vineri, mai 20, 2022

Ora zero a României

Guvernul finlandez și-a exprimat disponibilitatea de a prelua președinția Consiliului UE în locul României care nu este pregătită, așa cum a căzut toată lumea de acord. Toată lumea, mai puțin guvernul Dăncilă. Acesta, însă, complet decredibilizat în ultimele luni, are pe moment alte griji: tocmai a primit două rezoluții bombă, una a Parlamentului European, alta, raportul MCV de la Comisia Europeană. Prima rezoluție e un document în 12 puncte care condamnă nu doar „intervenția brutală și disproporționată a jandarmilor la manifestația din 10 august” ci și alte ingerințe inadmisibile ale statului în viața cetățenilor (de la măsurile destinate să reducă la tăcere organizațiile non-guvernamentale la schimbările îngrijorătoare din sistemul de justiție care încalcă separația puterilor în stat). Rezoluția Parlamentului European a fost votată cu largă majoritate, inclusiv de socialiști (S&D) și de ALDE (european). A doua bombă, raportul MCV, trasează, în 8 puncte, un program echivalent cu resetarea a tot ce guvernul și Parlamentul au făcut în ultimele 10 luni: raportul cere suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor justiției, punerea lor în acord cu recomandările comisiei de la Veneția, înghețarea intrării în vigoare a modificărilor aduse Codului Penal și a Codului de Procedură Penală, suspendarea imediată a procedurii de revocare a procurorului general etc. Este cel mai grav raport de monitorizare pe care-l primește România de la aderare. Iar cele două rezoluții, luate împreună, spun ceea ce spunem noi prin piețe de un an de zile: că România este un stat capturat de o gașcă care legiferează în răspăr cu regulile statului de drept și în propriile sale interese.

Toate aceste evenimente, luate împreună, marchează ora zero a României. Momentul în care fiecare dintre noi trebuie să aleagă. Între Dragnea și Europa. Se conturează tot mai clar alternativa de care multora ne e teamă. Gașca care a luat captiv statul de drept e la un pas de părăsirea UE, folosind toate cele de mai sus ca pretexte. Este momentul ca toți cei pentru care UE contează să spună asta sus și tare: în scris, în piețe, în Parlament, în fața primăriilor, în fiecare loc în care exprimarea liberă mai este încă posibilă. Nu vă lăsați înșelați: nu e vorba nici de politică, nici de principii. E vorba de dreptul vostru de a fi cetățeni europeni: de a călători, munci sau învăța în Europa. E vorba de bruma de bunăstare a compatrioților noștri, asigurată în ultimii ani de fonduri care vin „din afară”, de la cei care muncesc în alte state europene. E vorba, de germenii de modernizare și civilizație pe care-i mai vedem pe ici pe colo, în câteva orașe transilvane unde primarii s-au ocupat de atragere de fonduri europene (în locul deturnării celor de la bugetul de stat). Toate acestea sunt acum puse în pericol. Împreună cu ceea ce părea să fie reparația târzie a destinului unei țări prea îndelung pedepsită, prea îndelung exclusă din poziția ei firească, în Europa Centrală. Toate acestea sunt acum în joc. În ora zero a României.

Distribuie acest articol

12 COMENTARII

  1. Meh, pai stiati ca asta vine pe conducta. Ce-ati facut mandrilor din tara lu’ lucru bine facut? V-ati jalobenit pe net? In masura in care prostarea asta se adreseaza implicit si si diasporei, disregard.

  2. Se pare că Brexit se încheie acum cu un tratat favorabil românilor. Vor putea intra în UK fără viză, e vorba de 300.000 lucrători degajaţi din ţară. De loc neglijabil? RO.exit? Problemele interne sunt problemele grave ale ţării:

    …. „….. marchează ora zero a României. Momentul în care fiecare dintre noi trebuie să aleagă. Între Dragnea și Europa. …. Gașca care a luat captiv statul de drept e la un pas de părăsirea UE, folosind toate cele de mai sus ca pretexte. …. Nu vă lăsați înșelați: nu e vorba nici de politică, nici de principii. E vorba de dreptul vostru de a fi cetățeni europeni: de a călători, munci sau învăța în Europa…. „….

    Preşedinţia 2019 la Bucureşti nu e în pericol. Instituţia Preşedinţie funcţionează, România nu va fi sancţionată (cearta cu Italia arată dilema UE- nu poate interveni în interiorul statelor partenere UE.27).
    In Parlamentul PE/Bruessel doamna cancelar A. Merkel a intărit acum poziţiile franceze, a asigurat sprijin proiectului de refondare ZE/UE al lui E. Macron. Pe termen lung (20 de ani?) se va crea o armată UE (acum sunt 160 sisteme de armament, SUA are numai 50). Solidaritate UE nu e un sens unic (ţările Vişegrad primesc 124 miliarde Euro subvenţii 2021- 2027). Cred că trebuie discutate „principiile normative UE“ aici pe publicaţie şi în spaţiul public, înainte de Preşedinţia UE 2019.

    Unde sunt azi Unioniştii PRO- UE din ţară?
    Cine scrie acum?

    • Regret să vă contrazic, d-le Kurt. Dar UE (prin org.executiv CE) poate interveni (si chiar o face) in interiorul statelor UE. Asta ține de esența UE. Dacă nu s-ar putea nu am avea UE ci o formă fără fond care lasă la libera apreciere a statelor membre ce să aplice si ce nu.
      Evident, situația e mult mai complexă decât ar părea la prima vedere: domeniile de competență exclusive ale UE, domeniile partajate cu state!e membre si domeniile de suport/sprijin, coordonare, etc. Și…..cele speciale ptr.zona euro, cele bugetare și…..cel mai important (astăzi) ptr Ro cele legate de valorile constitutionale comune ale statelor membre (si implicit ale UE) plus obligativitatea cooperării loiale, etc, etc. CJUE decide cu privire la diferendele privind încălcarea tratatului, nu in sens strict (al literei tratatului) ci larg. Deciziile sunt obligatorii ptr.statele membre. Nu are nici o relevanță că parlamentele au votat o normă legală strâmbă. Dacă se decide că încalcă tratatul trebuie schimbată/modificată/abrogată, etc. Șmecheriile cu suveranitatea națională, mândria, parlamentul, „aici noi suntem stăpâni….”, neamestecul în „treburili” noastre interne le-au încercat mulți. Nu ține. Dacă ar ține mâine tratatul UE ar fi literă moartă și bye-bye.

      Lucrurile (in atâtea decenii) s-au cam clarificat. Vezi: Cassis de Dijon, factortame I, II, etc, etc. Unde era vorba despre norme legale in vigoare.
      Dar….. atât CE cât și PE nu vor să-si antagonizeze parlamentele naționale, guvernele și instanțele judecătorești (de orice nivel) și de aceea preferă o abordare mai discretă cu atenționări, negocieri, termene rezonabile, etc. Nu sunt doar probleme legale ci au și importante aspecte politice.

      In rest…..subscriu întrebărilor și îngrijorărilor dvs. Noi, in Ro., ne pierdem in dezbateri, cu totul, neproductive, exclusiv, din cauza bandiților de politicieni.

      • Trebuie să vă contrazic.
        Practic UE nu poate interveni în interiorul statelor partenere. UE nu e un stat, se bazează pe „principii normative“ și „unanimitate de voturi“ în consiliul ministerial al șefilor de guverne. Unanimitate nu se mai obţine în nici o problemă (Polonia- Ungaria- Italia se apără reciproc). UE nu intervine in state partenere.

        Catalunia –Spania a dovedit acest lucru. Orban- Ungaria la fel. Italia e mult discutată la TV german (Domnul Krause corespondent la Bruessel spune 14.11.18: UE nu poate interveni în Italia. Pedeapsa UE cu câteva miliarde Euro la un stat în pragul falimentului financiar e absurd). In Italia „forta pieţei“ (dobânzi peste 5 % pentru refinanţarea creditelor bancare) e speranţa celor din Comisia UE. Comisia poate refuza ajutorul ESM (fond comunitar) la fel BCE de la Frankfurt dacă guvernul Italian nu „cooperează“ cu UE/Comisia. Nu se poate denumi „intervenţie“ UE. Cetăţenii și intreprinderile italiene vor avea greutăţi mai mari în viitor pentru a obţine credite (Italieni sunt bogaţi, au avere privată mare, mai mult decât RFG. Statul italian se poate imprumuta intern de la italieni și reduce astfel substanţial datoria publică de 130%).
        A inceput campania electorală pentru PE 2019. E. Macron în confruntare cu Salvini/Italia și Orban/Ungaria. Nu se termină în vara 2019. Confruntarea politică continuă în noul Parlament European 2019-2023 și în Comisie.

        Refondarea franceză ZE/UE se conturează un pic:
        1) Budget pentru cercetare- inovare (digitalizare, AI). Nu se știe unde, în ZE sau UE.27. Interesant pentru România? Concentrarea pe 3-4 centre de cercetare pe lânga universităţi de rang, în regiuni- metropole (București, Sibiu-Brașov, Timișoara-Arad, Cluj)?
        2) Budget comunitar pentru apărare, mai mare (frontierele maritime în sud-est). O armată UE comună în viitor, peste 20 de ani, vine târziu. Budget pentru sprijinul partenerilor din est. Interesant pentru România?
        3) Budget comunitar pentru sprijinul tinerilor șomeri în sud-est. Interesant pentru România?

  3. Ce facem cand un guvern si-a pierdut legitimitatea? Nu asta a fost platforma cu care a castigat PSD alegerile. Nu au spus in campanie ca obiectivul lor e sa modifice legile justitiei astfel incat sa-i scape pe corupti si hoti, chiar daca pretul e iesirea Romaniei din Europa, Dupa ce lumea a iesit in strada atunci cand guvernul PSD a scos OUG 13, Dragnea si ai lui au trecut la erodarea justitiei pas cu pas, pe furis, ca sa nu se observe, Ei bine, acum se vede la bilant. Nu stam bine, si e vina noastra. Lichele, parveniti si hoti sunt peste tot, dar e vina noastra ca in Romania au puterea in stat, fiindca tacem. Daca toate cele 8 puncte ale recomandarilor MCV-uluil nu vor fi implementate acum, trebuie sa iesim in stada cum am facut-o in Decembrie 1989 sau in Ianuarie 2017. Sa aratam ca suntem europeni si ca oameni ca Dancila, Toader si europarlamentarii PSD nu ne reprezinta,

  4. ora 0 a Romaniei ar fi trebuit sa fie n 1989. din nefericire n a fost asa. socialismul stiintific (nu cel prost aplicat) al zimbaretului din oltenita a ajuns in faza finala, cea a odraslei de militian din gratia. asta da evolutie, trebuie sa recunoastem. o tara decapitata inca odata de elite, depopulata, a vazut harta inrosita la ultimele alegeri. spuneti mi va rog care s premizele unei schimbari reale. cind toate institutiile statului au fost infestate cu putori, hoti si analfabeti. jivinele s au adaptat, daca ciomagul nu mai era de actualitate, au inversat scara valorilor. prostul ajuns imparat e mai letal decit maimuta cu maciuca.

  5. Tavariscii care ne conduc isi joaca ultima carte. E care pe care, mastile cad, nervii sunt intinsi la maximum, totul e permis.
    Nu libertatea tov. Dragnea si a altora ca el este miza. Miza e mult mai mare – fracturarea avanposturilor de Est ale UE. Rusia lupta pentru supravietuire si nu se incurca in detalii. Cu largul concurs al politicienilor vest-europeni, lideri est-europeni alesi democratic fac dovada ADN -ului estic, nu european. Tovarasii Dragnea, Iordache, Dancila si ai lor nu fac exceptie. Si, daca stam stramb si judecam drept, guvernantii nostri nici n-au fatza de Europa. Luati-i la rand, pe fiecare dintre ei si veti putea sa le gasiti asemanare in personaje are nomenclaturii comuniste pre-’89. Au disparut sepcile si palariile cu boruri mici de-atunci, rochiile si costumele sunt astazi de firma (vestica), dar sub ambalaj gasesti acelasi tip de personaje mediocre si needucate. Dupa aproape 30 de ani…
    Nu credeam sa ajung sa spun asta, vreodata, dar, cand o vad pe doamna Dancila deschizand gura prin Europa, ajung sa-l regret pe Adrian Nastase…

    „Ora zero”?… Parca Romania a avut parte numai de „ore zero”, toata istoria ei. Fie din cauza ca avem ghinion, ca suntem prosti, ca suntem lenesi, ca suntem hoti, ca suntem prost amplasati sau mai-stiu-eu-ce, orele-astea zero tot catre mai rau ne-au dus, se pare…
    Culegem „roadele” a trei decenii de distrugere a educatiei si invatamantului, a economiei, a muncii, a bunului simt. Si, culmea, nici nu-i foarte clar cine-s vinovatii!… Al’ care se simte fara vina, sa arunce primul piatra! :)

  6. Ocolind unele probleme, mai sensibile, sau bagindu-le sub covor, realitatea ramine aceiasi: am hotarit sa le mai acord inca o sansa.
    Iar folclorul ne aminteste ca daca-i dai nas lui Ivan, el se urca pe divan.

  7. @ JB cum adica ne pierdem in „dezbateri” interne? Si ce ati dori sa facem, sa nu avem nici o reactie? Pe ce lume trăiți? Probabil ca sunteti un functionar european rupt total de realitate …nu inteleg. Credeti ca UE are vreo obligatie sa pastreze Romania in structurile sale in conditiile in care statul de drept este distrus?

  8. NIMENI NU NE-A FACUT MAI MULT RĂU ÎN ISTORIE DECÂT NE-AM FĂCUT NOI ÎNȘINE! Chiar și atunci când răul a fost pus la cale în afara României, dimensiunile de speriat s-au petrecut odată cu darea în execuție pe mâna românilor trădători!
    Unii nici nu bagă de seamă că împingând spre ieșirea din Europa – fac inutile și de batjocură jertfele de secole a nenumărate mii și mii de români care au căzut spre a apăra Europa.
    Păcat că orbirea de partid (partizanat) îi face pe unii să nu vadă realitatea și să nu înțeleagă urmările.

  9. Toate comentariile contin un miez de adevar. Dar acum cu Presedentia, suntem obligati sa facem jocul, altfel, nimeni nu mai are incredere in noi, ca popor si ne denigram noi. Cele 6 luni sunt foarte importante si stiti foarte bine rufele murdare se spala acasa dar trebuie gasit momentul bun si nu cand sunt toti invitatii la masa.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Dana Jalobeanu
Dana Jalobeanu, doctor în filosofie și conferențiar universitar la Facultatea de Filosofie, Universitatea din București. A studiat fizică și filosofie și s-a specializat în istoria și filosofia științei moderne, originile (și fundamentele) modernității europene. Editor al Journal of Early Modern Studies. Este coordonatorul secției de științe umaniste a Institutului de Cercetare al Universității din București (ICUB).

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro