jucator international de luat in seama si nu cred ca e in folosul european sa joace dupa cum dicteaza politica americana. Asta pentru ca si-ar submina in mod evident pozitia de negociere si ar fi perceputi o anexa a partenerilor de peste Atlantic. Nemaivorbind despre interesele comerciale in contextul in care Europa nu are resurse minerale strategice la nivelul Chinei sau SUA.

    UE ar trebui sa inceapa sa se emancipeze si sa inceapa sa se pozitioneze ca partener strategic si de influenta pe plan international. Asta nu inseamna ca nu trebuie sa ramana in relatii foarte bune cu americanii, ci doar sa inceapa sa-si mai apere si propriile interese. Altfel se va stinge incet si-si va irosi potentialul consistent de care dispune.

    Altfel de acord ca trebuie actionat cu prudenta si fara a ceda chinezilor obiective strategice.

    • @Bozo

      „O relatie puternica intre tarile UE si China ar putea pozitiona mai bine continentul nostru in jocurile geopolitice”

      Avand in vedere ca SUA si membrii UE impartasesc valori comune (democratie moderna, drepturile cetatenesti, pluralism politic, etc) preferabil ar fi fost pastrarea continuitatii de la finele razboiului rece, respectiv pastrarea relatiei puternice SUA-UE si promovarea reformei institutiilor internationale (o ordine mondiala bazata pe legi, reguli si reglementari).

      Din pacate insa, o parte a conservatorilor americani (promovatorii lui Mr America First) au vazut in UE un competitor chiar mai mare si decat China (dpdv exonomic ma refer, nu sistemic). De aici si ideile unor think-tankuri americane ca Germania ar fi „calcaiul lui Ahile”.

      • America First e o doctrina foarte buna pentru America. Uniunea Europeana, daca mai doreste sa mai existe in cativa ani, ar face bine sa vina cu propria doctrina Europe First, sau va fi minata din interior. Uniunea e destul de fragila, oamenii nici macar nu vorbesc aceeasi limba, singurul lucru care ii tine impreuna e lipsa grijilor caracteristica unui nivel de trai relativ elevat. Daca europa are pretentia sa cedeze din bunastarea cetatenilor prin finantarea diverselor programe tip sac fara fund (nerealistul pact verde), inflatie, taxe, dinamitarea serviciilor sociale prin importul nediscriminatoriu de migranti economici necalificati, sa nu se mire daca disensiunile din UE vor fi din ce mai mari. Exista o mare categorie de cetateni care usor usor devine eurosceptica, pe buna dreptate, pentru ca isi vad viata schimbata in mai rau de politicile neinspirate la nivel european. In general increderea in politicieni e la cota zero, insa exista senzatia ca pe cei de la tine din tara ii mai poti sanctiona prin vot, in timp ce nu imi amintesc cand am votat-o pe Leyen, Johanson & co…
        Spuneam acum ceva vreme ca sfarsitul UE i se va trage de la politica de imigratie, iata ca mi-au dat dreptate :) si s-au panicat un pic. Masurile pe care le vor lua (pe hartie cel putin) sunt insa duapa parerea mea too little, too late.

        • Cu mentlitatile sus numite nu vom castiga mare lucru, este impotriva colaborarii de care avem nevoie.
          UE a fost de partea SUA si o va ramane in continuare insa deschiderea catre ASIA este fireasca nu poate fi interzisa nimanui.
          Pericolul UE vine mai mult din interior decat din exterior, nationalismele si ifosele ne va „rupe gatul” daca fiecare tara UE se va crede „first”, avem deja destui „pacienti”

        • „Daca europa are pretentia sa cedeze din bunastarea cetatenilor prin finantarea diverselor programe tip sac fara fund (nerealistul pact verde),”

          Iata ca SUA are bani sa isi finanteze tranzitia energetica (evident ca modernizarea infrastructurii este „the backbone of any successful society and economy” nicidecum un sac fara fund). La fel si UK, Germania si alte economii dezvoltate. https://www.eia.gov/todayinenergy/detail.php?id=42655

          In ceea ce priveste Pactul Verde al UE, este un pact dedicat pentru finantarea unei tranzitii energetice echitabile pe teritoriul noilor membri in general (in special in Polonia si in Romania). In aceste tari, angajatii din administratia complexelor energetice de stat (si evident baietii destepti) sunt cam singurii care isi doresc o UE cu doua viteze!

          Cat despre restul aspectelor, blocul UE intradevar functioneaza cam greoi (nu este un monolit precum SUA sau UK de ex.). Cu timpul insa, membrii vor mai ceda o portie din mandria si din suveranitatea de odinioara in favoarea unei functionari mai eficiente.

  4. China gdp $13.61 trillion USD nu se poate compara cu US gdp $ 20.54 trillion USD sau cu EU gdp $18.292 trillion. Daca mai punem la socoteala superioritatea tehnologica a americanilor si europenilor, putem sa fim linistiti. Este modul americanilor de a inventa si cultiva dusmani, pe care in cele din urma ii inving in mod stralucit. Asa-zisul razboi US-China nu exista. Este ceva infinit de simplu: americani cer reducerea la limite rezonabile a deficitului comercial cu China si lucreaza pt reducerea spionajului chinezesc. Comunistii chinezi sunt multumiti ca o lume intreaga, mai ales proprii cetateni, isi inchipuie ca exista un razboi economic intre China si cea mai mare putere a lumii.

    • IIIon – Sau nu pricepi – sau esti platit sa … nu pricepi ! Chiar nu vezi atacurile necontenite ale comunistilor chinezi impotriva … tuturor ? Au ocupat ILEGAL tibetul, iar acum au declansat lupta desnationalizarii tibetanilor – Au un program de distrugere a uigurilor mahomedani – Cretinismul este prigonit de statul chinez – Au acaparat prin pungasie cam jumatate din Africa si acum actioneaza in America de Sud ! Au umplut lumea de „fake-uri” de praosta calitate si prostii se bucura si …. cumpara ! Ori unde intra chinezi incalcavlegile si fura tot ce se poate fura ! Cand dau ceva pe credit – conditiile sunt inrobitoare – vezi Pachistan si alte tari asiatice si africane Marea Chinei de Sud a devenit lac chinezesc – cu toate ca sunt mai multe tari riverane (Vietnam, Filipine …) Au ATACAT INTREAGA LUME cu nouyl virus – produs in laboratoare militare chineze ! Se pare ca l-au incercat CU SUCCES in Wuhan si – cu ajutorul NEPRECUPETIT al OMS , condus de un comunist abisinian – L-AU RASPANDIT IN LUME provocand pandemia cu grave efecte economice – CEEA CE DOREAU COMUNISTII CHINEZI ! Si iata si aparatorul indo.bitocit le sara in ajutor !

      • „Si iata si aparatorul indo.bitocit le sara in ajutor !” In mod normal nu ai ce sa cauti aici cu
        astfel de cuvinte. Poate la Romania Mare, daca mai exista. Cauta, o sa-ti gasesti locul.

  5. A bit unfair to single out Germany while being silent about the US (see, e.g,, https://foreignpolicy.com/2020/01/14/americans-investment-china-emerging-markets-united-states-trade-war/ or even better: https://www.statista.com/statistics/188629/united-states-direct-investments-in-china-since-2000/). I don´t say Europe and the US shouldn´t reduce their ties to China (and Russia too) but what is moral might not necessarily be profitable, at least short to middle term.

    PS The author has ignored the fact that there are actually eight Arctic countries. Worth mentioning because the frictions in the Arctic involve, i.a., Greenland and both the (supposedly) good and the bad guys:)

    https://www.bbc.com/news/world-europe-50598898

  6. China e un paper tiger cu arme atomice, dependent intelectual si economic de consumul restului lumii. In rest e un mare fake de plastic, o sinistra dictatura jingoista.

    America e ultimul bastion al capitalismului (chiar daca pe alocuri corupt) si libertatii individuale (din ce in ce mai restranse).

    La sud de USA e balta corupta mereu falimentara latina.

    Africa e un dezastru, in urma cu 150 de ani.

    Rusia e si ea fascistoida si cu apucaturile ei agresive vechi, dar e macar un ultim mare bastion al crestinatatii. Exista potential…si cam atat, deocamdata.

    Europa a inceput ca un vis incredibil si a incaput pe mana unor politicieni neomarxisti si socant de slabi preocupati de salvarea lumii intregi si pacturi verzi pe pereti in timp ce sandramaua se naruie in jurul lor. Tot ce au de facut e o doctrina Europe First. Nu ai cu cine.

    Romania… dupa cum bate vantul. La nivel de america latina. De-o fi unul, de-o fi altul…

  7. „E adevărat, schimburile comerciale de bunuri și servicii dintre Statele Unite și Uniunea Europeană, care reprezintă împreună aproximativ jumătate din PIB-ul mondial, sunt mult mai importante.”
    In opinia mea si dupa spusele altor specialisti la ora actuala schimbul de marfuri intre Europa si Asia, atentie nu China, este mai mare decat cel cu SUA, o fucusare exclusiva asupra Chinei denaturand tendintele globale.
    China este cel mai important jucator economic si politic din Asia dar sa nu uitam de Japonia, Corea de Sud, Taiwan, Malaesia, Singapur, Indonesia, India, Arabia Saudita, Turcia, Rusia, Australia, Iran, statele din zona centrala asiatica, toate fiind parteneri de afaceri cu Europa.
    In Asia avem o populatie de ca 4,5 miliarde de oameni fata de nici nici un miliard cat fac Europa si SUA impreuna, in fata acestor cifre, care poate fi piata viitorului ?
    Drumul Matasii este un proiect initiat de chinezi si care pleaca de la Shenzen si se termina in cel mai mare port fluvial din Europa, Duisburg, Germania.
    Astazi deja avem zeci de garnituri de tren care in timp de 2 saptamani pot acoperi acest spatiu fata de cele 6 saptamani ale navelor comerciale, cu alte cuvinte calea ferata devine un concurent major pt transportul naval , transport naval care tranziteaza poate cel mai vulnerabil si totodata important punct al globului, Canalul Suez fara sa mai amintesc de stramtoarea Hormuz.
    Sunt doua puncte o data blocate, pot declansa falimentul a state intregi.
    In acest context, China, care este cea mai interesata de rute alternative investeste masiv in Drumul Matasii.
    China s-a aliat cu Rusia, nu este un mariaj, este o alinta de conjunctura, in multe puncte de vedere interesele comune fiind acelasi si dupa spusele lui Putin, crearea unei zone economice de la Wladiwostok la Lisabona sau ce numim astazi Euroasia.
    Euroasia este locul in care se fac jocurile globale ale viitorului, SUA vand optiunea sa participe la el sau sa se retraga intr-un fel sau altul si sa se concentreze pe America si partea asiatica.
    Da, Germania si UE au interese majore in relatiile cu China, relatii care deocamdata sunt unilaterale in sensul obstructionarii de autoritatile de la Bejing a investiilor straine in China, patrunderea pe piata chineza fara suport si parteneri chinezi fiind imposibil.
    Lucrurile sunt foarte evoluate si nu exista cale de intors fara ca economia globala sa fie pusa la grea incercare, investorilor atat din SUA, Europa sau China orice tendinte de restrictionare fiind ceva de neimaginat, afacerile trebuie sa continue, cu orice pret.
    In afara de Corea de Nord modelul capitalist de productie sa impus pe tot globul, adevart cu nuante de la regiune la regiune, de la stat la stat , sistemele politice nemaifiind atat de relevante in relatiile economice.
    Cu alte alte cuvinte, afacerile trebuie sa continue si fiecare zona economica incepand cu America de Nord, Europa si pana in China putand sa-si faca propriul „plan de afaceri” fara a neglija Africa si America de Sud care vin puternic din urma, culmea, cu aport chinez pt si producatorul chinez o data cu cresterea salariilor in China va cauta oportunitati altudeva el fiind capitalist cu carnet de partid comunist.

  8. În Decembrie 2021 cancelara Angela Merkel e pensionară. Firma Telekom/RFG are componente de la Huawei. Încă nu e clar ce va urma.

    …”…. disponibilitatea Germaniei de a lăsa ca Huawei să se implice în rețelele sale mobile ca o dovadă că relația Berlinului cu Beijingul merge mai departe decît cea din timpul Uniunii Sovietice…. „…..

    Noul cancelar german (Armin Laschet/CDU NRW, Markus Söder/CSU Bayern, Friedrich Merz CDU/Blackrock) va avea 2022 un nou partener de coaliție la Berlin, ecologiștii Grüne, liberalii FDP sau din nou socialdemocrații SPD.
    SUA/NATO e partenerul strategic pentru RFG indiferent cine va fi cancelar la Berlin 2022 sau Președintele SUA 2021. Exportul, comerțul a fost strategia politică și economică germană (Nordstream 2, Huawei). Nu mai e.
    În articolul autorului lipsește ONU. De 75 de ani ONU (inițiată de SUA în Septembrie 1945, ca. 50 de state) are un rol de mediator în conflictele internaționale. Tedința articolului „anti-Merkel” exclude rolul ONU pentru politica RFG. Multilateralism la Berlin înseamnă în primul rând ONU, WTO (comerț, export), UE, NATO și diplomație (contacte, discuții) în loc de polemici și speculații geopolitice Dâmbovițene ca cele ale autorului. Conflictele de interese sunt starea normală în democrație. Ceva nou pentru unii aici pe contributors?
    Industria de auotmobile (22% din industrie în RFG) a avut un rol însemnat în export și economia germană. Azi firma Tesla (Elon Musk/SUA) construiește lângă Berlin o fabrică mare de automobile electrice. De ce la Grünheide/Brandenburg-Berlin și nu la Craiova sau București?
    În primăvara 2022 sunt alegeri Prezidențiale în Franța. Cred că UE e dirigată mult mai mult de la Paris decât de la Berlin sau Brussels. E. Macron e leaderul UE. Franța cere „suveranitate” pentru UE cea ce nu e altceva decât dorința politică franceză de a fi la nivelul SUA sau al Chinei în relațiile globale. Economic UE poate fi un actor global, nu numai un „teren de joc” pentru SUA și China. UE înseamnă Comisia/Brussels și cei 27 de parteneri din statele „naționale”.
    Unanimitate de voturi în consiliul ministerial al șefilor de state „naționale” împiedică o politică externă comunitară europeană azi și mâine. Comisia UE poate face propuneri. Decizia se ia în consiliul ministerial al șefilor de state „naționale” cu unanimitate de voturi în consiliile ministeriale. Toate decizile 2007-2021 în UE/Brussels au fost luate cu acordul Bucureștiului.
    Evitarea celor două remarci, rolul ONU/WTO (China a intrat 2001 în WTO) și procedura de decizii cu unanimitate de voturi în consiliile ministeriale în articolul autorului sunt mai mult speculații geopolitice Dâmbovițene cu referiri la unii autori „externi” decât o analiză completă și sustenabilă.
    În Decembrie 2021 cancelara Angela Merkel e pensionară.
    Nu știm cum și când se va stopa pandemia Covid-19, nu știm cum va evalua relansarea economică pe glob. China e deja din nou pe calea de creștere economică. Sudul UE e în criză dublă, cea cu pandemia Covid-19 și recesiunea economică. Comisia UE cumpără timp cu cele trei budgete (540 miliarde deja votate, 750 de miliarde Euro datorii ale comisiei și budgetul 2021-2027 de ca. 1.140 miliarde Euro ca contributie de 1%) pentru a evita falimentul financiar în Italia, Grecia, Spania, Portugalia etc. Problemele UE sunt în primul rând problemele din sudul mediteranean al UE, lipsa de competitivitate economică al acestor economii din statele „naționale”. Mai puțin probleme cu cancelara Angela Merkel/Berlin.

    „Omne animal post suffragium triste„
    România are de ales 2021. România nu e în ZE.19 Zona Euro și Schengen.
    Viitorul e deschis în România și în UE.

    • Secolul al 19 lea a fost unul european, 20. american iar 21 va fi unul asiatic si nu vad cum ne.am putea opune celor 4,5 miliarde de asiatici pe care ii doare nici macar in cot de ce se intampla in restul lumii,
      UE sa va orienta catre Asia fapt inceput de mult.

      • Fals.
        Ca sa poti domina lumea trebuie sa iti cladesti totul pe individ, pe democratie, pe iluminism, pe libertate, pe initiative individuale…Trebuie ca lumea sa doreasca sa fie dominata de tine, de cultura ta. Sa ne amintim cozile de 4 km de la primul mc donalds din moscova?
        Faptul ca trantesti la un loc toata asia e ridicol. India si China vor lucra impreuna? Slabe sanse.
        Singurul motiv pentru care China nu este o Cuba falimentara e ca s-a transformat in fabrica mondiala, cu complicitatea neoliberalilor globalisti din vest, manati de lacomie. De indata ce suficienti vestici vor fi atinsi de saracie – perdanti ai globalizarii, politicile se vor schimba 180 grade peste noapte. China nu va mai avea cui sa vanda si de unde sa fure tech, iar controlul strict al statului va sufoca orice initiativa individuala, inovatia, progresul. Aproape toate „povestile de succes” economic din china sunt bazate pe nepotism, obedienta, mana de lucru ieftina, tehnologie furata. Furtul a inceput de mult, de cand chinezii copiau migurile rusesti…Substantial ar fi sa vedem o china atinsa de umanism/libertate/valori individuale.. dar slabe sanse, in cultura asiatica. Este un gigant de hartie, care si-a contruit cu atentie acel „face” specific culturii asiatice. Multa forma, putin fond.

        • „Singurul motiv pentru care China nu este o Cuba falimentara e ca s-a transformat in fabrica mondiala, cu complicitatea neoliberalilor globalisti din vest, manati de lacomie.”
          Prea tarziu , faptele sunt implinite, nu ne ramane decat se na acomodam si sa aparam ce a mai ramas.
          In joc sunt mii de milarde de dolari la care nimeni nu va renunta de buna voie.
          „Substantial ar fi sa vedem o china atinsa de umanism/libertate/valori individuale.. ” uita, nu face parte din spatiul lor cultural.

          • @han
            Re:„Substantial ar fi sa vedem o china atinsa de umanism/libertate/valori individuale.. ” uita, nu face parte din spatiul lor cultural.

            Iata ca taiwanezii, coreenii din sud, japonezii, etc ne arata ca se poate. Specia nostra isi doreste libertate (cel tarziu atunci cand un anumit grad de bunastare este atins).

        • @Hanu
          Pentru cunostintele dvs, China a devenit cea mai mare piata de desfacere nu doar pentru televizoare, telefoane smart ci si pentru automobile si servicii financiare! In plus, chinezii au ajuns campioni si la numarul noilor patente.

          In urmatorii 10-15 ani, China mai muta fro’ 200-300 milioane de cetateni din mediul rural in mediul urban, salariul mediu creste la 20.000 dolari (pe an) si iata asa devine o economie moderna, dezvoltata, bazata pe consum (unitatile de productie cu valoare adaugata mica, topitoriile si otelariile poluante, textile etc, le muta in ASEAN, India, Afirca, etc). E cam naspa cand nu mai suntem capabili sa observam padurea de copaci (mama ei de fudulie;) https://www.youtube.com/watch?v=vD75pvt7ThE

          • Cred ca supraestimati masiv potentialul unei societati dirijate si iliberale si ati cazut victima campaniei „saving face” pe care China o practica impecabil.

      • UE se va orienta ca și până acum mai mult spre Paris decât spre Bruxelles. Protecționismul (agrar) e o pratică și un țel al politicii franceze. UE va deveni ceva mai „protecționistă” în unele domenii (Mercosur e stopat la Paris). E. Macron vrea protecționsim prin vamă așa cum o face D. Trump pentru SUA. Ce trebuie să fie protejat în UE? Care domeniu?
        Ce sa va face în realitate în UE în privința import-export? Impozit pe produse externe pentru CO2 produs în țara din care se face importul? Taxe pe transacții speculative la burse cu derivate etc (E. Macron a împiedicat aceste taxe)?
        Cum se va putea mări competitivitatea economică în sudul UE, Italia, Franța? Prin protecționism?

  9. 1. „…Berlin care ține să dea permanent altora lecții despre valori și multilateralism. E vorba de dublul standard, de ipocrizia cu care operează, în funcție de interesele influentului său lobby industrial.”
    Eu vad asta că Politica. Vedeti ‘politics definiton’ pe google: ‘activities aimed at improving someone’s status or increasing power within an organization’. Fix asta este rolul politicii și fix asta face Germania. Na, la ei și politică este mai ‘chisata’, e fără galagie și emfază. Mai discreta, orientata spre acțiune și rezultate.

    2. Cred că știți linkul de astăzi https://www.dw.com/ro/de-ce-face-germania-mai-bine-fa%C8%9B%C4%83-crizei/a-55000698. Ge se va ridica mai repede și pentru că economia Chinei este pe plus și va ‘trage’ in sus și Ge, prin exporturile către China și prin afacerile pe plus pe care Ge le are in China.

    3. „Punctul slab al Europei este Germania, iar Germania este industria auto, iar în cazul industriei auto este Volkswagen”. :| Să ne reamintim cum „prietenii americani” au întrerupt creșterea industriei auto a Ge prin amenzile date VW? Și procesele care nu se mai sfârșesc? Sigur, nimeni nu contesta „falsificarea testelor”, dar se știe că software-ul nu era doar pe mașinile europene. Europe doar „și-a luat-o”. Desigur, între timp SUA a subvenționat Tesla și deja industria auto europeană are un competitor destul de vocal și agresiv. Prieteni, prieteni, dar brânză este pe bani! :|

    3. Exista in Ro 4 centre Confucius? Uau! Hm, google spune că în 2013 erau deja 8 institute pe lângă Universități, orientate mai ales către învățarea limbii chineze și marketingul culturii chineze. Aha, și că Suedia, profitând de coronavirus, este prima țară din EU care închide toate institutele Confucius, în aprilie 2020.

    4. Mulțumesc pentru articol. Clar și direct. Necesar!

  10. Germania deja a scăpat de sub orice control. Face ce vrea în UE, s-a încontrat cu SUA+UK, face ochi dulci lui Putin trădând pe rând ţări ca Moldova, Ucraina, Georgia şi acum intervine în Belarus, poartă negocieri unilaterale cu China, etc. Deja Germania este prea mare pentru Europa. Din fericire, este prea mică pentru Restul Lumii…..

    • N-am spus-o eu:
      ” Neamtul e pentru dreptate
      Si-o propaga-n orice fel,
      Numai daca-ntâi de toate
      Este cum o vede el.”
      Goethe.

      • Versurile lui Goethe sunt in general valabile cam pentru toti (rusi, francezii, les anglayses, americanii, turcii, chinezii, japonezii, samd). Trebuie totusi spus ca nemtii s-au cait si regreta foarte mult erorile si greselile comise. De aici si afinitatea si angajamenul lor foarte mare vizavi de proiectul UE (un proiect comun al familiilor europene, avand ca scop evitarea repetarii greselilor trecutului, pace si prosperitate in toate colturile continetului).

        • Exact… si nu este vina nemtilor ca rusii, francezii, les anglesey, japonezii, chinezii, et al nu au avut si ei un Goethe pe care am putea sa il citam.

    • NATO tuseste.
      Sa ne amintim rolul NATO:
      keep the russians out – oops
      keep americans in- oare cat vor mai ramane in europa, dupa ultimele evolutii?
      keep the germans down- mission failed.

    • @Lucifer
      „Germania deja a scăpat de sub orice control”

      Mda, in perioada 2005-2015 PIBul UE il depasise pe cel al SUA, iar acum Germania trebuie hartuita si bagata cu capul sub apa daca se poate (nu-i asa?)

      Doar ca fapt divers, fara accesul la piata comuna si fara contributiile-nete ale membrilor din vestul continentului la bugetul UE (Germania fiind cel mai mare contribuitor net), economiile noilor membri din Est, aratau astazi cam la fel ca economiile Belarusului, Ucrainei, Albaniei, etc (dar fara industria aia grea-bolsevica pe care o mai are Belarus).

      Cat despre acuzele de tradare a Moldovei, Georgiei, etc, trebuie sa aduceti explicatii si evidente (acuze din astea gratuite si improscaturi cu noroi poate face oricine). Apropo, ce opinie aveti despre comentariile presedintelui Trump pe marginea aderarii Montenegrului la NATO (credeti ca astfel de mesaje sunt incurajatoare pentru aspiranti de genul Georgiei, etc?) Vezi minutul 1:45 https://www.youtube.com/watch?v=OXoVv2cGRoI

      P.S. Romania este codasa la absorbtia fondurilor UE, codasa la infrastructura si la atragerea investitiilor directe, servicii publice de calitate mediocra (sistemul judiciar, sistemul sanitar si educatia lasa de dorit), ocupa din nou locul nr 1 in privinta reclamatiilor la OLAF, etc. Balariile in ograda cat casa, iar dvs vorbiti despre „controlul” Germaniei – o economie dezvoltata, cel mai mare contribuitor-net la bugetul UE, o democratie moderna in care domneste statul de drept, drepturile cetatenesti, libertatile individuale, pluralismul politic, meritocratia ,samd. De-a rasul-plansul este putin zis!

      • Florix: ferm este că România din cauza pactului Germano-Rus( Ribbentrop-Molotov) a pierdut 4 provincii şi anume: Basarabia, Moldova, Bugeacul şi Cadrilaterul, adică aproape 20-25% din sufrafaţa României. Azi, şi mă voi limita doar la asta, Germania şi Rusia sunt din nou pe mână nu numai economic( vezi Nodstream I şi II), dar şi politic în ce priveşte Europa de Est( ex. imediat este Moldova, unde este acceptată nu numai armata rusă din Transnistria, dar şi guvernul prorus numit de „Europa noastră” cu acceptul lui Putin. Aţi auzit vreodată ca Germania să zică ca Rusia să-şi ia armata din Transnistria?). Germania a devenit un pericol pentru Europa.

        • @Lucifer
          Traim in secolul 21 si mi se pare deplasat sa judecati astazi nepotii si stranepotii pentru greselile si nedreptatile comise de strabunicii lor. Este adevarat, istoria popoarelor prinse intre impreii este trista si dureroasa – tocmai de aici vine initiativa si angajamentul unor foste imperii din vestul continetului pentru proiectul UE (tintele principale fiind evitarea repetarii greselilor trecutului, unitate si prosperitate in toate colturile UE). Cat despre rezolvarea conflictului inghetat din R.Moldova, Germania, Franta, UK, etc au fost/sunt reprezentate de catre institutiile UE.

          P.S. companiile „de stat” poloneze, ucrainiene, unguresti, romanesti, etc cumpara si ele petrol si gaze direct de la rusi. Companiile private germane de ce nu ar avea acest drept?

      • Hai lasa nu te mai stresa , e doar o caricatura in Arici Pogonici. Prea bagi in seama toate prostiile umflate cu pompa ca sa para breachin niuz.

  11. Exista doua economii in lumea asta care sunt focalizate pe producția de bunuri palpabile: Germania si China. Tarile care au renuntat la sectorul manufacturier au facut-o tranferand productia in Asia si acum stau pe margine, se uita cu invidie si cauta vinovati in loc sa recunoasca ca s-au împușcat singure in picior.
    Si nu este de mirare ca publicațiile lui Rupert Murdoch, din care ne citează aproape saptamanal domnul Lazescu, au ca tinta, inter alia, si Germania. George Friedman, directorul unui think tank foarte apropiat de cercurile de putere din USA, canta prohodul economiei germane si spune ca Germania trebuie distrusă.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Alexandru Lazescu
Alexandru Lazescu
Fondator al retelei nationale de publicatii locale Monitorul (1991) actionar al Grupului de Presa Medianet, ce editeaza Ziarul de Iasi membru al Grupului pentru Dialog Social a fost expert media pentru proiecte europene. A coordonat proiecte europene dedicate mass-media, a fost membru fondator si membru in conducerea unor organisme profesionale precum BRAT sau ARCA A fost membru in CA al SRTv in perioada 2002-2005. In prealabil, a ocupat un post de director executiv in cadrul Televiziunii publice si a fost membru in CA al SRTv (1999-2000). A fost presedinte-director general al SRTv

Colectia Contributors.ro

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

Impostura şi ipocrizia

Strania istorie a domnlui Barangă (ce vine după cea a d-lui Cumpănaşu, care – la rândul ei – o urmează pe cea...

Tren la aeroport în 2020, tehnologie din 1930

În urmă cu o lună am scris despre posibile soluții la greșelile majore de proiectare ale acestei lucrări, care altfel riscă să devină...

Implicațiile unei adrese ANAF

Circulă printre grupurile online cu tematică fiscală o adresă recentă prin care ANAF îi semnalează unui contribuabil să fie atent la situația...

Producţia românească de medicamente şi interdicţiile dictate de Nicolae Ceauşescu (1969)

În perioada Războiului Rece, autorităţile comuniste de la Bucureşti au aplicat în economie principiul „Pe unii îi obligăm să fabrice, iar pe...

Povestea unei dispariții

Aici toamna vine devreme și stă mult. Spre jumătatea lui august, vântul începe să se rostogolească de pe munții din apropiere, timid...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.