vineri, martie 29, 2024

Ordinul de mărime!

Alegerile locale au venit şi s-au dus. Dar marile probleme ale economiei au rămas, iar ele sunt mai acute (şi, culmea, cronice în egală măsură!) decât au fost vreodată. Pe primul loc se situează, de la distanţă, dezechilibrul bugetar. Din nenorocire, o parte a spectrului politic, ruptă total de realităţile şi constrangerile economiei, au impus, în plină criză, noi şi noi cheltuieli publice, sub imperiul obiectivelor electorale, care au eclipsat orice urmă de raţiune.

Este mai mult decât încurajator că alegătorii nu au muşcat momeala “generozităţii”politicienilor, dar problemele pe care aceştia din urmă le-au generat sunt tot acolo, iar recenta decizie a parlamentului de majorare a pensiilor cu 40% are un potenţial distructiv formidabil. Oamenii în general înţeleg că avem o problemă, dar nu realizează care este ordinul de mărime al acesteia, aşa că propunerile de măsuri pentru depăşirea ei sunt cu totul insuficiente. Astfel, un articol dintr-un ziar dădea ca exemple de măsuri “trecerea la un sistem de impozitare progresivă; impozitarea pensiilor speciale; eliminarea numeroaselor privilegii fiscale oferite unor „speciali“; reducerea furtului şi risipei banilor publici”. Toate acestea par bune şi frumoase. Doar că ele nu reprezintă nicicum o soluţie la marea problemă pe care o avem cu deficitul public. Să vedem de ce.

În primul rând, pentru că, şi fără majorarea pensiilor cu 40%, România are un deficit bugetar uriaş. Înainte de pandemie, în 2019, am ajuns la peste 4,5% din PIB; efectele pandemiei au împins deficitul în jurul valorii de 8% din PIB, atât prin creşterea cheltuielilor, cât şi prin scăderea veniturilor. Poate unora nu le spun prea mult aceste cifre. Să vedem: deficitul din 2019 a fost cel mai mare din întreaga Uniune Europeană, iar el a atras declanşarea procedurii pentru deficit excesiv. Adică, România are obligaţia de a prezenta un program credibil de reducere a deficitului şi de revenire în parametrii definiţi prin acordul de la Maastricht. În locul lui, Romania dubleaza deficitul, dar nu pentru a depăşi efectele crizei sanitare, ci doar pentru majorarea stridentă a pensiilor şi a alocaţiilor pentru copii… Anul acesta, deficitul va reprezenta aproape o treime din totalul veniturilor fiscale, ceea ce arată amploarea efortului necesar pentru aducerea lui sub control. Majorarea pensiilor, a alocaţiilor pentru copii (fie ea în formula propusă de guvern, nu cea declarată legală de CCR) şi a altor cheltuieli, concomitent cu reducerea veniturilor bugetare datorita recesiunii, adaugă procente semnificative la un deficit şi aşa cu totul nesustenabil – 3, poate chiar 4 puncte procentuale în plus. Am putea ajunge ca deficitul să reprezinte aproape jumătate din totalul veniturilor fiscale ale statului! Asta este mult, mult prea mult!

În al doilea rând, pentru că, la o asemenea magnitudine a deficitului, nu mai putem analiza lucrurile în termeni “ceteris paribus”, pentru că “celelalte lucruri” nu rămân deloc la fel. Chiar admiţând că nu s-ar produce o scădere a rating-ului de ţară, ceea ce este oricum o ipoteză eroică (pentru cei mai puţin familiarizaţi cu jargonul de specialitate, asta se traduce prin foarte puţin probabilă), costul finanţării deficitului ar creşte, pe măsură ce băncile din România vor depăşi pragurile, stabilite intern, până la care pot împrumuta statul român. Deja vorbim despre o medie pe sistem bancar ce trece copios de 20% din total active – nivel dincolo de care băncile devin reticente în a împrumuta statul; de aceea, a finanţa cu mult mai mult decât în prezent bugetul public va aduce cu sine, inevitabil, costuri mai mari.

Încă şi mai puţin putem vorbi despre “ceteris paribus” în cazul, foarte probabil, al scăderii rating-ului de ţară, ceea ce înseamnă intrarea în categoria “nerecomandată investiţiilor”. Cele 3 mari agenţii de rating (S&P, Fitch şi Moody’s) au fost foarte prompte în a-şi exprima preocuparea cu privire la urmările creşterii pensiilor cu 40% pentru evoluţia deficitului bugetar. Astfel, S&P arată că, fără creşterea de 40% a pensiilor, îşi păstrează scenariul de bază, care prevede scăderea deficitului de la 8% în 2020, la 4% în 2021 si 3% în 2022. Creşterea pensiilor cu 40% ar duce deficitul la 11% şi 8% în următorii doi ani, împingând datoria publică dincolo de 60% din PIB, faţă de 45% în scenariulvel de bază. “Dacă rămâne această creştere a pensiilor, înseamnă că România a muşcat mai mult decât poate înghiţi din punct de vedere fiscal”, scrie clar S&P.

În traducere liberă, asta înseamnă reducere a rating-ului la “nerecomandat investiţiilor” imediat ce majorarea pensiilor se aplică. Adică, un fel de categoria “Onoare” la fotbal: alt fel de teren, alţi arbitri, alţi spectatori. Investitorii consacraţi nici nu au voie să investească în titluri ale ţărilor care nu sunt recomandate investiţiilor; cei care o fac îşi asumă riscuri mai mari – iar asta vine la pachet cu un alt ordin de mărime pentru ratele dobânzilor şi pentru durata împrumuturilor. Mai mult, deţinatorii actuali ai titlurilor româneşti au obligaţia să le “marcheze la piaţă” – adică, să înregistreze pierderi severe din titlurile pe care le au în portofoliu, întrucât ele au dobânzi mai scăzute decât cele care vor fi obţinute în noile condiţii.

Mai departe: apetitul pentru a investi în orice din România, de la clădiri cu destinaţie comercială la fabricarea de piese auto, se evaporă; un an sau doi, dacă vom vorbi despre investiţii străine în România, va fi doar pentru a spune: “şi firma x a decis să relocheze afacerile din România în Ungaria/Bulgaria/Muntenegru…” Întrebare: unde va ajunge atunci creşterea economică? Dar rata şomajului?

Aşadar, nu este vorba doar de câteva procente din PIB deficit suplimentar. Ne pregătim singuri o criză profundă, ce ar putea să o depăşească pe cea din 2009-2010; plus că datoria publică nu mai este 14% din PIB, ca în 2008, ci se îndreaptă vertiginos spre 50%. Ce ar fi de făcut, pentru a remedia situaţia? Am citat câteva propuneri pe care le-am preluat dintr-un articol de ziar. Hai să vedem, ajută ele la ceva?

Prima propunere era “trecerea la un sistem de impozitare progresivă”. Se tot vântură această aşa-zisă soluţie. Doar că veniturile bugetare din actualul nivel al impozitelor pe salarii şi venituri este de 2,2% din PIB. Dublarea acestei valori ar rezolva doar o mică parte din cele 11 procente deficit în 2021. Şi asta nu e tot: pentru a-i afecta doar pe cei din jumătatea superioară a veniturilor (pentru a nu-i împovăra pe cei mai vulnerabili), totalul taxelor asupra muncii ar urca de la nivelul actual, de 43%, la 60%, poate chiar 70%. Sunt puţine lucruri de care aş putea fi mai sigur decât de faptul că, la acest nivel de impozitare, se va evapora în câteva luni baza de impunere, iar veniturile statului ar ajunge chiar mai mici decât cu cota unică. De aceea, impozitarea progresivă a salariilor nu este decât o marotă a stângii, un demers cu rol strict ideologic, dar cu rezultate mai degrabă opuse celor scontate în planul veniturilor bugetare.

“Impozitarea pensiilor speciale” revine mereu drept măsură absolut necesară pentru creşterea veniturilor statului. Şi eu cred că unde s-a ajuns cu pensiile unor categorii de cetăţeni depăşeşte orice limită a rezonabilităţii. Publicul larg amestecă de obicei aici pensiile speciale cu cele de serviciu (în primul rând, cele militare). Eu cred că această formulă de oala mare nu este folositoare. Pensiile speciale sunt cele primite de un număr, limitat, dar în creştere vertiginoasă, de privilegiaţi ai regimului actual: parlamentari, judecători, aviatori, mai nou şi primari; toţi aceştia nu sunt foarte mulţi la număr (deşi nu sunt date publicate formal, de parcă ar fi cine ştie ce secret de stat, se pare că deocamdată ar fi vreo 20.000 de asemenea pensii), dar cuantumul mediu este cu mult peste 10.000 lei lunar, deşi iar nu avem de unde şti o cifră exactă; sunt însă citate cazuri în care pensia primită de la stat de un cetăţean ajunge la peste 100.000 lei lunar – ceea ce este dincolo de grotesc, este aberant. Părerea mea este că această formă de hiper-privilegiere a unor cetăţeni nu este doar profund imorală, nesustenabilă financiar pe termen lung, dar sapă şanţuri adânci în coeziunea socială, care este absolut obligatorie într-o societate democratică de succes. Eu nu văd decât o singură soluţie autentică: eliminarea completă a tuturor pensiilor speciale. Doar că realizarea efectivă trece prin zidul pe care l-a ridicat, cu o nesimţire absolut incredibilă, însăşi Curtea Constituţională. Aceasta s-a opus nu doar la eliminarea pensiilor speciale, cu argumente care jignesc bunul simţ, dar şi la impozitarea lor drastică; cred că avem de a face cu primul caz din istorie în care o instanţă judecă politica de impozite a unui guvern – o încălcare clară, inadmisibilă, a separării puterilor în stat.

De aceea, în momentul de faţă, nu văd cum ar putea fi eliminate aceste pensii, sau măcar impozitate, chiar admiţând că parlamentul ar dori cu tot dinadinsul să facă asta. Dar să admitem, de dragul argumentului, că s-ar reuşi impozitarea pensiilor speciale. Câţi bani ies de aici? Păi, la 20.000 de pensii a 30.000 lei lunar (probabil, cifra mediei este supraestimată) costul pentru buget este acum 720 milioane lei pe an, adica mai puţin de 0,7% din PIB. Dacă dispar de tot, deficitul scade cu aceeaşi valoare, din deficitul de 11% care va fi în 2021; dacă sunt impozitate special, avem un rezultat încă şi mai modest. Iar asta, admiţând că o lege în acest sens va fi votată de parlament şi va fi în vigoare tot anul 2021. Altă ipoteză eroică, pentru a nu îi spune fantezistă.

Celelalte două propuneri sunt cu mult mai difuze: “eliminarea numeroaselor privilegii fiscale oferite unor „speciali“; reducerea furtului şi risipei banilor publici”. A putea ajunge la rezultate palpabile, măsurate în creşteri de venituri şi reduceri de cheltuieli, reprezintă un demers mai mult decât dificil, iar efectele ar putea apărea într-un an, doi sau mai mulţi. Iar pensiile trebuie plătite ACUM.

De aceea, toate propunerile pe care le-am enumerat aici, ca şi altele din aceeaşi categorie, sunt mai degrabă simbolice, în alt ordin de mărime raportat la nevoia de ajustare a deficitului public. Mai mult, sunt ignorate complet alte constrângeri majore, cum ar fi posibilitatea ca pandemia să producă efecte severe asupra economiei mondiale şi în anul 2021, ceea ce va duce la o contracţie suplimentară a PIB şi deci la creşterea mai puternică a deficitului public.

La această magnitudine a problemelor, singurele măsuri care ar aduce mulţi bani în scurt timp ar fi creşterea TVA (inclusiv reducerea severă a listei de produse cu rate reduse de TVA) şi (re)introducerea accizelor pe carburanţi şi poate şi pe energie electrică. Evident, soluţii cu impact dramatic asupra consumului cetăţenilor şi cu efecte secundare mai mult decât serioase, inclusiv adâncirea recesiunii.

Nicicând România nu a fost în faţa riscurilor unei crize de asemenea proporţii. Este tragic că această criză ar fi indusă chiar de noi înşine. Dacă nu vor putea fi identificate soluţii pentru a fi prorogată majorarea cheltuielilor aprobate de parlament, va fi rău. Foarte rău.

Eugen Rădulescu

Distribuie acest articol

53 COMENTARII

  1. „Astfel, un articol dintr-un ziar dădea ca exemple de măsuri “trecerea la un sistem de impozitare progresivă; impozitarea pensiilor speciale; eliminarea numeroaselor privilegii fiscale oferite unor „speciali“; reducerea furtului şi risipei banilor publici”. Toate acestea par bune şi frumoase. Doar că ele nu reprezintă nicicum o soluţie la marea problemă pe care o avem cu deficitul public. Să vedem de ce.”

    Sunt de acord cu dvs. ca cele scrise intr-un articol de ziar nu rezolva „marea problema” DAR si acestea trebuie sa faca parte din rezolvarea ei.

    In continuare dvs. pledati ca NUMAI solutiile propuse de dvs. sunt cele care vor rezolva „marea problema” EXCLUZAND cele scrise in acel articol de ziar.

    Eu zic – si poate si altii sunt de acord cu mine – solutia la „marea problema” este in SI-SI (AND-AND) adica sa se aplice si solutiile din articolul de ziar fie ca acestea contribuie cu un procent mai mic decat propunerile dvs. altfel articolul dvs. imi aduce aminte de vremea serviciului militar TR cand, la sfarsit de sapatamana, puteai primi fie „bilet de voie in cazarma” (propunerile dvs. in pozitia de comandant) fie „bilet de voie in oras” care, evident cuprindea si „avantajele” primului tip de bilet.

    • Dintre solutiile propuse in acel articol, singura cu care nu sunt de acord este aceea a impozitarii progresive a muncii – iar argumente am dat in mai multe randuri, inclusiv in Contributors. Celelalte, rezulta cred din articol, sunt de avut in vedere, doar ca intentia de a le aplica nu poate justifica aplicarea imediata a deciziilor parlamentului la care m-am referit.

      • Nu am studii economice si as dori clarificari cu privire la definitia dvs. „impozitarea progresiva a muncii” prin comparatie cu sistemul de taxare din tara in care traiesc (progresiv la fel ca si in alte tari „ca afara”).
        Traiesc de un sfert de secol in strainatate (peste balta) si fiecare cetatean este obligat sa intocmeasca un „Annual Income Tax” in care sa declare toate veniturile din salarii, prime, bonus, dobanzi la depozite bancare, castiguri din actiuni. venituri din chirii, plati cash pentru munca, pensii, ajutor de somaj, ajutor social/welfare etc. Unele taxe sunt retinute la originator (de ex. salariu) altele nu (ex. plata cash pentru cateva ore lucrate de studenti ca „nanny”) . Taxele retinute sunt transmise la „ANAF” si in copie mie pentru a le atasa la declarati anuala de venit.
        „ANAF”-ul de aici analizeaza declaratia mea si-mi cere bani pentru taxele neplatite, situatie destul de frecventa, pentru ca ma incadrez in alt „bracket” de impozitare.multumesc anticipat pentru raspunsul dvs.

  2. Pacat ca putini romani inteleg cele prezentate in acest articol, cu toate ca efortul autorului de a-l face cat mai accesibil este remarcabil.

    In ceea ce priveste actiunile parlamentului(si haideti sa spunem pe nume: de fapt ale PSD&asociatii), eu as spune ca ceea ce au COMIS se numeste act de inalta tradare(a interesului national).

  3. Domnule Radulescu,
    Cum comentati punctul de vedere exprimat de dl. Petrisor Peiu in articolul „Apocalipsa se amana, deocamdata” :
    PSD-iștii știu, la fel de bine ca liberalii, că o creștere de pensii cu 40% ar atrage de la sine o redimensionare a cheltuielilor bugetare în zone „intangibile”: s-ar reduce numărul imens al bugetarilor, s-ar reduce din cheltuielile cu înzestrarea armatei, s-ar reduce cheltuielile statului cu bunuri și servicii sau se vor reduce chiar investițiile. Și nu e niciun secret că armata bugetarilor de lux este, de fapt, compusă din membrii de partid liberali și psd-iști recompensați cu salarii uriașe sau chiar cu rudele și amantele prea-puternicilor din aceleași partide. Cum nu e niciun secret că reducerea cheltuielilor cu înzestrarea armatei ar afecta relațiile cu Washington, Berlin sau Paris și le-ar permite ambasadorilor străini să vadă mai bine corupția generalizată din instituțiile statului nostru. La fel de bine se știe că orice cheltuială cu bunuri și servicii este purtătoare de comision pentru că, nu-i așa, nu se cumpără niciun creion fără comisionul binemeritat de aleșii cetățenilor. Cât despre investiții, să vă reamintesc că nu se atribuie și nu se recepționează nicio lucrare decât cui trebuie și doar contra sfintei șpăgi?
    Nu vi se pare ca unele implicatii sunt benefice pentru societate?

    • Nimic nu este 100% negru sau 100% alb. Orice provocare poate fi transformata in oportunitate. Doar ca cele 3 decenii care au trecut de la caderea comunismului ne-au aratat ca arareori este adoptata calea cea mai buna, ca second sau third best predomina copios. Se poate spune ca o criza majora ofera sansa unei solutii radicale, benefice pe termen lung. Este un pariu pe care nu l-as tine. Sa ne uitam doar la criza din 2008, pe care guvernul Boc ar fi putut sa o rezolve imediat dupa alegerile prezidentiale, din noiembrie 2009, dar a lasat-o sa treneze, pana in pragul colapsului.
      Ma tem deci ca vom avea criza, dar rezolvarea nu va reusi sa faca acea restructurare profunda, care ar fi de dorit, dar pentru care clasa politica nu e deloc pregatita.

  4. Stimate domn Rădulescu, se pare că ați pierdut un ”zerou”. Am făcut calculul: 20.000 pensii speciale, înmulțite cu 30.000 lei lunar, dă 600.000.000 lei lunar, adică 7.200 mii lei pe an (adică 7,2 miliarde)!

    • Aveti dreptate, am gresit cu un zero la valoarea nominala, dar ca procent din PIB este 0,7%, cat am spus in comentariu. Multumesc pentru observatie.

  5. „….de majorare a pensiilor cu 40% are un potenţial „distractiv” formidabil.
    Cum poate schimba o singura litera problema, am glumit insa „distractia” tot ramane.
    Problema pensiilor va ramane actuta atata timp cat nu se rezolva situatia bugetarilor, a celor care pot iesi cu 40 de ani la pensie, care beneficiaza de tot felul de sporuri si avantaje, reducerea drastica a tot felul de institutii ale statului inclusiv ministere, umarul parlamentarilor care toaca bani publici.
    Nu putem mari TVA .ul pt finantarea deficitului la pensii, ar fi un semnal distrugator catre investori si totoadata ar pune presiune si mai mare pe bugetele oamenilor oricum destul de subtiri incurajand evaziunea si munca la negru.
    Colectarea TVA, procedura colectarii este de 30 ani „tema de casa” si tot nerezolvata.
    Daca scapam de acest an nefast din toate punctele de vedere si vom avea in sfarsit un guvern si parlament stabil poate se vor rezolva in parte niste probleme cu conditia ca noul executiv sa „taie in carne vie” cum se spune.
    Epidemia a venit intr.un moment cu totul nepotrivit , parlamentarii majoritatii n-au inteles, respectiv au inteles insa din motive lesne de inteles au tot interesul sa puna tara pe butuci astfel sa poate prelua iar guvernul.
    Omul de rand de pe strada nu va intelege mare lucru, nu are cum, pensionarii cu atat mai putin.
    Singura sansa, numarul votantilor la urmatoarele alegeri trebuie sa fi atat de mare incat voturile acordate PSD-lui sa fie depasite cu mult iar acest partid sa fie scos complet in opozitie.

    • @han _ „Epidemia a venit intr.un moment cu totul nepotrivit…”

      Nu știu alții ce cred, dar mie vă rog să-mi iertați extravaganța. Opinia mea este că niciodată nu e un moment potrivit pentru o epidemie.

  6. Cum bine stim cu totii , solutii miraculoase nu exista . Miscorarea sau disparitia totala a pensiilor speciale , o noua lege a pensiilor bazata pe contributivitate , micsorarea aparatului bugetar ce apartine statului , marirea colectarilor ca parte a volumului de taxe si impozite , marirea TVA -ului , vinderea – privatizarea activelor de stat neperformante , folosirea banilor publici in construirea de autostrazi de reabilitare a drumurilor si a cailor ferate ce necesita aceasta , marirea retelei ce tine de sistemul de irigatii , descentralizarea deciziilor si trimiterea lor catre comunitati , o legislatie noua Europeana , toate acestea si multe altele, puse in practica concomitent sau la intervale mici de timp ca notiune primara privind purcederea la infatuirea acestor deziderate sunt parte a intentiilor noului parlament, ce va aduce o noua majoritate proeuropeana la putere in viitorul ciclu de patru ani . In acelasi timp, banii proveniti de la UE (imprumuturi si granturi ) si respectarea conditionalitatilor ,privind respectarea statului de drept, ce ne duc spre accederea la aceste sume impresionante (multa lume nu stie nici macar sa numere pina la un miliard )fac din Romania un cistigator . Drumul este la inceput , multi se vor impotrivi , dar ca natie nu mai avem de ales . Vom face ceea ce este bine pentru toti .

    • @mafalda nu intecetati cu idiotenia asta cu ” pensiile pe baza de contributivitate”!?!?!!? .. TOVARASE…. ASA CEVA NU EXISTA in sistemul blic. singurele pensii pe baza de contibutivitate sunt cele private, orice altceva, in care omului i se ia cu japca X% din salariu pentru ca altu” sa-si ia pensia, reprezinta o mizerabila forma de furt si complicitate la furt in forma continuata.

  7. 1.Fara indoiala, ca situatia este deosebit de grava pentru finantele publice, dar toate analizele cuprind doar cauzele ,,sociale” imediate dar nu si cele fundamentale, anterioare, de natura economica care au condus la aceasta situatie.Lipsei analizei situatiei si cauzelor economice care au adus aceast rezultat este evidenta, deoarece chiar si cu cele 14 la suta acordate deja, o treime din pensionari nu au asigurate mijloace financiare de supravietuire alimentara, sanitara si locativa!Riscul nesupravietuirii acestora nu poate fi discutat in balanta cu pericolul Crizei bugetare, ci cu al indiferentei fata de starea economica nationala si solutiile de dezvoltare rapida.
    Cauza reala a acestei situatii nu este majorarea pensiilor si vinovatia Stingii, ci STAGNAREA economica-industriala de trei decenii a Romaniei, care ne-a adus aici!
    Daca evaluam cresterea PIB in ultimele doua decenii in raport cu devalorizarea monedei nationale in aceasta perioada, avem imaginea financiara corecta a acestei stagnari.
    Dolarul si Euro cotat in 2000 cu cca 1,70 lei are astazi un echivalent in lei de 2,5 ori mai mare, ceeace face ca si cresterea in termeni reali a PIB sa fie de maxim doua ori!
    Daca luam in considerare ca aceasta crestere a costat Romania o datorie externa catre 100 de miliarde de Euro, plus 20 de ani de sustinere a leului de catre BNR (bani pierduti pentru investitii), vedem ca practic am stagnat economic-industrial 20 de ani!
    La fel sta situatia salariului mediu, care paradoxal era mai mare in 2000 decit azi, in termeni reali-valutari!
    Iata deci, ca indicatorul PIB, la care se adauga si altceva decit cu ce ramine Romania dupa un an de activitate economica, a creat falsa imagine a cresterii economice, aproape inexistenta in termeni reali!
    2.Aceste expozeu economic propune discutarea situatiei bugetare in termenii ,,dezvoltarii economice-industriale”, pentru care nu a existat un proiect de tara, cu obiectivul reindustrializarii, macar dupa 2010, cind Liviu Voinea, prin lucrarea (ACADEMICA) ,,Reindustrializarea Romaniei – Politici si Strategii”, considera ca fundamentale ,,politicile industriale” si sistarea dezvoltarii false, consumatoriste promovata de ambele esichere politice.
    Competitivitatea economica nationala dezastruoasa, la indice subafrican 74, evidentiata ferm de analiza INACO in Raportul d-nei Andreia Paul din noiembrie 2019 (urmare a esecul Programului national de competitivitate 2015 – 2020), lipsa de ORGANIZARE a procesului de dezvoltare industriala, lipsa unor cereri publice de realizare a unor astfel de proiecte ,,pietei stiintifice economice nationale” si mai mult ca atit, refuzul evaluarii si promovarii unui ,,proiect de tara” de catre presedentie cit si de P.N.Liberal (propus personal d-lui presedinte L. Orban) sint cauzele directe ale actualei crize bugetare !
    3.Sub raport ,,financiar – statistic”, articolul este realist, insa fara ca analizele sa atace si cauzele economice ale acestui faliment, solutiile nu vor exista niciodata, ci doar vesnicele constatari ale eseculul national.

    • Nu-mi e clar la care pensionari va referiti.
      Dupa cum se stie, in Romania, exista doua categorii de pensionari; prin contributivitate si prin ne-contributivitate (speciale, de servicii sau alte denumiri codificate).
      Daca s-ar folosi solutia propusa de dvs. trebuie avuta in vedere si numarul de „beneficiari” pentru ca s-ar putea sa se creeze un dezechilibru in bugetul tarii care, ar distruga economia, iar ministrul (MFP) cat si Conducerea Superioara de Partid sa de Stat (scuze, limbaj de lemn, dar n-am gasit altu) sa va combata cu argumente de necontestat.
      Trebuie sa aveti in vedere si faptul ca (unii) pensionari au ambele tipuri de pensii (prin contributivitate si prin ne-contributivitate) si sa propuneti si criteriile de selectare in aceste cazuri.
      In opinia mea solutia propusa -in dezbatere publica – cred ca ar trebui imbunatatita si as indemna si alti contributori sa faca propuneri.
      Nu locuiesc in Romania (de un sfert de secol) si de aceea as vrea cateva clarificari.
      Multumesc de atentie.

  8. Ma asteptam ca la ora aceasta sa fie numeroase mesaje la acest articol.

    Limbajul este clar, pericolul cred ca este evident si atunci ce se intampla?
    Sa fie oboseala care a intervenit sau poate sa fie lehamitea in fata abuzurilor nesfarsite ale Parlamentului sustinute de CCR?

    Doua lectii am retinut dupa terminarea celor mai recente alegeri:

    1. daca iti doresti ceva trebuie sa te lupti cu mult mai mult decat adversarul tau care poate are toate butoanele pe mana sa si apasa cand pe unu, cand pe altul, dar numai ca la un anume moment se va incurca singur pe sine in ceea ce face…Dar trebuie oarece lupta…

    2. trebuie sa iti cunosti drepturile si sa le exerciti caci altfel esti mancat cu tot cu fulgi si nu apuci nici miau sa spui…

    Cred ca a sosit momentul sa apasam mai tare pe pedala 2.
    Presedintele trebuie sa nu se grabeasca cu promulgarea legii de majorare a pensiilor – este o chestiune de oportunitate – si asa cum lucrurile sunt expuse in acest articol nu cred ca pensiile pot sa fie majorate acum cu 40% ci mai degraba esalonat asa cum a stabilit guvernul astfel incat pandemia sa fie limitata daca nu stopata – si unii sunt aproape de final cu cel putin un vaccin – investitiile care sunt programate sa fie implementate sau cel putin demarate, iar parlamentul sa revina in alta structura decat cea de astazi…

    Pedala apasa mai tare inseamna ca populatia trebuie sa iasa si mai mult la vot decat a facut-o la alegerile locale, sa isi dubleze eforturile de monitorizare a campaniei, a algerilor si sa urmareasca atent alaturi de partide modul in caredin scripte se trece in sistemul electronic…Partidele ar mai trebui sa faca ceva: sa aduca persoane credibile, caristmatice, care au demonstrat performanta, competente, inteligente pentru ca in felul acesta si interesul omului de rand va fi mai mare dar si reprezentarea partidului mai aleasa…

    Sunt doua rele: Parlamentul si CCR-ul si daca pe prima o mai aerisesti cumva pe cea de a doua…Dar o noua Constitutie ne-ar mai poate ajuta!

  9. „Din nenorocire, o parte a spectrului politic, ruptă total de realităţile şi constrângerile economiei, au impus, în plină criză, noi şi noi cheltuieli publice, sub imperiul obiectivelor electorale, care au eclipsat orice urmă de raţiune.”

    În sfârșit, BNR se conectează – măcar prin aceste declarații ale unui consilier al Guvernatorului – la realitatea socio-politică românească, dincolo de interesele de grup ale guvernului. De fapt, ale politicienilor.

    Aștept încă, în continuarea observării asupra interesului cetățenilor de către BNR, după cum se vede din acest articol, adoptarea din partea Băncii Centrale de măsuri care să fie în mai mare măsură în interesul public decât în cel al politicienilor, interese din nefericire prea des divergente în România.

    Printre acestea, este așteptat, în interes public, după cum au relevat numeroasele dezbateri de peste 13 ani și după cum cer Tratatele UE, demersul susținut al BNR pe lângă guvernul României pentru îndeplinirea condițiilor de convergență în vederea adoptării în cel mai scurt timp de către țara noastră a monedei comune europene.

  10. Pai este adevărat proverbul : cum îți faci cumană ta , nu poate să ți facă nici dracu . . .
    Adică cum ne guvernează „ai noștri ” !

    • @Badea de la marea nordului _ „Adică cum ne guvernează „ai noștri ” !”

      Așa-i, dar reprezentanții BNR au prins glas, chiar dacă este încă modest, abia după ce PSD, exponentul cel mai reprezentativ al cleptocrației securisto-comuniste care a capturat statul român de 30 de ani, dă semne că este în situația de a mai pierde puțin din putere.

      Adevărurile cu privire la starea economiei și politicile publice dezastruoase ale guvernului ar fi fost de așteptat să fie rostite de către BNR și pe vremea celor care au adus România în situația aceasta, nu abia acum, când aceștia sunt înlăturați de la putere. Pentru că, prin „conlucrarea” dintre BNR și politicienii care au devalizat economia națională, întrucât nu au denunțat jaful, ci au participat activ prin politicile monetare, BNR poate fi considerată complice la acesta.

  11. Am spus de cateva ori, avem nevoie de:- noua org.admteritoriala, mai putine judete, mai putine primarii, doar prefecturi, la noi inca centralismul este bine mersi;- pensii doar pe contributie, pensie de serviciu la maxim 3000 de lei+pensia de vechime, pensiile speciale anulate;- impozite dupa marimea veniturilor cumulate, averilor si progresive, cu fiecare casa si masina in plus, alt impozit ceva mai mare;-reducerea evaziunii fiscale din comert, constructii, horeca, chirii, amenzi pentru poluare, gunoi, zgomot, etc. Si mai sunt si altele, dar nu se doreste nimic din toate acestea, pentru ca interesul este pt.voturi si nu pentru binele general al societatii.

  12. Domnule ER ati facut o fixatie pe cresterea pensiilor. Eu sunt activ in campul muncii dar ma scoate din sarite deja „marea grija” a „marilor economisti” din Ro (a se vedea Daianu s.a.) cu chestiunea cresterii pensiilor. Dragi inalti specialisti, dati solutii cum se pot creste pensile cu 40% NU cum NU se poate face nimic si ca totul suna a dezastru. Voi realizati ca si dupa aceasta crestere,daca s-ar aplica, avem cele mai mizerabile Pensii din UE? Mai realizati si faptul ca pensionarii NU mai au timp sa astepte. Viitorul lor este subtire cat mai da Domnul , trecutul este gros…

    • @inginerul din arad _ „Voi realizati ca si dupa aceasta crestere,daca s-ar aplica, avem cele mai mizerabile Pensii din UE?”

      Vă mulțumesc pentru comentariu, îmi place, el este în principiu în concordanță cu opiniile exprimate prin comentariile mele în spațiul acestei platforme. La fel ca dumneavoastră, am scris în repetate rânduri că avem cetățenii cei mai săraci din UE (noi, nu bulgarii), o polarizare accentuată a veniturilor și o foarte disproporționată reprezentare a creșterii PIB în sporul veniturilor populației.

      În acest context și având în vedere că locuitorii oraşului Geneva tocmai au votat pentru un salariu minim de 3.785 euro pe lună pentru toţi cei care lucrează în acest oraş, cred că este necesar ca cetățenii din România să beneficieze de venituri mai mari.

      Sigur, nu atât de mari precum elvețienii, dar, după cum am scris în repetate rânduri, cred că ar putea fi asigurat un nivel de trai decent pentru toți românii [inclusiv pentru pensionari] dacă venitul minim garantat ar fi stabilit printr-o lege organică privind raporturile de muncă și protecția socială, de către majoritatea parlamentară PSD-ALDE-UDMR, la 1000 de euro pe lună.

      • Dacă îmi permiteţi un amendament la propunerea dumneavoastră: nu trebuie stabilit prin lege organică, ci prin Constituţie, direct.
        Eventual, solicităm şi ajutorul Marilor Puteri. Noi le facem o declaraţie de război, ele ne ocupă şi am scăpat de o grijă. Definitiv!

      • venitul minim garantat, echivalent al salariului minim, ar trebui asigurat doar pensionarilor, celor cu handicap si unor someri, adica celor care nu pot munci din motive obiective; restul pensiilor din bani publici ar trebui sa fie pe baza de contributivitate, cu un plafon maxim.
        Altffel se vorbeste de „solidaritate sociala” etc in timp ce se acorda tot felul de sinecuri

        • @Casa, buna ironia asta cu ” pensii pe baza de contributivitate” ..
          hai sa iti spui ceva vrumos… uite ce spune legea
          cod penal/ Art 228- (1) Luarea unui bun mobil din posesia sau detenția altuia(Cough,Cough…25% din salariu), fără consimțământul acestuia, în scopul de a și-l însuși pe nedrept, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
          (1)Complice
          Art. 48-(1)Complice este persoana care, cu intenţie, înlesneşte sau ajută în orice mod la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală.
          (2) Este de asemenea complice persoana care promite, înainte sau în timpul săvârşirii faptei, că va tăinui bunurile provenite din aceasta sau că va favoriza pe făptuitor, chiar dacă după săvârşirea faptei promisiunea nu este îndeplinită….. despre ce contributivitate vorbesti cand pensiile in plata se achita in mare parte din banii furati mie din cont si in mica parte din imprumuturi…. imprumuturi platite tot de ” prostii” care se duc la munca… ?!?!?!?!

    • cine n ar vrea domnule, sa aliniem salariile si pensiile cu cele din vest ? dar cum ? ca marii economisti Socol, Olguta si Vilcov, din condei ? dar celor din mediul privat (creatorii de valoare adaugata reala) cine le creste leafa ? ia ginditi inginereste, este fezabil ? in ce tara dezvoltata ati vazut ca un trepadus bugetar sa cistige ca un antreprenor ? ce i ar mai motiva pe acestia din urma sa produca, daca pleava platita sa i serveasca se transforma din slujitori in arendasi ? faceti va proprietar, nu mai dormiti pina la prinz, si fixati va remuneratia si pensionarea dupa cum doriti.

      • la razboi ca la razboi! Da, ati spus ff bine , sa gandim inginereste!!! sa cautam solutii prin care sa rezolvam traiul decent al tuturor,nu motive cum NU se poate. Asta este deosebirea dintre ingineri si economisti.

      • @man of war _ „…marii economisti Socol, Olguta si Vilcov”

        După știința mea, d-na Vasilescu a studiat la Facultatea de Litere și Istorie. Pentru dl. Vîlcov, MEC a emis OM 15319 15.07.2020. Singurul economist dintre cei menționați de dumneavoastră este dl C Socol, dar nu-mi amintesc de vreun sfat de-al domniei-sale care să fi fost ascultat de dl V Ponta.

        • @constantin
          domnule, nu le am studiat resumeurile nulitatilor pe care le am asociat economistilor. stiu doar de „wage led growth” si trogloditii care prin forta imprejurarilor, din pozitia de consilieri sau ministri, au distrus tesutul social pentru interesele proprii. toata famiglia celor mentionati suge nemeritat din bugetul tarii. si au facut conacele la suprafata, ascunzindu si insa banii, ceasurile cu cristale swarovski si tablourile prin morminte. curat social democratie nene iancule. locul acestor primate e n puscarie nu n fruntea tarii, m am facut inteles acum ?

    • @inginerul din arad
      pensionarii si viitorii actuali pensionari au avut timp 30ani sa voteze pentru pensii decente, dar mereu au votat pentru pomeni
      iar dreptul la pomana se pare ca devine drept constitutional

    • @inginerul din arad , draga domnule inginer, uite de la mine o solutie..
      mai cauta un milon de d’astia ca tine, luati-va inca 2 joburi si banii din ele ii puteti dona, pentru a creste pomenile( pardon, am vrut sa zic pensiile) cu 40%…

  13. Eu mai am putini ani pana la pensie. Credeti ca as putea face o fixatie contra propriului meu interes? Nici vorba, acest articol, ca si alte interventii publice, arata argumentele rationale covarsitoare pentru care nu pot fi crescute pensiile atat de mult, decat daca sacrificam tot: dezvoltare economica, viitorul copiilor si al nepotilor, speranta de mai bine. Intelegeti va rog ca nivelul de trai nu poate sa creasca prin lege, Trebuie sa ai o crestere de productie suficienta care sa sustina asta. Or, noi avem scadere de productie, iar numarul contributorilor la pensii este egal cu cel al pensionarilor. Nu exista vreun fond de pensii, deci ramane ca tinerii de azi sa suporte, fiecare, o crestere cu 40% a contributiei la pensie. I-a intrebat cineva daca vor asta? Vedeti ca raspunsul lor poate fi, cum si este, pentru destule milioane de romani, plecarea din tara, pentru ca nu intrezaresc nimic bun. Asa ca, va rog, lasati argumentele populiste. Tara nu are resurse pentru a creste atat de mult pensiile.

    • Perfect adevarat! Dar fara reforme adevarate si nu mimate, nu vom face nimic. Se paseaza problemele de la un ciclu de guvernare la altul, dar cand caruta va ajunge in sant atunci va trebui facut ceva.

    • „Nu exista vreun fond de pensii, deci ramane ca tinerii de azi sa suporte, fiecare, o crestere cu 40% a contributiei la pensie. I-a intrebat cineva daca vor asta? Vedeti ca raspunsul lor poate fi, cum si este, pentru destule milioane de romani, plecarea din tara, pentru ca nu intrezaresc nimic bun. Asa ca, va rog, lasati argumentele populiste. Tara nu are resurse pentru a creste atat de mult pensiile.”

      Nici pe pensionarii de azi nu i-a intrebat nimeni nici in comunism si nici dupa cu privire la preocentul de contributie la pensie.
      Eu nu-mi amintesc si admit ca gresesc si imi cer szuze anticipat. Dar daca nu aveti nici un exemplu, atunci cine este populist ?

      • Populist este cel care decide sa dea ceva ce nu are, pentru avantaje electorale, in dispretul total al realitatii economice. Unde, in ce tara normala, ati vazut ca politicienii sa decida sa majoreze cu un procent fabulos o cheltuiala sociala, oricum foarte mare? Cum sumele care se colecteaza din contributii sociale sunt oricum mai mici decat platile pentru pensii, rezulta ca politicienii vor sa creasca nivelul de trai prin lege. Asa ceva este imposibil. Termenul de populist este bland. Mai corect ar fi iresponsabil.

        • Nu stiu nici o tara – dar nu sunt asa sigur ca dvs. ca nu ar exista – in care se dau legi care nu se aplica/respecta cu toate ca dpdv legal sunt „in force” adica au fost votate de majoritatea parlamentarilor si promulgate de Presedinte.

          Cu privire la „…..politicienii vor sa creasca nivelul de trai prin lege” trebuie sa ne reamintim ca in aceeasi lege exista o prevedere cu privire la cresterea automata, anuala (in ianuarie), a pensiei cu rata inflatiei.
          Despre aceasta nu vorbeste nimeni cu toate ca este o prevedere de mentinere a puterii de cumparare a pensionarilor. Toata lume este concentrata (focusata) pe cresterea de 40 %.

          Pe de alta parte de-a lungul timpului (cred ca si acum e valabila aceasta practica) au fost scutiri pentru unele companii (de stat?) de taxe si impozite datorate statului, o parte din aceste taxe fiind contributia la fondul de pensii.
          In acelasi timp arareori se vorbeste de colectarea taxelor este mult sub nivelul din Europa.

          Iresponsabilitatea este in pricipal a politicienilor ci si a altora (multi) decidenti din structurile de stat ale Romaniei care se considera „inocente” si incearca sa paseze responsabilitatea.

        • este ilegal sa votezi o lege fara a preciza si documenta riguros resursa cheltuielilor respective; asta ar fi trebuit sa stie constitutionalii, dar si ei eludeaza conflictul de interes si decreteaza ca li se cuvin venituri suplimentare

          • @ Casa 05/10/2020 At 18:24
            Si care-i vina acarului Paun (aka pesionarul) pentru „ilegalitatea” pe care o reclamati ? Si cum sunt pedepsiti cei care au facut asemenea ilegatitate: parlamentari, presedinti, constitutioalisti etc. ?
            Folosind logica dvs. , este la discretia oricui guvern, de orice orientare ideologica, sa dispuna discretionar daca, cand si ( eventual) cu ce procent se mareste punctul de pensie.
            Efectul : cresterea neincrederii cetatenilor in statul democratic din Romania, sau popular spus „toti o apa si un pamant”.
            Doar observ din afara tarii, locuind de peste 25 de ani intr-o tara din Grupul celor 7 din afara Europei.

  14. Stimate,
    Constantin,
    1.BNR nu-i guvern si nu poate dispune sau comenta ceeace fac guvernele sau parlamentul, ea poate cel mult sa dea recomandari ,,tehnice”, bancare si financiare!
    Trebuie bine inteles, ca si daca ar fi vrut, colectivul de specialisti al BNR nu avea si nu are solutii ,,sistemice”, adica de schimbare fundamentala economica ori industriala, nefiind ,,institut de cercetare economica” sau cu responsabilitati in acest sens!
    Pentru aceasta schimbare este necesara o ,,noua stiinta economica – a dezvoltarii”, inexistenta in Romania sau UE, dezinteresate de modelul economic asiatic si metodele, tehnicile si instrumentele care au asigurat industrializarea ,,tigrilor asiatici” intr-o generatie.Pe cind noi, de o generatie asteptam imposibila schimbare pe care ,,cercetatorii economici” se zbat sa o ,,scoata” din stiinta ,,economica a intreprinderii” si ,,macroeconomie”, printr-un model economic nou, in locul,celui ,,bugetar intre doua legislaturi (,,derivat” organic ele)!
    2.Oricine dintre comentatori (chiar si autorul) poate cauta fara sa gaseasca in ,,economia intreprinderii” si ,,macroeconomie” cum sa aduca COMPETITIVITATEA ECONOMICA la indicele 1 al Coreii de Sud sau a Germaniei (de la 74 al nostru), nu va gasi cum sa ORGANIZEZE dezvoltarea (reconstructia) industriala a tarii, nici metode si tehnici de accelerare a dezvoltarii industriale si cu atit mai putin AXIOME/PRINCIPII de conducere tehnica (tehnocrata) a domeniilor economice si bugetare, pentru a elimina erorile si neprofesionalismul in luarea deciziilor!
    3.Toate aceste cerinte ale schimbarii se ,,reunesc” proactiv intr-un proiect de tara, pe care BNR specialista in finante (ca parte a macroeconomiei”) NU avea de unde sa le primeasca/gaseasca, din ceeace angajatii sai au invatat la facultate, in specializari si doctorate in strainatate.
    Ele nu exista nici in Asia emergenta, care s-a dezvoltat de la starea de tari agrare inapoiate, fara o ,,scoala economica” nationala capabila de astfel de constructii teoretice, adica de o ,,noua stiinta a dezvoltarii in epoca globalizarii”!
    4.Lucrarile si informatile de acest gen sint putine si sumare, ele vorbesc la general de ,,niponismul economic” si economismul asiatic, astfel ca intelegerea viziunii si tehnicillor de dezvoltare cuprinse in modelul lor economic sint mai mult rezultatul unor deductii, sugerate in mare parte de marii nostri economisti, care au studiat problematica dezvoltarii.In aceste conditii constructia proiectului de tara si viziunea care a condus la realizarea lui au fost oarecum ,,simultane”, prin elaborarea unor componente teoretice ale ,,viitoarei stiinte economice a dezvoltarii”.
    Noutatea absoluta a acestuia, ca proiect national determina – datorita lipsei unei noi ,,scoli economice a dezvoltarii” in Romania – imposibilitatea intelegerii si evaluarii sale la nivelele guvernamentale.
    Mai mult ca atit, lucrarile economice nationale pe tema dezvoltarii au creat convingerea ca acest proiect este irealizabil!
    Concluzia lui Liviu Voinea din ,,Reindustrializarea Romaniei – Politici si Stategii”, 2010 (lucrare academica comandata de minsterul Eonomiei) este a nevoii unui NOU MODEL de dezvoltare, proactiv, industrial!
    Pina acum nimeni n-a reusit si nici nu-l va putea construi pe baza ,,teoretica” a celor doua stiinte economice aratate!
    5.Avind in vedere ca multi dintre autori sint interesati si au abordat problematica dezvoltarii, invit pe cei cu functii conexe cu guvernarea, sa fie canalul de comunicare a existentei acestui proiect de tara, deoarece oferta directa catre guverne a acestuia a fost ignorata din cauzele aratate.In caz contrar Romania va ajunge intr-o situatie economica si financiara, la care ma tem si sa ma gindesc…
    prof. Caliman I. Eugen
    autor proiect de tara
    tel. 0721316019
    PS.
    Sint convins ca adimistratia contributors va intelege ca este vorba de o situatie fortuita a tarii, iar nu de a transforma comentariul in ,,reclama comerciala” pentru proiectul de tara.

    cu stima,

    • Dezvoltarea Coreii de sud s-a facut in peste 40 ani de regimuri autoritare, cu o interventie masiva a statului in economie si cu controlul consumului populatiei.
      Prima este un tabu in noua gândire economica a politicienilor si econmistilor din Romania, contaminată si dominată de fundamentalismul celor din scoala lui Hayek, Friedman et al.
      Ultima este greu de aplicat azi, cand 90% din bunurile de consum nu se mai fac în România.
      Totuși protejarea unor sectoare cheie ale economiei, sectoare care ar putea fi motorul dezvoltării viitoare a țării se poate face, nu exista tara din lume, cat ar fi ea de liberala sau pretins liberala, care sa nu practice protectionismul.

  15. Comentariu:Pensie speciale sint un furt si trebuie eliminate indiferent ce procent din pib inseamna ! La toate variantele spuneti ca inseamna procente mici care nu rezolva problema, dar aceste procente mici de la fiecare adunate pot duce la economii de 2% din pib !

    • @tudor
      vad ca pe prea multi va roade grija doar de pensiile speciale cand, de fapt, toate pensiile sunt un furt, ele fiind platite prin retinerea abuziva a 25% din toate salariile curente + imprumuturi pe care le platesc inapoi tot salariatii, prin taxele impozitele, TVA si ce dracu comisioane mai exista prin piata..

  16. Salut, Eugen!
    Sper sa nu te deranjeze doua precizari despre lucruri pe care le stii mai bine decat mine, dar nu le-ai punctat suficient (pentru gustul meu:-):
    1) cand ai 4,5% deficit in conditii de crestere semnificativa a PIB, prin definitie inseamna ca – atunci cand se schimba conjunctura, ca in 2020 – deficitul se duce in panzele albe; din cauza asta, nu din cea a unor pasiuni ideologice (pe care le infiereaza „ganditorii de stanga”, obisnuiti sa ideologizeze orice), regula in UE este, de fapt, buget echilibrat in conjunctura normala, ca sa nu creasca deficitul peste 3% cand se schimba vantul; interesant ca am trecut prin asta in 2009-10, dar nu a invatat nimeni nimic: nici „ai nostri”, pt ca stiau; nici „ceilalalti”, pt ca le deranja teoriile. Ergo, a te da cu capul de pragul de sus aduce doar cucuie si niema intelepciune.
    2) diferenta enorma intre cheltuieli facute o singura data (one-off) si cele recurente; toate tarile care isi permit azi asa ceva arunca cu bani in economie intr-o veselie, dar toate cheltuilelile astea se repercuteaza asupra unui singur exercitiu bugetar; la noi, ideea geniala este sa arunci tot atati bani si in toti anii care vor urma (deci, si in cei in care trebuie sa rambursezi imprumuturile luate) si, in plus, sa ii dai pe lucruri care nu au nimic de-a face cu criza masiva pe care o traversam, ci luand ironiile lui Caragiale drept recomandare serioasa de politica economica: fiecare cetatean sa aiba o leafa buna, basca pensia – ca aia e dupa legea cea veche.

  17. Sunt siderat! Un alt mare economist (presupun) DN sare in ajutorul Dlui ER. si pune umarul viguros la propasirea saraciei! Nici prin varful mintii nu va trece sa va ” storceti” stinta sa aduceti solutii in cifre, ma rog, cat trebuie sa muncim, cum trebuie sa muncim sa scapam de ultimul loc , deloc onorabil pentru noi. Vesnic aceleasi cifre ingrozitoare. Asta este menirea economistilor sa creeze haos! Inginerii au aliniat planetele si sistemul se misca fara sincope . Nu toti pot fi JM Keynes , A Smith s.a care au creat instrumente economice si au vazut lumina de la capatul tunelului…

    • Stimate domn,
      Nu am facut decat sa imi spun parerea despre lucruri in legatura cu care am si eu opinii, precum toti cei care au postat comentarii, deci inclusiv Dvs. Nu mi-am ingaduit insa sa persiflez alti comentatori si in niciun caz nu ma consider un „mare economist”. Nu cred ca trebuie sa fii un mare economist pentru a observa ca initiativa in discutie este nerealista si, in conjunctura actuala, de-a dreptul periculoasa. Prin „varful mintii” mi-ar putea trece, intr-adevar, si alte idei, cum ar fi marirea duratei saptamanii de lucru (fara majorarea corespunzatoare a salariului) sau ridicarea (si nu reducerea) varstei de pensionare. Ambele ar facilita majorarea nivelului pensiilor, daca acesta este intr-adevar un imperativ inconturnabil, dar:
      – pe de-o parte, asa ceva este strict nefezabil intr-un loc unde s-a consacrat pe cale jurisprudentiala doctrina „drepturilor castigate” (in modul cel mai serios, nu ca la Conu’ Leonida: „pensia e basca, o am dupa legea veche, e dreptul meu; mai ales cand e republica, dreptul e sfant”);
      – pe de alta parte, as risca sa va siderez intr-o asemenea masura incat sa treceti de la persiflari la nivelul urmator.

  18. @inginerul din arad _ „Nici prin varful mintii nu va trece sa va ” storceti” stinta sa aduceti solutii in cifre, ma rog, cat trebuie sa muncim, cum trebuie sa muncim sa scapam de ultimul loc…”

    Dacă îmi îngăduiți o opinie – mi-ar părea rău să se înțeleagă că răspund în locul d-lui DN – aș zice că soluția se află în textul articolului pe care îl comentăm. Cu speranța că nu sunt suspectat de cineva că îi iau apărarea d-lui Eugen Rădulescu, față de care am avut mai multe cometarii critice, aș spune că domnia-sa explică destul de clar „cât trebuie să muncim sa acăpăm de ultimul loc”. Iar cetățenii români muncesc din ce în ce mai mult și mai ferm pentru asta, cel puțin în ultimii doi ani, rezultatul muncii lor văzându-se la alegerile prezidențiale, europarlamentare și, mai recent, locale.

    Îndrăznesc, în contextul celor spuse de dumneavoastră, să vă invit să vă alăturați cetățenilor români care muncesc pentru bunăstarea lor, prima dintre condiții fiind munca pentru democrație, independența justiției și statul de drept. Pentru că, așa cum spun economiștii Acemoglu și Robinson, bunăstarea este o opțiune [politică] a cetățenilor. Efortul nu este mare, iar schimbarea socială pe care o așteptați (inclusiv în ceea ce privește politicile economice ale României și obținerea bunăstării și progresului) se poate petrece doar prin voința, respectiv votul cetățenilor.

  19. Mulțumesc tuturor celor care au citit opinia mea, inclusiv celor care sunt de altă părere decât mine. În cele ce urmează voi încerca unele clarificări pe subiecte extrase din comentariile cititorilor mei.
    Pentru DumiB: de cele mai multe ori țările dezvoltate au un sistem de globalizare a veniturilor persoanelor fizice și cote de impunere progresive pentru aceste venituri. Probabil că sistemul cel mai perfecționat de urmărire a veniturilor îl au Statele Unite, unde IRS compară sumele declarate de cei care încasează venituri, inclusiv din activități ocazionale, și cei care le plătesc celor dintâi. În acest mod plătitorul de impozite care “uită” să declare un venit este identificat și pus la plată, cu sancțiuni asociate foarte severe. Dacă suma “uitată” este mare, se ajunge la condamnare penală.
    Părerea mea este că toate țările dezvoltate trebuie să facă același lucru. Noi încă nu suntem acolo. Probabil, peste 10-20 de ani un sistem de globalizare a veniturilor și concomitent cu cote progresive va fi deplin justificat şi totodată realizabil tehnic. Acum, însă, cred că este necesară și justificată globalizarea veniturilor, cu prelevarea la sursă a cotei unice de impunere, care este acum de 10%, și vărsarea sumelor la buget. Nu doar salariile trebuie impozitate. Veniturile din dobânzi, din dividende, din câștiguri de capital realizate (de exemplu, din vânzarea acțiunilor cumpărate la un preț mai mic și vândute la un preț mai mare), din chirii și altele, ar trebui toate impozitate cu aceeași cotă. Este nejustificat ca povara impozitelor pe venituri să fie dusă aproape exclusiv de salariați. Culmea este că partidele de stânga vorbesc despre cote progresive de impozitare, dar uită sistematic să adauge la socoteală celelalte venituri, pe care le obţin mai ales cetăţenii mai înstăriţi. Asta zic şi eu gândire de stânga!
    Inginerul din Arad este de părere că dacă avem o lege, ceea ce trebuie să facem este să o aplicăm. Îi răspund cu următoarea analogie: dacă se va stabili prin lege să fie construit un bloc cu 100 de etaje, el, ca inginer, va putea realiza asta? Este la fel în cazul pensiilor: creșterea cu 40% este pur și simplu imposibilă. De altfel, argumentul legalității creșterii cu acest procent a pensiilor nu stă în picioare, iar asta nu numai pentru faptul că legea a fost aprobată cu încălcarea unor dispoziții legale, obligatorii pentru legiuitor, de a identifica resursele pentru o cheltuială; adăugăm acestui argument faptul că ordonanța de urgență pentru rectificarea bugetului de stat a stabilit o majorare de 14 la sută a pensiilor. Acesta este un act în vigoare. Legea de modificare a acestei ordonanțe, respectiv revenirea la procentul inițial de majorare a pensiilor, de 40 la sută, a trecut prin parlament (cu voturile unor majorități iresponsabile, repet încă odată), dar nu va intra în vigoare decât după ce este promulgată de președinte. Este o cale lungă până acolo, iar părerea mea este că majoritatea care a votat această lege a știut că ea nu va intra în vigoare până la alegeri, aşa că a urmărit de fapt un scop politicianist și nimic mai mult. Tocmai acest raţionament a făcut ca agenţiile de rating să nu treacă de acum România în grupa de risc nerecomandat investiţiilor – aşa cum a arătat agenţia S&P, cu subiect şi predicat.

    • @Eugen Radulescu 08/10/2020 At 16:14

      In comentariie mele anterioare (la 02/10/2020 At 23:49, @02/10/2020 At 16:03 si 06/10/2020 At 19:48 ) am precizat ca traiesc in strainate de 25 de ani (peste balta) adica in America de Nord.
      Aici am lucrat ca salariat in corporatii private multinationale vreo 15 ani iar acum 10 ani mi-am infiintat propria firma de consultanta inginereasca.
      Ca atare am reusit sa cunosc foarte bine – mult mai bine ca dvs., eu fiind “client/platitor de taxe” – atat cerintele/prevederile IRS cat si ale CRA (Canada Revenue Agency din tara vecina la Nord).

      Daca ati fi citit cu atentie comentariile specificate mai sus si ati fi folosit “common sense” (cum ar zice americanu’) nu v-ati fi pierdut timpul de a scrie “clarificarile” in limba romana in vreme ce eu, evident, prin forta lucrurilor le-am citit in original (engleza). Pentru ca va plac comparatiile, ati incercat sa ma invatati tabla inmultirii (clasa a 4-a) eu fiind deja la nivelul matematicilor speciale studiate in anul II (la orice facultate tehnica).
      Sunt nascut putin inaintea dvs. si am lucrat si in sistemul communist (vreo 20 de ani) si-mi amintesc ca prin anii ’70 salariul brut era taxat progresiv asa incat la un moment la trecerea dintr-o gradatie in alta (din gradatia II in III), la fiecare 3 ani, salariul net era mai mic cu vreo 50 de lei in gradatia III. Cred ca va aduceti aminte ca nu puteti spune ca n-ati lucrat in comunism !

      Sunt partial de acord cu dvs. ca Romania NU este o tara dezvoltata economic DAR salariile, sporurile (computer, praf, antena, doctorate si cate or mai fi) si pensiile unora privilegiati (la fel era si in communism), desigur bugetari acum, sunt sensibil egale sau chiar mai mari.

      Restul paragrafului este “sa vorbim discutii”. Predictii pentru urmatorii 10-20 de ani si cu rata fixa de taxare de 10% (cred unic in Europa si doar in foste tari comuniste) sunt foarte interesante si foarte “cool” (ca sa fiu la moda cu limbajul la zi).

      In timp ce cresterea cu 40% a fost votata si aprobata de un parlament si promovata de un presedinte – practic aceleasi persoane – care, acum cand a venit “scadenta” de a o aplica …..o reneaga, dar pot fi trasi – in vreun fel oarecare – la raspundere , dvs. veti fi doar un pensionar si cine mai baga in seama o persoana cu asemenea statut, cum se intampla si azi !!!!.

      Ce-i mai interesant este ca cei mai vocali impotriva -maririi pensiilor bazate pe contributivitate sunt aproape toti privilegiati cu pensii (sau viitoare) speciale.
      Cu privire comentariul dvs. @ Inginerul din Arad
      “ este de părere că dacă avem o lege, ceea ce trebuie să facem este să o aplicăm. Îi răspund cu următoarea analogie: dacă se va stabili prin lege să fie construit un bloc cu 100 de etaje, el, ca inginer, va putea realiza asta?”…
      Imi permit bazat pe experienta mea inginereasca sa va atrag atentie ca faceti o confuzie – voita sau nu – intre o lege juridical aplicabila tuturor perosanelor aflate intr-o tara/zona juridica (unde se aplica DURA LEX SED LEX) si o “lege” inginereasca.

      Ca exemplu: Lege lui Ohm (dupa fizicianul german Georg Ohm, sper ca o stiti, din gimnaziu si/sau liceu) o aplica cei care lucreaza in domeniul ingineriei electice si este valabila fie ca alte profesii o cunosc / recunosc in timp ce in business se aplica o Lege (a) lui OM (ROMANEASCA), se invata la scoala vietii adica: fii om cu mine ca voi si eu cu tine); a doua lege a se citi ca „pamflet”.

      Pentru a nu mai fi vreo confuzie: Proeictarea, realizarea fizica ca si functionare la randamentul dorit si in conditii de siguranta a unui caldiri/masinarie, se face conform unor standarde, regulamente, reguli si coduri specifice ramurii ingineresti.

  20. Raspund de data asta cu plecaciuni (o alta ETAPA) domnilor ER si DN. Mai intai domnule DN persiflatul meu a dat roade in ceia ce ne priveste: ati venit cu propuneri care ne pot scoate din incurcatura! fie si theoretice. eu sunt deacord cu asta adica numai munca ne salveaza. Pentru asta avem nevoie de oameni politici credibili, cinstiti , cu viziuni clare si hotarati sa indemne poporul sa tina Romania pe umerii lor nu sa stam pe umerii tarii (ceva din Iorga ).Defapt asta ma deranjeaza cel mai tare cand oameni cu CV-uri impresionante tin neaparat sa demonstreze ca ceva NU se poate.
    D-le ER suntem aceiasi generatie (n.1958) asteptam si noi pensia! Calculul pensiei pe baza contributivitatii eu cred sincer ca este un algoritm matematic correct. De 30 de ani lucrez in campanii private , germana si in prezent americana cu salariu decent si ma astept la o pensie pe masura. La fel si dvs conform cu CV-ul . Nu sustin cresterea pensiilor pro domo. Eu am alte nedumeriri! Ce economie are tara asta daca nu poate sustine un system de pensii la limita existentei pentru majoritatea dintre ei.Exemplul cu blocul este usor fortat.Astept de la toate mintile economistilor luminati (cu siguranta faceti parte din aceasta categorie) sa veniti cu solutii cum putem sa realizam acest echilibru venituri cheltuieli de asa natura sa iesim din saracie.Este umilitor sa ramai mereu saracul din UE.Nu inteleg nici cursul de schimb valutar!!! In Bulgaria de cel putin 5 ani 2 Leva = 1 Euro. Am inteles ca vor trece in curand la Euro. La noi atata „moscondeala” cu cursul asta de nu-I adevarat.Creste valoarea barilului creste pretul combustibilului la pompa . Fenomenul invers NU functioneaza. Astea sunt chestiuni de fin reglaj al vostru al economistilor, sapati aici, si scoateti lucrurile la lumina…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Eugen Radulescu
Eugen Radulescu
Născut în 1958 în București. Absolvent al ASE, Facultatea de Finanțe-Contabilitate, 1982. Doctorat în economie, ASE, 1998. Director și consilier al guvernatorului BNR din 1990 până în prezent, cu excepția perioadelor in care a activat ca : președinte Banca Agricolă/Raiffeisen (1999-2002) și CEC (2005-2007) ; și Consilier al Directorului executiv FMI (1996-1998). Consultant FMI – misiuni în Afganistan, Maldive, Tunisia, Mauritania, Gabon s.a.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro