Cu referendumurile nu te joci. Din multe motive, interne şi externe. Politica nu se mai face de mult în Agora, prin participarea directă a poporului la procesul decizional. Contraexemplul Elveţiei nu e deloc elocvent, ţinând de particularităţile istorice şi culturale ale „federaţiei cantoanelor”, care nu se regăsesc în alte sisteme democratice moderne.
Nu întâmplător democraţia americană recurge rarisim la referendumuri, de regulă numai atunci când sunt în discuţie amendamente ale Constituţiei, asupra cărora este firesc că numai cetăţenii pot avea ultimul cuvânt. În rest, pentru politica de zi cu zi, politicienii aleşi decid care e calea de urmat, după care vor răspunde la urne peste patru ani, putând fi realeşi sau nu. E logica simplă a democraţiei reprezentative, în care responsabilitatea politică a liderilor aleşi nu se ascunde sub „fustele” unei ipocrite consultări populare, menite doar să atragă capital de imagine în favoarea liderului care ştie ceva din sondaje (dar nu totul) şi se gândeşte cum să mai puncteze în faţa adversarilor politici.
Au făcut-o câţiva lideri prin Europa, în anii din urmă, şi nu le-a ieşit jocul. Neomarxistul Alexis Tsipras a făcut în 2015 degeaba un referendum în Grecia, împotriva măsurilor de austeritate pentru plata datoriei publice (ghiciţi ce votează poporul la o asemenea întrebare?!), l-a câştigat după cum era previzibil, după care a trebuit să accepte toate condiţiile impuse de creditorii europeni, pe care nu i-a interesat câtuşi de puţin referendumul grecilor, Tsipras desconsiderându-şi practic, prin această strategie eşuată, propriul popor şi devalorizând totodată votul grecilor.
Recent, fostul premier David Cameron a încercat o manevră politică măiastră, să convoace referendum pentru ieşirea din Uniunea Europeană dar el să se pronunţe pentru rămânere, crezând că e isteţ şi le aplică adversarilor din partid lovitura fatală, dar a făcut totul praf, inclusiv cariera lui. Acum câteva zile, alt premier „pe val”, campionul naţionalismului şi eurofobiei aflate la putere pe continent, Viktor Orbán, a dorit să pluseze în bătălia lui internă (pentru popularitate) şi externă (împotriva Comisiei Europene), făcând un referendum complet inutil, pe care de altfel l-a şi ratat.
De ce spun că referendumul pentru/împotriva „cotelor de refugiaţi” decise de Uniunea Europeană pentru fiecare stat membru era, în fond, inutil? Simplu: pentru că la acest referendum ungurii nu decideau, de fapt, nimic. Nici dacă votau pentru, nici dacă votau contra. Singurul lui scop era ca, printr-o victorie masivă şi validă în cadrul consultării populare, discursul lui Orbán să fie „legitimat” de popor (nu era cazul, el fiind un premier legitim) şi să se ştie că poporul este de partea lui, că îi dă dreptate lui şi nu Comisiei sau Angelei Merkel, iar acest rezultat să fie apoi folosit, simbolic, drept capital politic pentru iniţiatorul referendumului, deopotrivă pe plan intern şi extern. Planul părea să fie perfect şi pe deplin profitabil politic.
La o privire mai atentă, populismul ieftin al lui Orbán este devoalat până la ultima consecinţă. Referendumul din Ungaria nu putea schimba o decizie a Uniunii Europene, adoptată acum un an de Consiliul European cu votul statelor membre (deci nu de Comisia Europeană, cu care se luptă zgomotos liderul de la Budapesta), iar pe de altă parte se pare că, oricum, premierul Viktor Orbán tot nu este dispus să accepte efectiv preluarea celor mai puţin de 2000 de refugiaţi repartizaţi Ungariei. De ce l-a mai făcut în acest caz, dacă nu dintr-o vânătoare de suport electoral? Trebuie reamintit că si România a votat atunci, la acel Consiliu JAI din septembrie 2015, împotriva propunerii Comisiei Europene (alături de Ungaria, Slovacia şi Cehia) dar sper că nu vom fi chemaţi la un referendum, în care să fim întrebaţi dacă suntem sau nu de acord cu decizia respectivă a Uniunii Europene. Avem lideri legitimi, care răspund pentru acţiunile şi strategia lor.
Este limpede pentru orice minte detaşată de lupta politică faptul că, pentru acceptarea sau nu a mai puţin de 2000 de refugiaţi, nu meritau cheltuiţi 40 de milioane de dolari în organizarea unui referendum stupid. Factura Ungariei este deja mai mare decât ar fi fost cazul. Iar dacă într-adevăr, ca şef al guvernului, nu doreşte să primească niciun refugiat, până la urmă nu o să vină nimeni de la Bruxelles să aducă refugiaţii cu forţa în Ungaria. Asta este şi gata, Ungaria încalcă o decizie a Uniunii Europene şi va suporta consecinţele (probabil nu foarte mari) ale acestui refuz, dar refugiaţi tot nu o să primească. Referendumul a fost deja prea mult. Şi-a făcut-o cu mâna lui.
Scriam, în decembrie 2014[1], când Orbán făcea apel pentru prima dată la vechea teză a „cetăţii asediate” („Statele Unite şi Uniunea Europeană atentează la independenţa Ungariei” iar el, desigur, este eroul naţional, singurul lider adevărat, care se poate opune acestei mari conspiraţii internaţionale împotriva Ungariei) că discursul lui Viktor Orbán începe să semene cu lamentarea lui Ceauşescu de la finalul anilor ’80, când se erija în apărătorul intereselor poporului român. Spuneam atunci că epoca Orbán va mai dura cel mult trei ani şi jumătate, până la următoarele alegeri parlamentare la termen (primăvara lui 2018), ceea ce poate a părut multora un paradox în raport cu popularitatea enormă de care se bucura Orbán la momentul respectiv şi cu majoritatea absolută pe care o avea în Parlament. Este interesant de văzut şi cum vor arăta discursurile electorale în Ungaria în 2018, când România va celebra 100 de ani de la Marea Unire. Lipsa unei alternative liberale serioase şi credibile la platforma „iliberală” a lui Orbán este cel puţin curioasă pentru societatea ungară actuală. Mai este însă timp până la alegeri.
Îmi menţin pronosticul. Ceasul mandatului lui Orbán la guvern ticăie. Astăzi i se cere demisia[2], ca asumare a eşecului referendumului. Deocamdată o face partidul extremist Jobbik. Nu va demisiona pentru că îi cere Jobbik, dar acesta este doar începutul. În 2002, prezenţa la vot[3] în Ungaria a fost 70,52% (când premierul Orbán pierdea alegerile şi implicit primul său mandat la şefia guvernului), în 2006 67,57%, în 2010 64,38% (când a fost reales şi a redevenit premier), în 2014 61,84%. Acum, doar 43% au ieşit să voteze. Este şi acesta un semn al măsurii în care cetăţenii Ungariei îi mai iau în serios iniţiativele, chiar dacă încă există, iată, un nucleu important de circa 40% susţinători, fără să fim siguri că toţi cei care au votat Nu la referendum sunt, de fapt, doar votanţii partidului FIDESZ şi nu includ cumva şi o parte din electoratul Jobbik.
Eşecul din 2 octombrie nu va face decât să declanşeze contestarea lui internă (poate chiar în propriul partid) şi începutul declinului politic. Prea multă dorinţă de popularitate strică şi se întoarce ca un bumerang în faţa vânătorilor de procente. Pe de altă parte, Uniunea Europeană primeşte o nesperată „pauză” de contestare la urne, cel puţin până la alegerile repetate din Austria, de pe 4 decembrie a.c., când candidatul partidului naţionalist de extremă-dreapta, Norbert Hofer are şanse reale să fie ales Preşedinte al Austriei.
NOTE____________
[1] https://www.contributors.ro/editorial/%E2%80%9Edictator-neo-fascist%E2%80%9D-sau-%E2%80%9Eviceregele%E2%80%9D-lui-putin-la-budapesta-tristele-alternative-iliberale-ale-finalului-epocii-orban/
[2] http://www.trtworld.com/europe/hungarys-orban-asked-to-resign-after-void-referendum-199070
[3] http://www.idea.int/vt/countryview.cfm?id=100
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Nu e chiar departe vremea cind si in Romania a fost modificat cvorumul la referendumuri (sa le iasa uslamistilor, care fusesera alesi cu aproape 70%, prostimea, da, dac cu multi „inocenti versatili” printre ei), iar acum le facem morala ungurilor.
Ungurilor, americanilor, britanicilor, polecilor; cam multa democratie pe Dimbovita.
Avem di tăti, sa dam lumii necajite.
– „Îmi menţin pronosticul. Ceasul mandatului lui Orbán la guvern ticăie.”
Imi pare rau, dar nu e un pronostic, ci un lucru normal; Ungaria inca e un stat democratic, Orban poate fi inlocuit prin alegeri.
Si, deloc in apararea tizului ungur ( :P ), unde populatia nu a marsat la propunerea guvernului: in Romania a trecut termenul de stringere de fonduri pentru cumpararea statuii „Cumintenia pamintului”. Cum interpretam slaba reactie a romanilor? un blam populistilor tehnocrati? o slaba fibra patriotica pe plaiuri mioritice?
Ne uitam cam mult si superficial peste gard.
Domnu’ Naumescu,Mai incet cu Orban.-….Dupa dvs.Angela e mai buna?Dar Obama,vedeti ce lasa dupa el…..Da,afroamericani peste tot in administratie,banci,si nota bine,ei reprezinta doar 12% din populatia Americii….Si 90% din puscariasi sunt afroamericani,stiati?….Asa ca lasati-o mai incet cu…drepturile omului.ajutoare lumii a treia,din care 50% se risipesc,si restul se fura…Mai bine trimiteti-l pe Schultz acasa la librariile pe unde a servit…..Da,el nu vrea,PSD-ul are destui bagatori de seama care mare branzanu fac……Dar cat o mai tine adunatura asta de taetori de frunza la rate,care se cheama EU.?Ma refer la ,,adunatura….
Locuiesc in Elvetia, dar nu sunt de acord de loc cu opinia dumneavoastra despre referendum ca si instrument democratic.
Intr-adevar propunand un referendum din cand in cand pe motive probabil populiste e o ineptie. De ce merge in Elvetia e pentru ca este sistematic, nu doar din cand in cand. In plus temele de referendum sunt propuse si de societatea civila, nu numai de politicieni.
Si un bonus la sistemul acesta e ca politicienii … nu prea conteaza. Aproape nimenea nu stie aici mai mult de 2-3 politicieni, pentru ca in marea lor majoritatea oricum sunt irelevanti.
Dar asta merge si pentru ca prin lege guvernul e intotdeauna de uniune nationala.
domnule, daca eba decide pentru tine n europa iar cocos si niro (nu de niro) in romania, ce mai e de discutat ? „maruntisurile” (privilegiile, pensiile speciale si lefurile „alesilor”) se voteaza la ceas de seara, iluzionistii mizind pe iuteala miinii si nebagarea de seama. vulgul in schimb este chemat in piata mare, vox populi vox dei ! dar ce sa vezi ! ghinion ! revendicarile lui (ale vulgului) n au acelasi „deznodamint fericit” precum ordonantele de urgenta (ale „elitelor” neamului) , ele depind de lumea reala / concreta !
Ai ramas incremenit intr-un proiect desuet: eba nu mai e demult europarlamentar.
Asa cum unii au votat-o pe tuta de eba, tu si amicii tai i-ati votat pe Vadim, Becali ori Severin.
Slaba compensatie :P
Cele relatate de man of war sunt fapte reale, vizibile cu ochiul liber si stiute de toata lume pe cand cele contra-relatate de victor L sunt fapte presupuse. Asta-i diferenta dintre cei doi: e doar o constatare care poate fi observata si de altii.
normal.
Daca o spui tu :P
Orban a dat-o-n bara cu referendumul? oarecum. are un scor foarte bun (98% sau cam asa) din cei ce au votat. pe ceilalti nu i-a interesat subiectul, pentru ca 2000 de refugiati nu prezinta importanta.
dar aici nu este vorba de 2000 de refugiati ci de un plan de relocare care prevede pentru inceput cote mici, dar ele apoi cresc si tot cresc, an de an, ca doar mecanismul e deja pus la punct.
un procent de 43% la referendum cand in conditii normale la alegerile generale (miza mult mai mare) participa in jur de 65% nu e rau de loc. nu a fost suficient dar nu e rau, cu atat mai putin rusinos.
Orban e deja la al treilea mandat si n-ar fi rea o schimbare de guvernare, dar la cum merge treaba prin Europa nu mi se pare ca Orban si ideile lui ar fi in regres. ba dimpotriva.
ideea pe care o postulati ca politicienii pot sa faca orice fara sa intrebe oamenii, nu e OK. dovada? Merkel deja isi musca mainile pentru aberatiile din 2015, cand a luat decizii radicale fara sa se consulte cu alte tari sau macar cu propriul popor. pentru ca poti sa faci tampenii pe care nimeni nu le mai poate repara si nu e suficient ca pierzi ulterior alegerile. raul a fost deja facut. si reactia de raspuns face lucrurile si mai greu de reparat. se creeaza o spirala a schimbarior pe care nimeni nu o mai poate controla.
Asta la un referendum cu scor de 98%, prezenta la vot 48%. Incredibil cum doi oameni pot privi in aceeasi directive si sa vada doua lucruri diferite.
Referendumul sugereaza o natiune divizata 50-50 intre nationalism militant si apatie politica.
Nu-i chiar greu de prezis cine o sa invinga in acesta „lupta”.
Nu cred ca Orban va pierde puterea in 2O18.
Nu exista opozitie omogena, Jobbik (extrema dreapta) nu va face nici-odata front comun cu MSzP (partid socialist) sau cu DK (socialisti doctrinari ai fostului premier Gyurcsany).
Este adevarat ca Orban scade in sondaje, dar electoratul descumpanit nu prefera nici partidele din opozitie. Populatia detesta partidele politice, ceea ce explica absenteismul in alegeri, inclusiv la acest referendum.
Cel mai groaznic referendum, groaznic de iresponsabil, ramane cel declansat de prostalaul Cameron – a afectat milioane de vieti. Acesta al lui Orban…hm, la asta ma gandeam si eu, cati oameni cu adevarat refugiati, cu adevarat nenorociti , ar fi putut fi ajutati cu banii cheltuiti (nu pot sa cred ca a costat suma asta astronomica! Cate burse, ce cercetare stiintifica putea fi facuta – imposibil de crezut in suma asta avansata de Domnul Naumescu).
Care sint acele milioane de vieti afectate de optiunea majoritatii cetatenilor UK de a parasi lagarul socialist al UE, fiindca despre milioanele de britanici si dinamica economiei UK stirile sint mai mult decit pozitive, sint excelente. Credeti ca trebuiau tinuti acolo impotriva vointei lor?
1. Stire din Oct 3 2016 pe markiteconomics.com:
„UK Manufacturing PMI rises to highest level since mid-2014”
Rob Dobson, senior economist at IHS Markit: „The rebound over the past two months has been encouragingly strong, and puts the sector on course to provide a further positive contribution to GDP in the third quarter.”
2. O stire de ieri:
FMI, dupa ce inainte de BREXIT batuse tobele (cu maiestria cu care eram deja obisnuiti) ca iesirea din UE va arunca economia UK in recesiune, tocmai a recunoscut (lucru rar) ca avertismentele acelea au fost excesiv de pesimiste. In noul sau raport, FMI anunta cu durere ca economia UK va avea in 2016 cea mai rapida crestere din G7, inaintea US, Germaniei, Japoniei etc.
3. O alta stire de ieri. De pe Bloomberg:
„U.K. Stock Gauges Hit Simultaneous Highs 1st Time Since ’99”
Alan Higgins, chief investment officer at Coutts & Co. in London:
“We have a really nice combination of sterling weakness, reasonably robust economy and generally not a bad environment for risk assets.”
“It’s more than just a sterling weakness story,” Higgins said. “Economic data has actually been strong. There is a bit of a catching up here.”
Cu ocazia acestui referendum din Ungaria, care cerea parerea alegatorilor asupra dreptului absolut al birocratilor UE de a coloniza Ungaria cu straini dupa cum poftesc ei, chiar impotriva vointei Parlamentului de la Budapesta, am constatat ca exista multi romani care ii urasc pe unguri mai mult decit isi iubesc propriii copii si nepoti.
Acestora li se potrivesc perfect vorbele lui Churchill:
“You were given the choice between war and dishonour. You chose dishonour and you will have war.”
Domnule Naumescu,
pina acum v-am citit cu drag dar acest articol e cam pe linga subiect.
Locuiesc in Germania. Da, exemplul Merkel este graitor, cum spunea cineva mai sus.
Nu inteleg de ce un popor intreg scos la referendum trebuie sa fie prost iar o mina de insi care au ajuns in Parlament sa fie destepti si „sa stie mai bine”.
Problema cu referendumurile nu este ca nu sint bune ci ca nu sint aplicate de politicienii care le-au organizat. Atit Tsipras cit si Cameron trebuia sa aplice a doua zi rezultatele referendumurilor daca aveau coloana vertebrala.
Chiar nu vede nimeni ca sistemul democratic actual s-a gripat si are nevoie de un „update”?
Va mai aduceti aminte cind (nu) s-a votat constitutia UE in Franta si, parca , Olanda?
Ce au facut atunci politicienii ?
Pardon, „prostalaul Cameron” cum ii zice cineva mai sus, nu putea „sa aplice de a doua zi referendumul”, pentru ca exista niste reguli, protocoale , tratate… Dece nu te bucuri ca scapi de perfizii din UK?
Iti dai seama ca esti singurul care vrei sa ne trezesti? „Chiar nu vede nimeni ca sistemul democratic actual s-a gripat si are nevoie de un “update”? ”
Si esti rau, caci nu ne spui „Ce au facut atunci politicienii ?”
Sinteti adeptul sloganului „toti politicienii, acesiasi mizerie”? desfiintam partidele ;)
Si cine ati vrea sa va conduca? cineva in genul lui Ceausescu? caci tot declara vreo jumatate dintre romani ca mai bine era inainte :D
– „Da, exemplul Merkel este graitor,”
Halucinanrt. Pai Orban tocmai impotriva exemplului Merkel se manifesta prin referendum.
:D
Daca Orban are populism ieftin inseamna ca s-a modificat definitia populismului in dex.. Orban isi apara saracia, si nevoile, si neamul.. oops, unde am mai auzit chestia asta ca-mi pare cunoscuta.. probabil neopatriotismul este cand defilezi cu avaramu si habibi..
În agora celor care au inventant democrația aveau dreptul la cuvânt numai oameni liberi care participau activ la bunăstarea societăți. Așa că balastul societăți pt a-și putea spune cuvântul trebuia să lupte pt poziția socială adaptă. Nu puteau sclavi alcoolului sau a ajutuorelor sociale să decidă viitorul Atenei.
Domnule profesor, indraznesc sa ma adresez dv. cu o intrebare ce imi dau seama ca ar fi inutil sa o pun multor altora: ce este rau in a fi ‘populist’ ? Care sunt criteriile care ii califica pe cei multi/putini (auto) intitulati ‘experti’ sau ‘personalitati’ sa impuna opinii si/sau actiuni contrare acelui ‘conventional wisdom’ al majoritatii numerice populare? Care este numele autoritatii divine care le transfera acestor indivizi autoritatea unor decizii contrare ‘populismului’?
Nu mi se pare deloc ca Orban ar fi pierdut ceva prin referendumul acesta. A demonstrat ca poporul nu vrea refugiati (cam 99% dintre cei care au votat), deci sustinerile lui anterioare au fost confirmate. Ca nu s-au prezentat la urne 51% dintre unguri asta nu inseamna dezavuarea lui Orban, ci ca la fel ca in alte parti electoratul e lenes, dezabuzat, ca i se rupe de politica si de politicieni. Ca la noi. Dupa care se mira ca politrucii aia au luat niste decizii fara sa-l intrebe…
Articolul e cam pe langa realitate. Popularitatea lui Orban si a partidului sau de centru-dreapta in ciuda referendumului nevalid , este la momentul de fata, la cote maxime, chiar mai mari decat la alegerile din 2014. Potrivit ultimeleor sondaje de opine, daca saptamana aceasta ar fi alegerile, ar obtine circa 68% din mandate, adica pentru a treia oara consecutiv majoritatea absoluta in parlament. Sansele ca in 2018 sa piarda alegerile sunt doar „teoretice”, in timp ce stanga isi continua procesul de disolutie prin care trece de circa 10 ani incoace.
In ceea ce priveste evolutia ratei de participare la alegerile legislative, aceasta nu poate fi completata cu rata de participare de la ultimul referendum, fiindca in Ungaria doar doua referendumuri au fost valide in ultimii 27 de ani din cele 7 cate au fost organizate: cel din 1989, referitor la alegerea presedinteluii statului dupa alegerile din 1990 de catre parlament versus alegera presedintelui inainte de alegrile legislative prin vot direct si cel din 2008 privind neaplicarea taxelor de scolarizare in invatamantul superior si cele din sanatate introduse de guvernul socialist al lui Gyurcsany, celelate au fost invalide, pana si cel la care se vota aderarea Ungariei la UE.
In mod normal, ar trebui sa urmeze acum si un articol anti Polonia.
Pentru ca Ungaria si Polonia trebuie infierate cu manie europroletara.
Curentul anti Orban nu se explica doar prin amintirile nefaste nationaliste de acum 80 de ani, pur si simplu establishmentul este manat de catre patronat sa aduca emigranti ca sa aibe mana de lucru si consumatori , iar partidele de stanga cu o baza electorala si culturala larga se sumeaza din motive ideologice.
Orban nu a pierdut nimic. Cineva spunea ca fiecare tara isi face politica conform geografiei sale . Ungaria nu i se poate intampla nimic tocmai geografiei – este situata in centrul Europei. Apoi alta problema ce nu se prea discuta este ca ungurii, nu au reusit sa inghita Trianonul si de aici o gramada de consecinte inclusiv faptul ca partidul socialist a disparut.