duminică, mai 22, 2022

Palme peste fața presei. Cu umor de Radu Paraschivescu

Cea mai recentă carte a lui Radu Paraschivescu, Cartea râsului și a cercetării, apărută la Humanitas cu subtitlul șugubăț Ce se întâmplă cu creierul dacă înveți cuvinte noi în timp ce faci sex, este implicit o carte despre fake news. Numeroasele gogomănii științifice, de la tratamente fantasmagorice care vindecă orice, la descoperiri uluitoare atribuite unor universități existente sau inventate și până la monstruozitățile „științifice” ieșite de după gratii împreună cu pseudo-autorii lucrărilor, niște vrednici infractori VIP, îi stimulează autorului comentariul acid în care este maestru. A dovedit-o în cărțile anterioare, Ghidul nesimțitului, Muște pe parbrizul vieții, Maimuța carpatină, Noi vorbim, noi nu gândim, Aștept să crăpi (de astăzi,în prime time) ș.a., multe dintre ele fiind culegeri de perle din discursul public, politice, mediatice etc.

Volumul pleacă de la o constatare foarte serioasă și gravă: știri complet false pe domenii care pot pune în primejdie sănătatea oamenilor circulă în voie. Extinderea Internetului, trecerea presei online faciliteză accesul și accelerează difuzarea lor. Mass-media își pierd pe zi ce trece bunele reguli profesionale, printre care regula de a verifica în mod rezonabil înainte de a publica. Este inutil să se inventeze complicate softuri de fact-checking, dacă editorul de presă nu își asumă minima responsabilitate de a verifica. Iar cu subiectele care țin de adevărul științific nu e de glumit, acolo verificarea trebuie să fie atentă și aplicată, cu consultanță de specialitate dacă jurnalistul nu e în domeniu. Nu asta se întâmplă în mass-media de azi, spune Radu Paraschivescu. Dimpotrivă, un”mijloc de torpilare a cercetării autentice îl reprezintă televizorul și internetul. Fiecare dintre ele propagă la grămadă adevăruri și minciuni, lucruri oneste și manipulări, realități și scorneli. Ca să desparți grâul adevărului de neghina invențiilor ai nevoie de discernământ. Discernământul se exersează și se rafinează cu sprijinul informațiilor. Numai că la zece informații corecte primești cel puțin tot atâtea inexacte. Cerc închis și vicios”.

Tabloidizarea excesivă a mass-media a multiplicat știrile nefundamentate. Cu cât mai aberante, cu atât mai virale. Cartea îi dezvăluie pe falșii profeți ai vindecărilor miraculoase, „vraci televizuali, guru autoproclamați” ca Florin Condurățeanu, Stelian Fulga, Călin Luca sau Viorel Pop, personaje fabricate de industria escrocheriilor marca OTV și răspândite ulterior la RTV, B1 TV sau pe alte canale care încasează senine bani de reclamă fără să se întrebe dacă nu fac rău bolnavilor naivi și disperați. Un exemplu de „furnizor de sănătate” este V. Mihăilescu. El promite o siluetă de invidiat într-o săptămână, când, cu o capsulă,”vei slăbi chiar și 18 kilograme. În plus,îți vei accelera metabolismul pentru totdeauna cu 300%”. Autorul face o socoteală simplă:18 kg pe săptămână înseamnă 72 kg pe lună, deci un om de o sută de kg face practic o cură de dispariție! Dar câți dintre cititorii site-ului sunt dispuși să fie raționali și știu aritmetică?

Colecția de inepții științifice adunată în cartea lui Paraschivescu este amplă. Presa românească și cea internațională îi furnizează exemple care se întrec pentru Marele Premiu al Neghiobiei. De altfel, o istorie culturală a prostiei omenești scrisă de ungurul Ráth-Végh István în anul 1938 arată și aceasta cât de mare este grădina Domnului. Nu lipsesc publicații onorabile ca The Telegraph, The Time sau, la noi, Adevărul, dar mai ales tabloidele ca Bild, Daily Mail, Click etc. vehicule de aiureli care încep cu „un studiu realizat de cercetătorii din Australia/Marea Britanie/Canada” etc., plus un nume sonor de universitate sau clinică, pentru credibilitate. Așa am aflat că bărbații se tem mai mult de chelie decât de impotență, că femeile arată mai bătrâne miercuri la orele 15.30, că îmbrățișările vindecă gripa și consumul de ciocolată ajută la slăbire. Respectul pentru știință se diminuează astfel, cu ajutorul presei iresponsabile„gata să pescuiască derapajul, să-l ambaleze atrăgător și să-l vândă pe post de revelație…Luminată de reflectorul senzaționalist al presei, descoperirea științifică a început, de la o vreme, să răspundă mai degrabă exigențelor tabloide decât dorinței de a ne muta mereu pe altă orbită a confortului și preciziei. Cercetarea a ajuns să aibă un <ce> exotic. Știința a devenit picantă, sexy”.

Articol apărut în revista „22”

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro