vineri, martie 29, 2024

“Palat Sala”, ca “National Arena”?

Cu mult mai multa discretie, datorata numarului de spectatori si atentiei internationale mai reduse, Sala Palatului, teren principal de desfasurare a prestigiosului Festival “George Enescu”, merita din plin sa fie comparata cu o tarla de cartofi aidoma gazonului de pe Arena Nationala. Daca organizatorilor, incepand cu dl. Ioan Hollender, li se cuvin toate laudele pentru ca au creat un eveniment care este onorat de personalitati artistice si formatii orchestrale de prim rang din lume, cei care ar fi trebuit sa asigure conditiile tehnice de desfasurare merita pe deplin contrariul.

Stim ca Sala Palatului nu a fost conceputa pentru concerte simfonice. Dar ceea ce era mai greu, acustica, a fost ameliorat simtitor inca de la editia precedenta. Asa ca este cu atat mai frustrant sa asculti Berlioz completat cu troznetele instalatiei de sonorizare, sau sa transpiri din greu pe acordurile lui Mahler. Este un gest cat se poate de dusmanos fata de virtuozii de la London Symphony Orchestra si maestrul Horia Andreescu, ca sa nu mai vorbim de cei peste 3.000 de spectatori, sa le asiguri in cele 90 de minute ale Simfoniei a VI-a de Mahler, piesa de o dinamica si complexitate deosebite, o temperatura care era demna de o sauna. Cred ca nici sponsorul principal al festivalului nu se simte prea onorat ca numele sau este tiparit pe evantaie de carton, oferite cu generozitate la intrarea in sala pe post de aparate de aer conditionat “la purtator”. Probabil ca se consoleaza doar la gandul ca festivalul se afla “sub inaltul patronaj al Presedintelui Romaniei”…

Dincolo de asemanare, exista diferente care fac si mai jenanta comparatia cu rusinosul eveniment de pe stadion. Nu s-a facut nici un efort pentru a aduce nationala Frantei, ea a venit singura la un meci de calificare (cand s-au facut “eforturi” pentru inaugurarea cu Argentina, rezultatul a fost… o teapa!). Dar festivalul este posibil la un nivel cu totul remarcabil doar pentru ca niste oameni s-au straduit, si-au pus obrazul ca sa vina in Romania mari solisti, dirijori si orchestre. Credeti ca o vor mai face? Iar daca valoarea financiara insumata a echipierilor cocosului galic era comparabila cu investitia in stadionul pe care si-au riscat sanatatea, cea a artistilor care se perinda in aceste saptamani pe la noi este de-a dreptul astronomica pe langa ce suntem noi in stare sa le oferim drept conditii.

Asa ca propun ca edificiul sa fie numit de-acum “Palat Sala”, ca sa sune la fel de inept ca sintagma superbilor baieti de la televiziuni care numesc stadionul “National Arena”. Daca pe baietii de la tv se vede ca n-are nimeni interes sa-i corecteze, superbii administratori ai salii merita din plin o corectie zdravana…

Distribuie acest articol

7 COMENTARII

  1. Ce e trist e ca nu doar baietii de la televiziunii ii zic „Naţional Arena” (citit exact cum se scrie), dar cam toata lumea. E o slutire a limbii romane: 2 cuvinte romanesti, puse intr-o alaturare ce n-are nicio legatura cu limba romana! Un fel de ‘aviara gripa’ a lui Boc. Eu as prefera sa-i zicem in romaneste „Arena naţională”, dar daca ne rod asa mult englezismele, macar sa-i zicem in engleza pura „National Arena” (nǽʃənəl ərínə). Si teama mi-e ca si denumirea oficiala va fi „Naţional Arena”. CNA, Academia, nu se sesiseaza nimeni? Pesemne ca e o chestiune de timp pana ne vom exprima cu „Acesta este scriitorul care eu am citit despre.”.

    • CNA? Ma faceti sa rad…:)))
      Din ceea ce scrieti…pareti un om serios! Doar o singura intrebare: s-a autosesizat CNA-ul in ultimii 10 ani in legatura cu porcariile incalificabile (crme, violuri, etc…) prezentate, la ore de varf, pe post de „stiri”? NICIODATA! Si atunci? Ce pretentii aveti de la acesti papagali pe post de paznici ai audio-vizualului?

    • Atat m-au innebunit toti de cap cu National Arena, ca, pana la urma, am luat tramvaiul si m-am dus pana la stadion. Stati linistiti, peste tot scrie: „Arena Nationala”. Asta insa, nu inseamna, mare lucru, nu? :)

  2. Daca vrei sa fii serios cand semnalezi o problema, o iei asa:

    Domnilor, (sau fratilor), avem o probleam la Sala palatului. Si anume asta:…. hai sa ne apucam sa o rezolvam..
    Daca o iei cu eufemisme, ironii, aere de superioritate de mare vedeta, du-te si te invarte! Chiar daca o dai la intors, Hollender a raspunzator, macar ca nu vrei sa il invinuiesti . dar momentan altceva nu avem.
    Pune mana sa se faca mai repede, nu ne mai lua cu zeflemele din astea, ca esti la nivelul lui Becali in felul asta.

    • Total de acord. Sunt 2 variante pentru un astfel de articol cu ocol prin China: 1. stilul umanist, bata-l vina, obisnuit cu inflorituri de cuvinte blazate; si 2. stilul frustrat, ce are nevoie sa (isi) demonstreze ca este cineva, mai mult decat conditia actuala.

      Pick your choice. Culege-ti alegerea. :)

  3. Problema e veche cat prezentarea muzicii in sali ticsite, imbacsite, si de ce n-ar prelua festivalul de pe Dambovita si latura sudorifica a celui de pe Salzach, daca si-asa se crede mai presus (in urechile mele aud aici un nechezat familiar la Viena pentru 19 ani).
    Prin sudoare pe culmi, precum constata criticul bun de stors acum sase ani (http://derstandard.at/2129238).

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Alin Th. Ciocarlie
Alin Th. Ciocarlie
Inginer (UPB – Mecanica fina, 1977) si absolvent al primei promotii a Programului Canadian MBA (1994-1995), dupa cursuri intensive de economie si management la universitatile Québec si McGill din Montréal (sept.-dec. 1992). Ziarist – sef al sectiei Economice la Adevarul (1991-1993). Director Executiv al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (1996-1999). Senator in grupul parlamentar al PSD (2000-2004). Fondator (1994) la Ager Press SA.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro