Păcatele presei românești. Inventar 2013 (1)

Anul trecut a început cu ghinion pentru presa românească și avea s-o țină tot așa: raportul MCV din ianuarie 2013 denunța presiunile mediatice asupra sistemului judiciar, raportul OSCE consemna că mass-media a devenit un instrument la îndemâna partidelor, iar The Economist caracteriza presa noastră ca ”lipsită de decență”. Notele mici la etică și profesionalism au fost puse în loc de floare la butonieră de unele trusturi ca Intact sau Realitatea Media, care tocmai câștigaseră alegerile pentru USL și erau pe cai mari. Manipularea a continuat cu succes, producând rating, intoxicând publicul și distorsionând piața. Antena 1 şi-a dat măsura pe parcurs cu o amplă operaţiune de şantaj dezvăluită de RCS-RDS şi intrată în atenţia justiţiei, care i-a luat în cercetare penală pe directorul Alexandrescu, dar şi pe tata Voiculescu şi mezina, Camelia Voiculescu.

Canalele de ştiri au alergat după subiecte de senzaţie, făcând de gardă ba pe treptele Înaltei Curţi, ba pe la spitale şi morgi, sau cu ochii pe nunţi şi divorţuri. Dar și restul presei a preferat a seduce în loc să educe, inducând lacrimi, jale și dor, emoții nenumărate culese fie de pe șoselele însângerate ale patriei, din cimitire și celule de penitenciar, din culisele mizere ale politicii sau din budoarele starletelor, fie direct de pe Youtube. Astfel cel mai mediatizat personaj în anul 2013, conform monitorizărilor Media Trust, a fost Gigi Becali cu 4680 de apariții numai în presa scrisă, urmat de Andreea Marin și Bianca Drăgușanu. Nu marile realizări profesionale au acaparat interesul presei, ci dramoletele personale, scandalul sau, maxim, întâmplări din sport, dacă e vorba de alte personaje mediaizate intens ca Reghecampf sau Mitică Dragomir.

Au lipsit dezbaterile consistente în mass-media în 2013, cum, dealtfel, au lipsit şi din viaţa politică. Televiziunile au excelat în vorbărie politică cu adresă: Antena 3 cu invitații gen Ciuvică, Chireac, Pieleanu ș.a. asmuțiți pe Băsescu și pe opoziție, dimpreună cu ceva politicieni ai USL invitați una-ntr-una să dea de pământ cu ”foștii”: Ecaterina Andronescu și Liviu Pop (care n-au lipsit nici de pe alte posturi), Gabriela Vranceanu-Firea, Codrin Ștefănescu sau Renate Weber. Jocurile Antenelor au fost străvezii, când cu Ponta, când cu Antonescu, în funcţie de interesele negre ale Voiculescului. Cel puţin la Romania TV, aflată în conflict deschis cu siameza ei, Realitatea TV, poziţionarea a fost clară: cu Ponta, până la… contracte. Una peste alta, unii jurnalişti au dat dovadă de un servilism „asfixiant şi sordid”, ca şi numeroşi oameni publici, calificaţi astfel de Tismăneanu. Dincolo, la B1 TV, canal mai analitic, apariţiile politice frecvente, calculate de Media Trust în noiembrie 2013 după numărul de ore petrecute în studioul TV, îi scot pe primele locuri pe Aurelian Pavelescu, Mihai Nemţu şi Remus Cernea, iar la prezenţe feminine pe Monica Tatoiu, inevitabilă la toate tipurile de emisiune şi pe orice post.

Cu un canal de dejecţii televizate lipsă – vorbim despre OTV căruia CNA i-a retras licenţa pentru neplata amenzilor primite între 2009 şi 2012 în sumă de aproape 1.200.000 lei – audiovizualul s-a grăbit să ocupe repede nişa cu subiecte de extracţie OTV în emisiuni ca Acces direct pe Antena 1, Agentul VIP pe Antena 2, la Măruţă pe Pro TV sau Wow biz şi Paparazzi pe Kanal D. Sigur, cu diferenţele de rigoare, dar din aceeaşi familie. Odată cu acordarea în 18 decembrie a licenţei pentru canalul Antena Stars „s-a dat undă verde tabloidizării şi perpetuării mizeriei televizate”. Este opinia a doi dintre membrii CNA care au refuzat să participe, Narcisa Iorga şi Valentin Jucan. Publicul nostru de televiziune s-a lăsat cucerit fără excepţie de show-urile sclipitoare oferite de francizele sau licenţele internaţionale gen Vocea Românei, Master Chef, X Factor. Divertismentul a făcut audienţe uriaşe, ţinând în faţa micilor ecrane milioane de telespectatori, la concurenţă cu meciurile importante de fotbal. Finala Vocii României de pe Pro TV din ziua de Craciun a ţinut în faţa televizorului 2,5 milioane de români între 18 şi 49 de ani, înregistrând o cotă de piaţă de 22,8%, după datele Kantar Media.

Este confirmat şi în anul precedent fenomenul imitaţiei, incapacitatea funciară a mass-media de a scotoci şi de a găsi subiecte originale de interes public, în mod creativ. Aşa se explică în parte sărăcia investigaţiilor, lipsa marilor anchete şi a analizelor pertinente. Adevărat că evoluţia presei sub apăsarea crizei şi a intereselor explicite ale patronilor, investigaţia de presă n-a fost stimulată. Convergenţa mediilor a încurajat trecerea subiectelor din presa scrisă (tipărită şi online) în audio-vizual, ceea ce uneori a intensificat efectul anchetei, alteori a bagatelizat subiectul. Emisiuni originale de anchetă, produse la standard înalt, ca „România, te iubesc” de la PRO TV , „Cu ochii-n patru” de pe TVR sau „În premieră cu Carmen Avram” de pe Antene  sunt o raritate.

(va urma)

Articol apărut și în revista 22