duminică, noiembrie 28, 2021

PaE și Moldova după Declarația de la Bruxelles – între pragmatism și realități locale

Summitul Parteneriatului Estic din 24 noiembrie 2017 a confirmat încă o dată că atât țările est-europene, cât și Uniunea Europeană, văd valoare adăugată în aprofundarea cooperării. Acest lucru transpare inclusiv din moto-ul care a dominat summitul – “împreună mai puternici” (Comisia Europeană, 24 noiembrie 2017). Pentru UE este importantă stabilizarea vecinătății sale estice, unde corupția erodează continuu instituțiile democratice, slăbind rezistența țărilor. Stabilizarea necesită, pe moment, mai puține eforturi financiare și politice, decât vecinătatea sudică, puternic dezechilibrată de existența unor state disfuncționale sau chiar eșuate. De cealaltă parte, în viziunea țărilor Parteneriatului Estic, UE reprezintă o sursă imensă de oportunități economice și legitimitate politică. Totodată, toate aceste țări, dar la intensitate diferită, folosesc relația cu UE în scopul diminuării sau ajustării influenței geopolitice exercitate activ de Rusia.

Aruncând o privire de ansamblu, putem spune că evenimentul de la Bruxelles s-a desfășurat pe un ton pozitiv datorită unui șir de succese politice și diplomatice atinse pe parcursul lui 2017. Astfel, Bruxelles-ul și-a intensificat relațiile cu Ucraina și Georgia, prin liberalizarea vizelor și intrarea în vigoare a Acordului de Asociere UE-Ucraina. Pe de altă parte, UE a reușit chiar în decursul summit-ului să semneze cu Armenia un nou acord – Acordul privind Parteneriatul Extins și Cuprinzător (APEC), creat pe temelia Acordului de Asociere, abandonat de Erevan sub presiunile Rusiei în 2013. Tot pe dimensiunea caucaziană, partea europeană reclamă că a obținut progrese bune în negocierile pe marginea unui nou cadru bilateral cu Azerbaidjan. De asemenea, UE a ținut să specifice avansarea în dialogul cu Belarusul prin constituirea Grupului de Coordonare (funcțional începând cu 2016), care este dezvoltat împreună cu Dialogul privind Drepturile Omului și Dialogul privind Comerțul.

Spre deosebire de celelalte țări ale Parteneriatului Estic, Moldova a rămas mai degrabă în umbră. Or, aparte de Acordul de Asociere intrat în vigoare în 2016, liberalizarea vizelor de 3 ani în urmă (2014) sau Acordul privind Spațiul Aerian Comun din 2012, UE nu a inclus nimic nou referitor la Moldova în Declarația de la Bruxelles a Parteneriatului Estic. Unicele momente prin care Moldova s-a făcut vizibilă au fost confuziile generate de Memorandumul de Înțelegere privind asistența macrofinanciară a UE, semnat pe 23 noiembrie. Doar următoarea zi după summit, Guvernul și Ministerul Finanțelor a clarificat situația în jurul asistenței financiare, parțial acuzând mass-media din țară și neasumându-și nicio responsabilitate pentru comunicarea defectuoasă existentă pe marginea unor dosare europene (Gov.md, 25 Noiembrie 2017, Ministerul Finanțelor). Însă nici aceste clarificări nu au ajutat la decodarea definitivă a faptului că asistența macrofinanciară depinde de rezultatele evaluării UE privind îndeplinirea de către Chișinău a setului de condiții sectoriale și a pre-condițiilor politice, din care face parte și legislația electorală revizuită (ZDG.md, 24 noiembrie 2017).

Esența Declarației de la Bruxelles

Declarația Comună a Parteneriatului Estic, semnată la Bruxelles, se deosebește prin volum și structură de declarațiile precedente de la Praga, Varșovia, Vilnius și Riga. Aceasta conține 21 de puncte și 2 anexe, una dintre care include lista priorităților Parteneriatului Estic până în 2020 (IPN, 5 Iunie 2017). Tonul declarației emană pragmatism, iar accentul este plasat pe două elemente cruciale – consolidarea rezilienței și un angajament colectiv pentru depășirea provocărilor comune („mai puternici împreună”). La fel, reziliența alături de imperativul reformelor figurează în declarația de la Bruxelles mai des decât în cele precedente (Vezi Tabelul de mai jos).

Declarațiile Parteneriatului Estic din perioada 2009-2017:

Bruxelles, noiembrie 2017 Riga, mai 2015 Vilnius, noiembrie 2013 Varșovia, septembrie 2011 Praga, mai 2009
Paragrafe 21 30 58 29 21
Pagini 21 13 23 9 11
Anexe, declarații 2 anexe 0 0 1 declarație privind Belarus 0
Numărul de menționări
Reziliență 7 2 1 0 0
Reforme 16 15 28 12 6
Democrație 5 8 13 9 3
Stat de drept 2 4 4 5 1
Drepturile omului 2 3 1 4 1

Aspectele ce țin de reforme se datorează Acordurilor de Asociere cu Ucraina, Georgia și Moldova, care deja au efecte juridice și implică obligații serioase față de procesul de reformă. Obiectivul de fortificare a rezilienței iese în prim plan mai degrabă ca urmare a Strategiei Globale a UE (IPN, 25 July 2016), în care o atenție particulară este acordată diminuării fragilității statelor din proximitate. Necesitatea dată rezultă inclusiv din riscurile de securitate din Ucraina și vulnerabilitățile manifestate de către țările est-europene în contextul pregnanței factorului rusesc.

Caracterul realist al Declarației este exprimat de faptul că Bruxelles-ul nu și-a schimbat poziția față de demersul, de această dată comun, al Ucrainei, Moldovei și Georgiei, cu privire la oferirea unei perspective europene clare. Este păstrată formularea Declarației de la Riga potrivit căreia “UE recunoaște aspirațiile și alegerea europeană a țărilor partenere, după cum este specificat în Acordurile de Asociere”.  Mai mult ca atât, Declarația păstrează natura multiplelor viteze în interiorul Parteneriatului ce reiese din ambițiile distincte ale țărilor, dar și calitatea și viteza reformelor îndeplinite de acestea.

Pe lângă acțiunile concrete în domeniul economic, social, de transport sau energetic, Declarația de la Bruxelles evidențiază importanța unei societăți civile puternice și a mass-media. Totodată, combaterea corupției, justiția și buna guvernare sunt punctate drept condiții esențiale pentru a asigura încrederea cetățenilor în propriile guverne, ceea ce ar contribui la o reziliență mai mare a statelor.

În fine, la Bruxelles au fost ignorate Recomandările Parlamentului European și cele ale Forumului Societății Civile a Parteneriatului Estic, adoptate în noiembrie și respectiv octombrie 2017. Pe de o parte, acestea sunt mai ambițioase vizavi de oportunitățile oferite țărilor est-europene, iar, pe altă parte, mai critice cu privire la guvernele naționale. Așadar, Declarația de la Bruxelles exclude orice perspectivă pentru aderarea la Uniunea Vamală a UE, zona Schengen sau chiar reducerea tarifelor la roaming în UE. Totodată, Declarația nu face referință la rolul oligarhilor în luarea deciziilor.

Rusia, iarăși printre rânduri

Ca și în cazul declarațiilor anterioare, cea de la Bruxelles exclude menționarea expresă a Rusiei. Cu toate acestea, aluzia la Rusia se poate citi printre rânduri, de cel puțin două ori.

Prima dată aluzia cuprinde „violarea continuă” a dreptului internațional în regiune și solicitarea reînnoirii platformelor de soluționare a conflictelor nerezolvate. Evident, aceasta se referă la implicarea Rusiei în promovarea separatismului armat din regiunea Donbass, dar și la conflictele înghețate de pe spațiul ex-sovietic.

Cel de-al doilea aspect ține de faptul că Parteneriatul Estic constituie o platformă destinată aprofundării cooperării dintre UE și țările est-europene, nefiind îndreptată împotriva nimănui. Astfel, semnatarii Declarației au încercat, în mod repetat, să dezmintă acuzațiile tradiționale ale Rusiei adresate Parteneriatului, calificat drept inițiativă neprietenoasă.

Ce avantaje rezultă pentru Moldova

Principalul avantaj pentru Moldova rezultă din angajamentul UE pentru aprofundarea reformelor. Totodată, Declarația reiterează faptul că accesul la asistență financiară va fi condiționat cu reforme concrete. Deci, principiul de condiționalitate va domina procesul de reformă, fără careva abateri.

Din perspectiva economică apar noi resurse financiare, precum Fondul European pentru Dezvoltare Durabilă, din care vor putea fi finanțate diverse proiecte de infrastructură, transport etc. Totodată, pentru a diminua povara financiară și riscurile economice ale companiilor din Moldova și alte țări ale Parteneriatului, UE va pune la dispoziția lor împrumuturi în moneda națională. De asemenea, partea europeană intenționează să sporească capacitățile comerciale ale țărilor cu Acorduri de Asociere, astfel ca acestea să beneficieze mai mult de accesul la piața europeană. Noi oportunități apar în domeniul eficienței energetice, transportului, pieței digitale. Multe vor depinde de gradul de interes al guvernării, dar și de implicarea sectorului privat, pentru a putea beneficia pe deplin de avantajele create în interiorul Parteneriatului Estic.

Un rol crucial îl va juca comunicarea pe care UE va trebui să o asigure pentru a promova informația corectă despre asistența oferită țărilor din Parteneriat. La fel de mult va conta comunicarea eficientă despre ce reprezintă în realitate integrarea europeană.

Nu în ultimul rând, UE vrea să susțină societatea civilă, inclusiv prin atragerea acesteia în procesele de monitorizare a reformelor, dar și prin sporirea cunoștințelor sale tehnice. În acest fel se dorește o îmbunătățire a calității deciziilor adoptate de către guvernanți. Atenția față de tineret și mass-media sunt alte componente care vor fi în centrul atenției, și care vor trebui să genereze o sinergie pozitivă în jurul reformelor.

În loc de concluzie…

Succesul Parteneriatului Estic este legat direct de realizarea reformelor. Totodată, valorile europene – statul de drept, democrația sau drepturile omului, împreună cu respectul pentru dreptul internațional, sunt plasate în centrul Parteneriatului. Din aceste motive, persistă riscul permanent ca Parteneriatul să fie în incertitudine și vulnerabil. Pe intern, elitele locale care se află la guvernare în țările est-europene sunt puțin interesate în aplicarea întocmai a acestor principii. Iar, pe extern, Rusia interpretează după propria conveniență principiile dreptului internațional.

Chiar dacă Ucraina sau alte țări din Parteneriatul Estic și-ar dori ca Rusia să fie vizată expres la Bruxelles, UE și țările membre au păstrat textul Declarației departe de orice tonalitate anti-rusească vădită. Desigur, printre rândurile Declarației, Rusia poate citi o serie de nemulțumiri și îngrijorări. Dar aceasta este maximul pe care UE l-a acceptat pentru a nu irita Moscova. În schimbul unei retorici geopolitice nenecesare, UE arată un interes clar pentru a focusa Parteneriatul pe transformări calitative și construcția unor state viabile la frontierele sale estice.

Deși UE deschide o serie de perspective pozitive pentru Moldova și alte țări din regiune, riscurile care parvin din acestea deocamdată prevalează. Din aceste considerente, UE trebuie să asigure precizie maximă la sincronizarea eforturilor și la prioritizarea acțiunilor pentru a preveni unele amenințări evidente care țin de corupție sau guvernare proastă. Ezitările UE vor avea un preț mare, soldându-se cu pierderea sprijinului public necesar pentru a exercita presiune calitativă, de jos în sus, asupra guvernanților și a asigura transformări pozitive ireversibile în Moldova și în regiune.

Articol aparut pe site-ul IPN.md

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

  1. Desi par cumva stiri din alta lume, aceasta informare a dvs. implica Uniunea Europeana, din care este parte si România (care probabil are si reprezentanti in acest dialog UE-Europa de Est). Din pacate, totusi, de la Bucuresti perceptia este de „stiri externe”, iar interesul pentru subiect este trezit aproape exclusiv de apartenenta Republicii Moldova la acest Parteneriat, nu a… României.
    Astfel, avem o atitudine de genul „Ia sa vedem ce mai fac astia, basarabenii, cu aia de la Bruxelles”, sa citim ca sa fim informati, nu ca ne-ar implica in vreun fel…
    Foarte ciudat si foarte trist, dupa 10 ani de apartenenta la UE.
    Dar, pe de alta parte, „sangele apa nu se face” si ne intereseaza de Republica Moldova in mod natural, automat. Deschidem, de pilda, mai degraba un articol american care contine o referinta la Republica Moldova, „Aia Mica a noastra”, decat unul care vorbeste de UE.
    Va indemn sa continuati sa ne povestiti, deci, caci se pare ca va mai dura mult pana ce noi, din România, vom incepe sa actionam, sa realizam ca avem un rol… Succes! (Vi-l doresc sincer, cat mai rapid.)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Denis Cenusahttp://contributors
Denis Cenușa este cercetator la Universitatea din Giessen si Expert-Grup, Chisinau.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Echipa câştigătoare a Preşedintelui Iohannis

La un an de la alegerile parlamentare, România are, în fine, o echipă câştigătoare : alianţa  social-liberală  şi-a definitivat lista de miniştri...

Opinie-răspuns la opinia vicepreședintelui PSD: putem aboli cota unică, dar cu asta ce-am rezolvat?

Percep opinia prezentată zilele trecute în ZF de dl. Sorin Grindeanu, vicepreședintele PSD, ca o binevenită deschidere la dialog privind oportunitatea renunțării...

In chestiunea scandalului MTR, despre toleranta si corectitudine politica

Nu se mai termina povestea cu MTR. Unii vor sa vada nu stiu ce film tezist, din acelea cu tema corecta politic la care...

De-democratizarea regimului politic din România. Interviu cu politologul Alexandru Gussi

Președintele l-a desemnat pe Nicolae Ciucă din nou ca premier, după o criză politică îndelungată. Cum s-a ajuns la această criză și...

De ce s-a întâmplat ce s-a întâmplat în ultimele luni în România

Cele mai vizibile probleme din ultimele luni în România au ținut de 3 crize – criza în sănătate (Valul 4 de Covid...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro