joi, martie 28, 2024

Până la urmă, intrăm în Schengen? Poate că nu, dar mai important e de ce

Ce facem, intrăm, în fine, în Schengen? Posibil, nu, deși Parlamentul European și Comisia Europeană spun că da, printr-un vot și o Comunicare care nu numai că aprobă, dar și încurajează includerea țării noastre, alături de Bulgaria și Croația, în această zonă de liberă circulație. Politicienii de la București se arată oarecum optimiști. Dar informațiile neoficiale pe care le-am cules la Bruxelles, unde mă aflu, sunt mai pesimiste decât ceea ce se vede public.

Până la urmă, cine “ne bagă” în spațiul Schengen? Chestiunea e în acest moment de resortul Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne, una din cele zece configurații ale Consiliului Uniunii Europene (a nu se confunda cu cel European, al șefilor de state). Deși votul pentru Schengen nu a fost încă inclus pe agenda oficială, din informațiile pe care le avem, miniștrii de justiție și interne ai statelor-membre ar trebui să voteze pro sau contra pe 8 sau 9 decembrie.

Intrarea în Schengen e un subiect “mare” în România, dar aproape invizibil la Bruxelles. E normal să fie așa, fiindcă circulația fără controlul actelor de identitate, terminalele luminoase și pline de magazine din spațiul Schengen sunt importante doar pentru cei care nu le au, adică pentru noi. Și bulgari sau croați, în cazul de față. Totuși, subiectul este unul foarte interesant pentru funcționarea UE în general. Îl recomandă ca atare tocmai incertitudinea greu de înțeles în care ne aflăm.

În ce fel putem fi blocați, deși Comisia și Parlamentul European ne vor în Schengen

Trebuie să subliniez că această incertitudine este într-un grad ipotetică. Se referă la o decizie viitoare, deci numai la o posibilitate sau probabilitate. O iau în considerare numai fiindcă nu avem de unde avea un grad de certitudine mai mare în momentul de față. Sunt convins că cititorii vor înțelege raționamentele de mai jos ca atare.

Paradoxal e faptul că România are un aviz favorabil de la Comisie, pentru intrarea în Schengen, încă din 2011. Iar paradoxul se traduce prin întrebarea: cum e posibil ca Parlamentul European și Comisia Europeană să susțină că o țară e gata de a intra în Schengen, iar Consiliul UE să nu fie de acord?

Acest “cum” ascunde în el un “în ce fel” și un “de ce”. Încep prin a răspunde la prima întrebare, fiindcă am schițat deja traseul decizional. Felul în care astfel de lucruri se întâmplă e cunoscut. Am mai descris modul de funcționare al UE – cu Comisia care se află la originea majorității inițiativelor politice și legislative, Parlamentul care joacă mai degrabă un rol corectiv și Consiliile care au de multe ori ultimul cuvânt. În cazul “România în Schengen”, e vorba de cel pentru Justiție și Afaceri Interne. Cine se opune intrării României în Schengen, aici? Știm deja că Olanda și Suedia și, mai nou, Austria. Parlamentul olandez a dat un vot negativ în speță, iar cel suedez ar putea face același lucru, fiindcă Democrații suedezi, o formațiune de dreapta radicală, nu ne susțin. Olanda a invocat probleme de corupție și stat de drept. Zilele trecute, ministrul austriac de externe, Gerhard Karner, a exprimat și el o opinie negativă, pornind de la “sistemul disfuncțional” și “protecția frontierelor”.

Povestea e veche și nu se referă numai la Schengen. Foarte repede, după ce am ajuns la Bruxelles, am devenit alergic la clișeul “lideri europeni”, care în Eurobubble desemnează reprezentanții statelor-membre, atunci când se întrunesc în diferite configurații. Foarte adesea, ei se comportă exact pe dos, ca niște lideri locali, cu interese opuse “centrului” compus din Comisie și masiva birocrație a Uniunii Europene, care de regulă au și inițiative, și poziții ce încearcă să substanțieze interesul comun. Exemplul cel mai clar e al lui Viktor Orbán. Cel mai “european” dintre “liderii europeni” aproape că a dus de râpă atitudinea geopolitică a Europei, în problema războiului din Ucraina, nu odată.

După “în ce fel?”, “de ce?”

Cele de mai sus ne duc la a doua accepțiune a întrebării pe care ne-o punem, la “de ce”. Prin 2006, produceam știri pentru una din cele două mari televiziuni publice germane, și am lucrat, la București, cu un jurnalist german care a făcut ulterior o carieră spectaculoasă, ca purtător de cuvânt al Angelei Merkel și ambasador. Foarte curios de felul lui, acesta m-a întrebat, la un moment dat, dacă românii au vreun soi de predilecție specială pentru treninguri când vine vorba de modă. N-am știut ce să-i răspund: “Nu știu, uită-te și tu în jur, vezi pe cineva în trening?”

Eram pe Calea Victoriei. Germanul a recunoscut, intrigat, că nu. Și a adăugat că dimpotrivă, doamnele sunt foarte elegante, mai elegante decât în Germania, chiar “italian style”. Ca liberal rațional și foarte bine crescut, era un pic stânjenit, fiindcă povestea cu treningurile nu era foarte măgulitoare pentru noi, la capitolul imagine. Totuși, el asta văzuse în Germania: români în treninguri. Cu siguranță, genul acela de oameni pe care producătorii de beri ieftine îi țintesc ca public atunci când sponsorizează meciuri de fotbal.

Vă spun această poveste fiindcă explică într-un mod foarte simplu o problemă de percepție. Trăiesc de câțiva ani la Bruxelles și, poate și fiindcă nu umblu tot timpul în trening, nu cred să mă fi simțit vreodată victimă a discriminării. Dar întâlnesc de multe ori un gen de români pe care nu i-am întâlnit niciodată în România. Uneori, am pentru ei respect și admirație, fiindcă au fugit din funduri de țară pentru o viață mai bună și fac munci manuale grele ca să o ducă mai bine. Alteori, vă spun sincer, nu știu unde să mă ascund de ei.

Cred că nu e cazul să ne apucăm de scenarii pentru a afla de ce Olanda, Suedia și Austria se opun, sau s-ar putea să se opună, intrării României în Schengen. Voturile din parlament dictează orientarea guvernelor din țările respective, iar guvernele ajung să se exprime prin miniștrii de interne și de justiție la Bruxelles, în Consiliul de resort. Chiar dacă sunt invocate motive ca statul de drept sau siguranța frontierelor, îmi permit să presupun că acest gen de reticență nemărturisită e foarte important în atitudinea negativă a statelor menționate. Cu atât mai mult cu cât ea e indusă, în toate cele trei cazuri, de forțe conservatoare sau radicale de dreapta, cu un electorat defavorabil imigrației, fără excepție. Iar imigrația e o temă importantă în politica tuturor țărilor occidentale dezvoltate. Acelea sunt țările unde ajung și românii, dar și extra-europenii care caută o viață mai bună.

Dacă exemplul cu treningurile nu e convingător, să ne amintim de știrea, recentă, cu românul care a umplut de sânge 40 de bagaje pe aeroportul din Liverpool, fiindcă al lui era plin de carne de porc, care s-a dezghețat în timpul transportului. Autoritățile britanice au trimis toate bagajele pline de sânge înapoi de unde au venit. Marea Britanie nu mai e în Uniunea Europeană, toată povestea nu se referă direct la spațiul Schengen, bagajele nu trec pe la controlul pașapoartelor, dar înțelegem foarte bine despre ce e vorba: ar fi logic să circule liber prin Europa, fără controale, oameni capabili să se conformeze unor reguli minimale referitor la securitate și sănătate. Mulți români nu sunt în stare de asta. Din acest punct de vedere, pretențiile noastre referitoare la Schengen sunt un pic deplasate.

Despre xenofobie ca pornire bazală

Dar, în orice caz, sunt olandezii și suedezii, nații foarte evoluate, xenofobi? Nu. Cel puțin nu în sens rațional. Faptul că am fost primiți în Uniunea Europeană, în 2007, cu acceptul Olandei și Suediei, e cea mai bună dovadă cu privire la asta. Și totuși, xenofobia nu este o atitudine rațională. Nu sunt expert în rasism și discriminare, dar cred că toți pornim de la o atitudine inițială tribală, de respingere a alterității și izolare. Ca dovadă faptul că și eu, și cred că și dumneavoastră, ne simțim “altfel” decât românii în trening pe care îi menționam. Doar că noi îi vedem mai puțin, fiindcă nu circulăm printre români în trening. Îi văd olandezii, nemții, suedezii.

Acest gen de atitudine-respingere e ceva ce trebuie să temperăm tot timpul, printr-un exercițiu permanent de raționalitate și altruism. Uneori reușim să punem interesul comun deasupra celui personal sau tribal, alteori nu. Cam asta se întâmplă în momentul de față și în complicatele mecanisme politice europene. Liderii occidentali sunt extraordinar de sensibili la atitudinea electoratului, mai ales că în sistemele politice din aceste țări, diferențe de sub cinci procente pot răsturna o formulă de guvernare pentru a face loc alteia, opuse, așa cum s-a văzut în Germania, atunci când creștin-democrații au pierdut guvernarea în fața socialiștilor. Sau atunci când Germania a renunțat la centralele nucleare, la presiunea străzii, pentru a deveni o victimă ușoară pentru influența rusească, exercitată prin gaz. Și ajungând să cumpere, cum îmi spunea un alt jurnalism german, energie nucleară scumpă din Franța, ca să n-o producă intern, mai ieftin.

Există o parte de Europă care nu are chef de nou-veniți. Această parte se vede în toate țările, capătul din dreapta al spectrelor politice. Și ea contează în jocul decizional.

“Accountability”, super-accountability și populism

Imposibil de tradus, noțiunea de “accountability” se referă la caracteristica politicianului care ține cont – și e ținut responsabil – de electorat, prin raport la obiective politice și etice. E caracteristică democrației, sistemul în care cei aflați la putere nu pot face ce vor, nesocotind dorința celor guvernați. Problema e că democrațiile contemporane ajung să aplice principiul menționat și în situații în care nu e vorba de interese superioare și altruism, ci de dorințe de sens opus ale electoratului. Apare un soi de “super-accountability” care începe să semene cu populismul sau, mai exact, cu o specie de populism pasiv, fiindcă populismul clasic presupune inițiativa politicianului populist. Este un comportament asemănător cu felul cum politicienii se conformează strategiilor de succes pe rețelele sociale, care au prea puțină legătură cu politica serioasă, cu obiective și impact. Dar altceva.

Bineînțeles, nu putem trage concluzia că noțiunea de “accountability” e una pernicioasă. Negarea ei duce la negarea premiselor democrației înseși. De ce am mai avea alegeri fără ea? În plus, ea se dovedește operațională în multe situații cruciale din politică. Dar nu putem nici trece cu vederea extinderea ei exagerată.

Consecințele neadmiterii în Schengen

Trist e faptul că dezbaterea politică autohtonă se concentrează pe competența actualei formule de guvernare. Neadmiterea în Schengen va fi decontată, volens-nolens, de guvernul în funcție. Nu am niciun fel de intenție apriorică de a-i lăuda realizările, dar dacă “monstruoasa coaliție” PNL-PSD e de vină, atunci vinovate sunt și toate celelalte guverne, care au inclus mai toate partidele, de la PDL la USR, din 2011 încoace. Prin contrast, o admitere a României în Schengen ar fi într-o oarecare măsură o bilă albă pentru coaliția de guvernare, dar numai în sensul în care România și-a îndeplinit ultimele crâmpeie de obligații și conformitate. Dacă, cumva, intrăm în Schengen și guvernanții se laudă foarte tare cu asta, avem cam tot atâtea motive să-i aplaudăm cam câte avem ca să-i blamăm dacă n-o facem. Suntem, încă, străini de marile jocuri politice europene, nu suntem capabili să ne exercităm influența eficient în astfel de lucruri. Nu cred că vreun român informat poate susține că guvernele recente au fost capabile de un salt uriaș în această problemă, că avem o politică externă sclipitoare, oricât n-am mai călcat în străchini din epoca Dragnea-Dăncilă.

Partea proastă e că acest gen de mediocritate vag pozitivă se leagă de o stare de spirit internă, de data asta a unei minorități influente, cu opțiuni clare împotriva actualei coaliții de guvernare. Mutatis mutandis, pentru acest gen de stare de spirit, neadmiterea în Schengen e un fel de succes, pedeapsa meritată pentru o coaliție politică coruptă, incapabilă să modernizeze decisiv România. E un discurs pe care îl vedeți destul de des prin media, iar vocile care îl promovează vor sărbători neadmiterea în Schengen cu mai mult chef decât admiterea.

Și mai rău e faptul că nepotrivirea dintre atitudinea pozitivă a Comisiei și Parlamentului European și jocurile din Consilii va da apă la moară unui gen de euroscepticism de data asta justificat. Nici nu vreau să-mi imaginez cum se va tăvăli în chinuri AUR, din cauza Bruxelles-ului și a Uniunii Europene, dacă verdictul negativ se confirmă. Cu motive bune, din păcate.

Alte detalii despre mersul lucrurilor

Alte detalii pe care le-am obținut referitor la intrarea noastră în Schengen se referă la faptul că așa-numitul COREPER, întâlnirea ambasadorilor, ar putea lua în discuție problema, pe 30 noiembrie, înaintea Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne de pe 8-9 decembrie. COREPER nu are putere decizională, dar e un for consultativ important, fiindcă negocierile dintre reprezentanții statelor creează un consens care este reiterat ulterior, la nivelurile de decizie. Cu privire la obiecțiile care ar putea apărea pe traseele administrative, e vorba mai puțin de criterii ca statul de drept și corupția, invocate de parlamentul olandez, fiindcă acestea sună ciudat într-o problemă, până la urmă, tehnică. Pe masă ar putea fi puse protecția datelor personale, vizele de intrare sau chestiuni legate de mandatele de arestare, în cazul infracțiunilor transfrontaliere.

Un alt ethos bruxellez se leagă de faptul că Olanda sau Suedia sunt numai opoziția vizibilă cu privire la intrarea noastră în Schengen. Că nici Germania sau Franța nu sunt foarte încântate de perspectiva favorabilă, dar că preferă să scoată castanele din foc cu mâna altor țări, unde voința electoratului s-a exprimat deja, prin parlament.

Mai usturător e faptul că unul din scenariile negative care circulă la Bruxelles se referă la primirea Croației, dar ținerea în afara Schengen a României și Bulgariei. În acest caz, totul va fi văzut în România ca o jignire și o dovadă de incompetență paroxistică a guvernanților actuali. E drept, presa bulgară vorbește despre “decuplarea” Bulgariei de România, care ar urma să acceadă fără ea – idee oarecum de înțeles dacă ne gândim la performanțele negative ale foștilor noștri colegi de ultim loc în Europa. Dar să n-o luăm de bună, neapărat, e vorba doar de îngrijorarea unor politicieni bulgari care își păstrează anonimatul. Până la urmă, știu ei mai bine decât altcineva cum funcționează lucrurile la Bruxelles?

Care e morala poveștii

Mie, unuia, mi-ar plăcea să intrăm în Schengen, deși nu mai prea am o miză personală. Din Belgia, atunci când circul, circul fără pașaport sau act de identitate, prin granițe care se reduc la o placă de pe marginea drumului. Mi-ar plăcea, deci, să nu am dreptate și nu vreau să vă sperii sau să vă indispun inutil. Problema e însă că indiferent de admiterea, sau nu, a României în Schengen pe 8 decembrie sau la o altă dată apropiată, situația, așa cum am descris-o, a existat vreme de peste zece ani, din 2011, când Comisia Europeană și-a dat pentru prima oară avizul pozitiv. Tot ceea ce am spus e la fel de valabil. Asta înseamnă că Uniunea Europeană a scârțâit, și probabil scârțâie, în continuare. După ce a făcut o demonstrație remarcabilă de solidaritate în problema Ucrainei și, în plus, una de competență administrativă, atunci când a rezolvat mare parte din dependența energetică de Rusia, UE rămâne ce a fost: o construcție imperfectă, care dă rateuri la capitole importante, mai ales (geo)politice. Există o listă interminabilă de motive pentru care România stă mai bine în UE decât în afara ei. Totuși, am vrea mai mult. Ne-ar plăcea nu atât să circulăm liber cu valize cu carne de porc din care curge sânge, ci să fim parte dintr-o construcție mai eficientă, cu mai multă forță geopolitică. Și, curios, pentru asta ar trebui în primul rând să facem noi înșine un mare salt administrativ și de viziune.

Distribuie acest articol

85 COMENTARII

  1. „Consecințele neadmiterii în Schengen”. Citind capitolul, rezulta ca putem sta linistiti, daca singurele sunt modul in care se pozitioneaza partidele romanesti.

  2. Includerea României în spațiul Schengen ar însemna, de facto, includerea Ucrainei și a R.Moldova în spațiul Schengen. România are sute de kilometri de frontieră necontrolabilă, care tot necontrolabilă ar rămâne chiar dacă România ar fi admisă în Schengen.

    Există o singură soluție realistă: dacă peste 15-20 de ani Ucraina ajunge membră UE, atunci România poate fi admisă în Schengen fiindcă se mută la altă țară frontiera de est a Uniunii Europene.

    Problema nu se rezumă la corupție, corupția este un fenomen de auto-reglare în societate. Țigări de contrabandă se pot cumpăra în toată Uniunea Europeană, dar o mare parete dintre ele intră prin România. Nu umblu prin Belgia, dar în mod sigur se pot cumpăra și acolo țigări de contrabandă. Numai că țigările acolo ajung din alte țări UE, de asta Belgia poate fi în Schengen, iar România nu.

    P.S. Treningurile sunt preferate ca vestimentație și de ruși și de basarabeni, nu doar de români. Asta ține de sărăcie și de educația deficitară. Dar un neamț care îi desconsideră pe români pentru așa ceva, ar trebui dus la Kaufland sau la Lidl, să vadă cum produce Germania bani în România. Exact sărăcia care îi face pe români să umble în trening, tot ea și cea care îi face să cumpere de la Lidl sau de la Kaufland.

    • Cred din cele postate de dv.ca aveti ceva personal contra Romaniei. Ar trebui cei de care conduc acest blog sa va taie accesul. Cauza nu este granita cu R. Moldova si Ucraina. Si Ungaria are granita cu Ucraina si este in Schengen. Argumentele dv.sunt jalnice si denigratoare. Sa va aduceti aminte cum umblau alte natiuni dupa WW2.

      • @Agora – Ungaria are cam 100 km de graniță cu Ucraina și e toată în câmpia Tisei. O parte a frontierei e chiar pe Tisa. Altitudinea e sub 200 de metri, în toată zona aceea. Dar dacă n-ați umblat pe la Záhony și pe la Tiszabecs, n-aveți de unde ști.

        România are sute de km de frontieră cu Ucraina, o parte din ea în munte, la 2.000 de metri altitudine. De la Valea Vișeului până la Izvoarele Sucevei e no man’s land, se poate trece cu orice pe-acolo. Dar dacă n-ați făcut armata pe frontiera ”cu rușii”, n-aveți de unde ști.

      • „Ar trebui cei de care conduc acest blog sa va taie accesul. ”
        …pentru protejarea Sentimentul Românesc al Ființei. Să vorbești despre contrabandiștii ce se plimbă nestingheriți -in șlapi și trening- prin Bucovina și Basarabia e un atac la corazonul național. Hahaha. Jos șenghenul contributors! Accesul să se facă doar pe cartelă și la costum! Și să se dea câte 2 replici la fiecare (să nu mai piardă vremea bunii autori cu număratul comentariilor).

        • Treningul si șlapii fac parte din garderoba obligatorie a romanului din strainatate (undeva pe la 70-80%). A se vedea in special vara, în lunile iulie și august prin malluri, restaurante, practic oriunde, chiar si in institutii publice. Bineinteles, treningul e valabil pe toată perioada anului, doar ca fara șlapi si asortat cu adidași sau pantofi. Contrabandistii seriosi nu prea mai poartă asa ceva, s-au mai modernizat si ei, inclusiv vestimentar.

      • @Agora aveti dreptate. Autorul, desi e roman, perpetueaza niste stereotipuri negative la adresa Romaniei, vezi Doamne, de aia nu ne baga in Schengen.. Urasc aceasta atitudine de superioritate a romanasilor care, cum pleaca din Romania, le pute locul de unde se trag si ii desconsidera pe romani. Oameni in trening arata saracie si educatie deficitara, dar nu toti romanii sunt asa, iar acum constituie un procent relativ mic din total. Saracia si lipsa educatiei arata tarele trecutului. Apoi dintr-un exemplu singular precum cel cu carnea de porc din bagaj, nu poti face generalizari la o tara intreaga. Da, sunt si romani nesimtitit, needucati, etc, dar sunt si destui nemti, francezi, americani lipsiti de orice urma de bun simt si de educatie. Daca Romania e asa saraca, corupta si cu bube in cap, de ce firmele olandeze, nemtesti, austriece se inghesuie aici sa faca business?! Olanda are mari pb de trafic de persoane si de droguri. Romania si-a rezolvat bine problemele legate de securitatea frontierelor si ar trebui sa fie integrata in Schengen. Faptul ca doar Olanda se opune, arata ca e doar pb lor, o perceptie a lor gresita.

        • @Descartes – după ce ai să petreci în frontieră cât timp am petrecut eu, să vii să schimbăm impresii despre ”stereotipuri negative”. Chiar crezi că poți combate contrabanda și traficul de persoane cu lozinci patriotarde?

          • @Harald. Nu ai inteles ideea; unde era responsabilul cu „combaterea contrabandei si traficului de persoane”… Esti sigur ca ai stat la frontiera fiindca in jurul tau erau multi care faceau contrabanda cazuri concrete, sau vorbesti sa te afli in treaba din auzite (mult mai probabil) ?! Am fost plecat in Vest multi ani, mereu cu avionul si nu mi s-a parut deloc ca ceilalti romani faceau „contrabanda sau trafic de persoane”. Daca ar fi vreo problema reala cu „contrabanda”, de ce Olanda e singura tara din UE care se opune aderarii Romaniei ?! Sunt si unii romani dubiosi, mai putini acu decat in trecut, dar asa sunt in orice tara. In schimb daca ai o gandire care nu poate discerne, doar perpetuezi in continuu niste stereotipuri false la adresa Romaniei. Nu e vorba de „lozinci patriotarde”, dar nici sa cadem in extrema cealalta..

            • @Descartes – era vorba de frontiera terestră, maestre, nu de aeroporturi. Da, am stat de vorbă cu oameni care făceau contrabandă și nici măcar nu se fereau de noi:
              – Am vrut să mă duc până dincolo, dar a plouat azi-noapte, e apa mare, nu se poate trece.

              Ce-ai zice de un personaj care avea armă cu țeava retezată încă de la 16 ani? Era cel mai tânăr din grupul lor, într-adevăr, dar făcea totuși parte din acel grup. Ce-ai zice de un alt personaj, care a mai trăit vreo 15 ani cu 4 gloanțe în el? Nu era chiar ușor de mers la medic în situația lui, a preferat să n-o facă, dar barca încă o avea pe casă, nu se ferea de nimeni din sat. Chiar crezi că asemenea oameni călătoresc vreodată cu avionul, ca să ai unde-i vedea?

            • „Esti sigur ca ai stat la frontiera (…) ?!”

              Nu am stat „la” frontieră, acolo pe unde ieși tu cu mașina din țară. La aia îi zice PCTF (punct control trecere frontieră) și pe-acolo se trece legal. Am stat ”în” frontieră și nu aveam niciun PCTF în sector. Orice trecere a frontierei era ilegală acolo, chiar dacă ar fi trecut cu mâinile în buzunare.

    • @Harald _ „România are sute de kilometri de frontieră necontrolabilă…”

      Scuzați-mă, dar raționamentul este sofistic. Frontiera este controlată, dar cu rea-credință. Nu există valuri de migranți care să intre în România precum în Malta, Grecia sau Cipru, care apoi să fie opriți la frontiera cu Ungaria, spre exemplu. Dar să privim din altă perspectivă…

      Să zicem că sunt importator olandez de cârlige de rufe din Turcia și plătesc taxe. Cârligele de rufe de contrabandă intrate prin Portul Constanța îmi ruinează afacerea. Dacă mă adresez justiției române, subordonată politic, nu voi avea niciodată o sentință favorabilă, pentru că hoții dau o parte din pradă politicienilor.

      … Iar în România nu se întâmplă precum în Italia, patria adevăratei Mafia, unde infractorii corup, șantajează, amenință politicienii pentru a le oferi protecție. În România politicienii se așează ei înșiși în fruntea rețelelor de crimă organizată deja constituite. Mafia are în România condiții la care în Italia nici măcar nu visează!

      • @constantin
        Fara a-i minimiza importanta, argumentatia cu cârligele scartaie totusi. Din mai multe motive:
        -aceleasi cârlige pot intra mult mai lesne direct prin porturile olandeze sau alte porturi. Nu sunt mărfuri suspecte asa ca nicunde nu se vor scana decât pur întâmplător, au doar o problema de conformitati. E plina UE de mărfuri de contrabanda (cu documentatia de conformitate masluita)
        – trebuie sa ne hotaram cu portul Constanta – e mic sau mare/ periculos sau inofensiv/ este sau nu o competitie pt. alte porturi. Exemplul dvs. poate crea impresia ca acest port chiar ar fi in stare sa dezechilibreze piata cu volume nemaiivazute de produse contrafacute.
        – e cam tras de par argumentul cu justitia. De unde trageti concluzia ca nu are nicio sansa? Sunt pline ziarele de firme străine care castiga procese pe banda rulanta in romania – licitatii, contracte etc.
        – o firma straina poate face interpelare prin intermediul agentiilor specializate ue si din propria tara. Kovesi atât asteapta!
        – nu uitati ca schenghen nu înseamnă absenta supravegherii mafurilor in tranzit – stiti acele cititoare de pe autostrazi? In primul rand sunt pt. taxa de drum dar partea frumoasa este ca pot corela nr. masinii cu documente de verificare pt. fraudele cu tva de gen EKAER in ungaria, in care declari ce valoare, ce greutate si cui trimiti. Iar din Constanta pana in Olanda e cale lunga si multe tari, fiecare cu sistemele ei. Nu merita pt. niste cârlige de rufe.
        Fac o paranteza- e interesant ca merita totusi pt. deseuri, dar pe invers – o gramada de camioane prinse in vama la intrarea in tara – se pare ca mafia lor e mai mishto decât a noastră.
        Daca vorbim de contrafaceri sau mărfuri la gri, olanda si belgia sunt de departe campioane absolute.
        Iar pt. droguri etc. citeam deunăzi ca autoritatile din Antwerp au o mare problema – capacitatea insuficienta de incinerare pt. captura de cca. 100 t de cocaina in ultima vreme.

        • @Nman _”argumentatia cu cârligele scartaie totusi….”

          Desigur, se poate extrapola pentru orice alte mărfuri și pentru oricare alt punct de trecere a frontierei. Spre un recent exemplu…
          https://www.g4media.ro/seful-biroului-vamal-de-frontiera-iasi-si-alti-doi-functionari-retinuti-de-procurorii-dna-sub-acuzatia-de-luare-de-mita.html .

          „trebuie sa ne hotaram cu portul Constanta…”

          Faptul că există contrabandă și prin alte porturi nu este un argument acceptabil pentru a tolera (sau a convinge UE să tolereze) crima organizată din România. Și, iată…

          Global Initiatiative Against Transnational Organized Crime a publicat recent raportul „Portholes – Exploring the maritime Balkan routes” în care lucrurile privind rutele și modelele de trafic sunt explicate pe îndelete.

          https://globalinitiative.net/analysis/balkans-maritime-routes-ports-crime/

          „e cam tras de par argumentul cu justitia…”

          Disfuncționalitățile din sistemul de justiție românesc sunt amplu prezentate în presă. Subordonarea politică a sistemului judiciar, având consecințele relevate în mod repetat de Comisia Europeană, Comisia de la Veneția, ori organizații ale magistraților, este un element esențial al arhitecturii cleptocrației românești. Cel mai recent exemplu cu privire la subiectul discuției…
          https://www.g4media.ro/au-fost-achitati-definitiv-vamesii-de-la-vama-siret-acuzati-de-procurori-ca-luau-spaga-cu-galeata-exista-o-singura-condamnare-5-luni-cu-suspendare-pentru-dare-de-mita-interceptarile-telefonice.html

          „Kovesi atât asteapta…|”

          Deși EPPO poate efectua investigații în unele state membre UE (nu în toate), rezultatele anchetelor sunt transmise instanțelor naționale, care sunt singurele în drept să decidă. Carevasăzică, inclusiv justiția din România despre care am scris, cu Secția Specială (redenumită, acum într-o nouă prezentare), CSM și Inspecția Judiciară controlate de cleptocrație (vezi dosarele aberante deschise d-nei Kovesi, sau d-lui Frans Timmermans, ori excluderea din magistratură a judecătorilor incomozi).

          În cele din urmă, îndrăznesc să sper că textul dumneavoastră nu încearcă să susțină cleptocrația USL-UDMR, care se opune vădit prin demersurile sale, contrare interesului public, unui nivel mai ridicat de integrare a României în Uniunea Europeană.

  3. Aducerea celor doua natiuni Rep.Moldova si Ucraina pe un culoar de aderare la UE creste simtitor sansele Romaniei de a intra in Schengen .Principiul ,pus in discutie de Franta si Germania ,ce ofera majoritatii dreptul la decizie este si el favorabil intrarii Romaniei, Croatiei si Bulgariei in Schengen .
    De intrat in Schengen nu se mai pune problema. Singura necunoscuta fiind introducerea unor conditionalitati de a caror respectare si care conditioneaza Romania ce nu poate sa isi asigure astfel„ sine die ” statutul ce deriva din intrarea in Schengen in cazul nerespectarii lor.

    • ungaria, slovacia – granita cu ucraina de pe vremea cand aceasta era pro-rusa si traficul de toate categoriile in floare. Orban e foarte comod pt. bruxelles, si nu azi de ieri.
      polonia – granita cu ucraina si mai ales cu dictatura din belarus, contondenta cu germania si bruxelles
      Statele baltice – granita cu rusia si belarus
      Spania, Italia, grecia – granite maritime facute sweitzer, 90% dintre migranti intra pe acolo timp in care retorica ipocrit-umanista de la nivelul ue le lasa sa se spele pe cap cu ei si permite un gen de trafic modern, sub forma unor ong-uri cu busola complet dereglata(nu nimeresc nici de-al naibii statul sub al cărui pavilion navighează ci numai primul port, italian, in special.
      franța – pas de calais . Sa te ferească sfântul sa fii camionagiu in drum spre ferry!
      Rotterdam, Marsilia, porturile italiene, etc. – focare ale traficului de droguri etc. – iar daca ai trafic sigur ai si coruptie. Ori esti complet ineficient.
      De ce ar avea romania niste ” conditionalitati”? Pt. ca nu le place altora de mutra unora dintre noi? O fi ceva urme de xenofobie remanenta in venele civilizatilor occidentali? Opinia publica majoritara din vest nici maca nu intele ca romania este deja in ue si romanii au dreptul la libera circulatie si munca in tarile lor. Când aud de romania, comentatorii una doua comentează despre valuri de migrare, mai abitir ca pe vremea ridicarii restrictiilor de pe pista muncii.
      Subiectul este pur si simplu arondat politicilor interne in câteva tarisoare cu guverne cam extremiste, inspre dreapta! Atâta tot.
      De ce ar avea romania conditionalitati daca tot e pregatita tehnic, nu e pe rute prin principale de migratie si nici miezul vreunui trafic dubios?
      Sa lasam chestia cu justitia – la noi este chiar mai eficienta in condamnarea politicienilor decât in italia( tocmai l-au mai scăpat pe berlusconi inca odata, sa nu mai vorbim de ai nostrii urmariti penal care stau acolo bine-mersi), franta(n-ai sa vezi vreun nume mare la puscarie, si nici mic), germania etc.
      Puigdemont se scunde de justitia spaniola intr-un confortabil fotoliu de europarlamentar!
      Pe mine unul nu ma deranjează sa-mi arat pasaportul la granita romaniei, poate mai degrabă cozile de camioane. Asa ca, decât cu nu stiu ce conditionalitati, mai bine lipsa! Când va fi, va fi. Daca mai rămâne ceva din el pana atunci!

  4. Ce i-ar deranja pe iouropeni ca Ro ar fi in Schengen? Ce implicatii ar avea aceasta? Mie mi se pare ca nu e altceva decit o sicana, un mod al vesticilor de a se da mari, aroganta tipica.
    Pupincuristii europarlamentari romani ar trebui sa fie fermi, sa boicoteze hotaririle EU atita timp cit Ro e lasata pe dinafara.

    Daca treningurile ar fi criteriul Schengen pai atunci cint te uiti la burtosii turisti nemti in Mallorca, in sandale cu ciorapi, beti morti mai tot timpul, urlind 24 din 24, pai atunci Ge ar trebui data afara si din Europa.

  5. Despre malpraxis si nosocomiale dovedite la noi spuneți ceva? In Ro au fost 2 (doua) cazuri de medici condamnați pentru malpraxis până acum. Institutul de Medicină Legala e condus de un mafiot, Curca, care numește expertii, verifica, aproba, si masluieste toate rapoartele medico legale. De asta ce spuneți?

  6. Poate ca reticenta occidentalilor are la baza nu doar argumentele expuse „corect politic” ci si teama ca vor fi napaditi de multimile de „oamenii in trening” care, cu acte sau fara acte, o vor lua pe „drumul robilor” spre vest, catre libertate, prosperitate si huzur fara munca. Iar noi ceilalti vom ramane acasa, rusinati de faima proasta si vom munci ca intodeauna, mult si fara spor, sperand la vremuri mai bune.

    • Viorel Ordeanu _ „teama ca vor fi napaditi de multimile de „oamenii in trening” ”

      „Oamenii în trening” pot călători și acum fără vreo opreliște, nimeni nu te întreabă la frontieră de ce porți trening, iar libertatea de circulație este respectată.

      Migranți din alte zone ale Globului NU stau în România la frontiera cu Ungaria încât să spună cineva că dacă s-ar desființa controlul dintre cele două țări ei ar putea ajunge direct la Atlantic. Frontiera de Est a României este bine păzită și trece doar marfa de contrabandă „care trebuie să treacă”.

  7. E în primul rând o problemă de încredere. Dacă intri in Schengen nu mai dai vize de România, ci de Schenchen. Au olandezii sau suedezii sau austriecii încredere că nu dăm noi vize aiurea pe șpagă, și ulterior teroriști ISIS cu viză românească pun bombe în vest? Aici eu văd marea problemă, nu în faptul că granițele nu sunt păzite bine când polițiștii de frontieră au chef să le păzească bine, mai ales la control.

  8. Niște nimicuri precum treningul și povestea porcului arată, literar, adică simplist privind, că în timp ce Estul nu s-a lepădat în profunzime de comunism, nici Occidentul nu e deplin purificat de un anume cripto-rasism sau cripto-suprematism, pe baza căruia face demagogie electorală și chiar ia decizii lipsite de înțelepciune. În contextul războiului dezlănțuit de Putin, neprimirea României în Schengen echivalează cu a o trimite lângă Ungaria și Polonia, cu un partid AUR aproape cât PNL-ul prin exploatarea logicii convenabile că dacă UE nu ne vrea, reacția trebuie să fie un suveranism neoceaușist. Exact ce vrea Rusia: zonă de influență spre Serbia.

  9. Ce e suparator la argumentele tarilor care nu ne vor in Schengen e critica unor esecuri care nu au nicio legatura cu libera circulatie. Da, justitia romana e asa cum o stim (uneori functioneaza, noi fiind cel mai probabil campioni europeni la condamnari de politicieni, alteori nu, pe baza de decizii politice) si e scandalos ca politicienii romani una promit la Bruxelles si alta fac acasa, dar asta poate fi sanctionat cu oprirea fondurilor europene, care i-ar mai pune un pic pe jar pe guvernantii dimboviteni. Insa nu are nimic de-a face cu controlul frontierelor. Chiar daca mai inchide un ochi vreun politist la tigarile care din dinspre Ucraina sau Moldova, nu e nici pe departe o chestie generala si de mare amploare (am cunoscut om condamnat la 5 ani pentru contrabanda de tigari). Nu-mi imaginez ca se poate intra in Romania pe spaga la granita (adica teroristi si migranti fara acte sa poata trece inspre occident) si iar in ceea ce priveste felul in care se dau pasapoartele in Romania, daca exista coruptie e mai curind prin negarea pasaportului unor candidati care il merita, doar pt a le cere 3000 EUR spaga (cazuri concrete). Despre corectitudinea maxima a vamesilor olandezi am o relatare de la cineva care a dat spaga in Rotterdam 5000 EUR pt a trece produse spre Romania fara vama. Tot el mi-a spus ca de fapt o mare parte din produsele alimentare turcesti care intra in Germania (legume si fructe) sint declarate deja alterate pt a nu plati taxe, in schimbul spagii aferente.
    E si mai suparator ca printre cei care critica Romania se afla Olanda, pe care seful sindicatului politiei olandeze a numit-o „narco state” (https://unherd.com/2022/03/how-the-netherlands-became-a-narco-state/).

    Daca cineva nu merita sa intre in Schengen si are o problema seriasa la vama, e Bulgaria, unde vamesii sint total corupti si indolenti. Anul trecut am facut un drum dus-intors la Istanbul cu autocarul (cind nu erau zboruri) si la dus soferul turc avea 30 EUR in pasaport pt vamesul bulgar. La intoarcere am stat noaptea 6 ore in vama turco-bulgara in conditiile in care cred ca nu au fost mai mult de trei masini spre Romania. Vamesii bulgari fumau iar o vamesa tinara si cu sex-appeal isi usca parul dupa dus in fata unei oglinzi exterioare fara a simti ca trebuie sa faca ceva in timpul serviciului.

    Probabil ca si politicienii care ne reprezinta la Bruxelles nu sint in stare sa articuleze vreo aparare logica, dar asta intra in critica generala a incompetentei celor alesi in functii inalte in Romania.

    PS Acum vreo luna eram in Islanda si la plecarea dintr-un hotel am vazut ca receptionerul care avea un tricou cu „Canada” vorbea o engleza perfect nord-americana. L-am intrebat daca e chiar canadian si mi-a zis ca nu, e olandez, dar ca ar vrea sa fie canadian. Am mai schimbat amabilitati si mi-a zis ca in Olanda opinia publica e contra romanilor din cauza criminalitatii lor …

    • Schengen nu înseamnă numai contrabandă cu țigări și carne vie, înseamnă o justiție incoruptibilă și legi corecte.

      • Puteti sa ne faceri o demonstratie in doua puncte var rog:
        1. Unde este mentionata justitia in tratatul schenghen
        2. Aratati o tara in schenghen cu justitie incoruptibila
        Nu cadeti victima intoxicarilor venite atat din surse interne cat si externe. Sunt pt. cei cu cas la gura.

    • Ati uitat de autobuzele cu politistii de frontiera din tot vestul tarii adusi la DNA? Le-au facut dosare pe care le-au tinut in sertare pana a venit prescriptia…Altii nu uita treburile astea…

    • @cititor critic – ”Nu-mi imaginez ca se poate intra in Romania pe spaga la granita (adica teroristi si migranti fara acte sa poata trece inspre occident)”

      Nu se poate numi ”șpagă la graniță”, fiindcă banii se dau la călăuze. Numai controalele de la frontiera cu Ungaria mai reușesc să limiteze fenomenul și tocmai ele ar dispărea în cazul admiterii României în Schengen.

      Politicienii români actuali și-au luat obiceiul să adauge minciuni peste minciuni, până îneacă orice discuție despre problemele reale. Dar vremurile când contrabanda cu motorină pe Dunăre și contrabanda cu țigări la Otopeni o făceau chiar serviciile secrete, nu sunt chiar atât de îndepărtate. Cine are urechi de auzit …

      • Draga Harald, povestile astea cu calauzele care trec mii de imigranti ilegali prin Romania sint elucubratii. Ca sa ajunga in Romania ar trebui sa treaca prin Bulgaria dar acolo e Dunarea. Cei care vin din Turcia nu aleg Romania ca tara de tranzit ci fosta Iugoslavie. Contrabanda cu motorina e dinaintea intrarii Romaniei in EU asa ca e cam departe in timp. Imigratia ilegala prin Romania e un procent mic fata de cea din vestul EU.

        • @Corneliu Cazacu – imigranții vin în România din Serbia, nu din Bulgaria. Frontiera dintre Serbia și Ungaria e mult mai impenetrabilă, de asta ruta prin România are un oarecare succes. Dacă România este admisă în spațiul Schengen, imigrantul ajuns în România devine negustor cinstit.

          Contrabanda cu motorină o fi veche, dar traficul de persoane (mai ales prostituate) e cât se poate de actual. Iar contrabanda cu țigări e permanentă.

          P.S. Adresările condescendente nu modifică realitățile de pe frontieră, ele doar denotă încercări de manipulare, învățate pe vremea lui Ceaușescu.

          • Migratia masiva pestre frontiera serbo-romana e o fantezie a dv nusustinuta de fapte, mai ales in comparatie cu migratia ilegala din alte tari Schengen. Nici contrabanda cu tigari in Romania nu are dimensiunile celei din Polonia, Grecia, Italia, Croatia, etc. Ar fi mai bine ca oamenii sa se documenteze inainte de a scrie neadevaruri sau exagerari. Eu nu va acuz de manipulare voita ci doar de ignoranta si lipsa de argumente. Veniti cu arguemente cum ca Romania e in topul migratiei ilegale si a contrabandei si-mi cer scuze pt ignoranta.
            Recursul la Ceausescu nu va face cinste. Denota o lipsa de argumente si e o acuzatie nedemna de raspuns.

            • @cititor critic – se pare că nu înțelegeți peisajul de ansamblu, în discuția de față. Admiterea în Schengen ar fi cât se poate de benefică pentru România. Ar aduce oportunități economice noi, care sunt mai mult decât binevenite. Însă asta nu înseamnă că se pot ascunde sub preș problemele de pe frontierele non-UE.

              Despre dimensiunile contrabandei ”din Polonia, Grecia, Italia, Croatia, etc.” nu știu absolut nimic. Dvs știți ceva concret, aveți vreo treabă cu frontierele lor terestre sau maritime? Sau afirmația e din categoria ”se știe că”? 😀

              Se pare că aveți aceeași abordare ca @Descartes mai sus, el are impresia că oamenii care trec legal frontiera ar face contrabandă. Unde am scris eu ceva de ”topul migratiei ilegale si a contrabandei” ?! Țările care sunt deja în Schengen pot să facă oricâtă contrabandă. Numai situația din România este analizată în prezent, nu și cea din Polonia, Grecia sau Italia.

          • https://anti-fraud.ec.europa.eu/media-corner/news/illicit-tobacco-trade-nearly-370-million-cigarettes-seized-2020-2021-01-14_en
            https://www.europol.europa.eu/crime-areas-and-statistics/crime-areas/illicit-tobacco-trade
            si mai ales asta:
            https://www.brusselstimes.com/128629/europol-shuts-down-massive-illegal-cigarette-factory-in-germany

            Uneori imi imaginez ca lumea care comenteaza e la fel de informata ca mine:) insa vad ca nu este cazul …

            Trecut frontiera, contrabanda? Nu stiu de unde le scoateti. Sint doua probleme diferite.
            PS Nu pot raspunde direct la ultimul dv mesaj. Pt mine e ultimul adresat dv.

            • @cititor critic – și unde apare contrabanda ”din Polonia, Grecia, Italia, Croatia, etc.” în acele link-uri?

              Astea sunt discuții de bodegă, ”patriotism” de doi bani, la fel ca pe vremea lui Adrian Păunescu și Vadim Tudor.

          • Harald visează, ca de obicei. Lui i se pare ca daca trec cativa oameni ilegal granița si sunt aduse câteva cartușe de țigări e mare contrabanda.

    • „Nu-mi imaginez ca se poate intra in Romania pe spaga la granita”

      Asta v-a spus contrabandistul? Poate de aia a fost prins și condamnat. Ori poate că nu v-ați cunoscut suficient de bine… Căutați în presă articole despre Portul Constanța, spre exemplu, sau priviți emisiunile din seria România te iubesc. Puteți apoi medita la chestiuni privind scannerele din vămile românești (doar două funcționează și numai la înălțime față de sol), sau relațiile politicienilor cu administratorii Portului Constanța șamd.

      • Cititi va rog articolul citat mai sus (repostat mai jos), despre zecile de tone de droguri confiscate anual in porturile olandeze, despre asasinate si mai meditati la comparatia intre Olanda si Romania. Ideal al fi ca toti spagarii de la vami sa fie controlati de fisc dar asta nu se intimpla din pacate, ceea ce nu inseamna ca coruptia de la vamile romanesti e comparabila cu cea din Olanda.

        Nu stiu de scannerele romanesti dar cind m-am intors din Turcia s-a demontat tot autocarul, inclusiv scaunele, si politistii romani erau cu camere video sa se fotografieze mindri de eventuala captura facuta insa n-au gasit nimic … Sint convins ca se trece prin vama doar ceea ce vor ei sa se treaca. Stiu de spagi la Oradea, de ex, si va pot povesti multe, dar astea sint gainarii la importuri nu la exporturi.

        https://unherd.com/2022/03/how-the-netherlands-became-a-narco-state/

  10. Nu se mai gandea nimeni din Romania la Schengen pana cand in toamna cancelarul Germaniei a spus ca Romania ar trebui sa fie in Schengen. Se popun partide conservatoare ,suveraniste,mai pe scurt spus fasciste din Olanda, Austria sau Suedia. Min de Interne al Austriei spune ca acest spatiu Schengen actual este o catastrofa , de ce sa se mai si largeasca. Austria e o tara care sprijina Rusia pe fata….
    Mie rusine ca asta e UE…dar daca vomfidinnou refuzati romanii nu vor mai vedea cuochibuni UE sinici nu trebuie.

  11. Sigur, nu acesta este motivul pentru care nu vom intra in Schengen, dar daca tot ati vorbit de treninguri in articol…. imi permit sa fac o observatie. Acum cateva saptamani, fara nicio legatura cu politica, am facut un „studiu” in orasul unde traiesc. Atentie, oras, municipiu, nu sat sau comuna. Mai exact studiul meu se referea la incaltamintea barbatilor in locuri publice. In centru, in mall-uri, la magazine, adica genul de lucruri in care clar te imbraci „de oras”. Nu stiu cati barbati au facut obiectul „studiului ” meu, ca nu i-am numarat, dar clar mult peste o suta si cu singura, unica exceptie, toti erau incaltati cu „adidasi”… Indiferent ca erau imbracati in silul casual, smart casual, business casual sau chiar business (!) toti purtau adidasi, in cea mai mare parte tipatori. Mai oameni buni, aici nu e vorba sa ne imbracam ca si la Milano sau ca si in Canary Wharf din Londra, dar totusi, un minim, repet, un minim de simt estetic… Un minim respect fata de noi insine, pana la urma… Mai lasati naibii adidasii acasa, ca nu mai sunteti liceeni!

    • Adiasii si sneakersii se poarta la fel de intens in orice oras vestic, cu anumite exceptii (zonele financiare, dar chiar si acolo). Lumea s-a schimbat un pic. E un argument fals!

    • Dacă le spune „sneakers”, „skechers” sau cum Dumnezeu mai știe, este OK?!… Că am văzut prin orașele occidentale pe mai toată lumea încălțată cu de-astea….

      • La primele mele iesiri in lumea vestica am fost pus la punct cu acest „trend”. Pentru cei care calatoresc mult important, foarte important!!! este ca incaltamintea sa fie comoda. Chiar cu riscul de a nu arata permanent ca ai pantofi noi, ba din contra! Sa ai pantofi confortabili este primordial. Au ramas sa poarte pantofi „clasici” in care piciorul sta chinuit niste unii pentru care se vede de la o posta ca sunt interesati doar sa arate ca-si permit pantofi (care arata ca si cum ar fi) „de marca”, desi tipa pe ei.
        Ce-i drept, caut indelung niste incaltari care sa nu „tipe” coloristic. Nu mai este un semn de „clasa” sa fii incaltat musai cu „ciocate”

  12. Frontierele sudice ale Europei (Europe’s soft underbelly, cum ii spunea Churchill) sunt mai penetrabile decât cele ale României.
    Prin Grecia, Italia, Franta si Spania intra anual mai mulți imigranți ilegali decât vor intra vreodată prin România.
    Nu cred ca neadmiterea in Schengen este o mare pierdere pentru România. Este in schimb un eșec de proporții al diplomației romanești. Putem face sluj la toate porțile boieresei ca tot de țigani vom fi tratați atât timp cat nu ne impuneam in UE cu niște voturi împotriva in niște chestiuni care-i dor pe cei ce ne țin afara.

    • Malta și Cipru sunt porți larg deschise către migranți… Argumentele sunt ridicole. OK, atunci autorul de ce le-a prezentat în articol, nu știe și domnia-sa că sunt ridicole?

  13. Intoarsa..pe toate fetele! …Daca nu intram..va fi mai bine?
    Nu
    Daca nu intram..cum va fi!?
    ce va mai rau ..in general..social mai rau..politic mai rau..Lor le va fi mai bine!?
    Nu!
    Cine s eopune in spatele cortinei!?
    Cin vrea dezbinare..avand acest interese!?
    ghici..cine!?
    O fi Rusia!?

  14. Trec pe linga vitrina unui partid. In vitrina niste fotografii ale unora care zic ca „aproape de oameni”. Sa trec peste faptul ca sint mult prea aproape deja, sint prea bine platiti si mai fac si mofturi. De deasupra unei gusi suine ma privesc ochisorii unui june tinar de mare perspectiva europeana. Cam oblica perspectiva aia da’ nu ma bag eu la de-astea. Linga el tot in vitrina mutrita unei tanti de prin Parladunatura. Deocamdata la Bukres, colt cu Glina, miine deschise-i sint usile Bruxellesului. (De curiozitate, coafura paviana a bietei creaturi de ne-a fost Prim Ministra a fost facuta la Brusal sau la Bucuresti?). Bun, asadar arendasii astia fac legi si au dregatorii pe-aci si pe-acolo si nu exista vreun motiv sa cred ca alesii altor natii sint facuti din aluaturi mai bune. Fie, asta-i sistemul.
    Totusi, domnule Comanescu, si dv si altii spuneti ca sub stratul asta de ce-or fi ei ar exista pe la Brusal un strat de specialisti care ar pricepe ce si cum si ale caror opinii ar avea vreo influenta in redactarea politicilor si normativelor europene. Imi veti permite sa va contrazic cu ceva din practica industriala si comerciala nu doar a mea ci si a unor companii mult mai mari: exista citeva subproduse industriale care de cind lumea au fost considerate deseuri. Intre timp ele nu mai sint deseuri ci au devenit materii prime, cineva a inventat o tehnologie de procesare, tehnologie care e folosita in multe locuri din lume (cel mai apropiat in Turcia – investitie franceza), Asia (China, Korea, Vietnam, Malaezia, India), la harapi, in America de Nord si inca in citeva locuri. In Europa nu e voie sa faci asa ceva, ca sa te apuci sa transporti macar un gram din respectiva materie prima trebuie sa treci prin Protocolul Basel (ala are rostul lui insa produsul despre care vorbesc eu n-ar mai trebui sa fie pe lista materiilor interzise). Ei bine, nu e un an de cind am avut citeva discutii cu specialisti europeni de la firme mari si foarte mari exact pe subiectul respectivului produs azi materie prima si i-am si intrebat: mai, voi sinteti acolo, aveti birouri si oameni la Brusalu-ala, voi n-ati incercat sa-i convingeti sa modifice naibii reglementarea asta, ca a devenit caduca de vreo 15 ani si ne-o iau si aici asiaticii inainte? Ce mi-au raspuns CU TOTII: de mai bine de 10 ani incercam sa convingem, facem lobby, ducem munca de convingere si nimic. N-am putut misca nimic in domeniul asta, in Europa nu avem voie sa procesam respectiva materie prima asa ca o sa ne-apucam in alte parti ale lumii. Inca o data, e vorba despre companii de marimea Basf, Jean Goldschmidt nu de Mitza Contopista Srl. Asa incit, domnule Comanescu, de pe partea asta a biroului meu Bruselu’ pare din ce in ce mai mult o frina in calea economiei europene iar daca pun la socoteala si prostia politicilor energetice europene mi-e ca niste personaje ar cam trebui luate la intrebari. Am o curiozitate: exista responsabilitate legala pentru politicile pe care le fac functionarii de la Brusal. Nu? De ce nu?

    • Inca ceva: faptul ca BASF anunta ca e nevoita sa-si isi reduca activitatea in Germania si planifica relocarea productiei ba in US ba in alte parti ar trebui sa produca frisoane pe la Comisie, eventual in acompaniament de sunet de catuse!

  15. Ala mare la OMV s-au dus sa traga de urechi pe mutul de la Cotroceni.
    Iobagii imbracati in trening din noul imperiu austriac incep vocifereze, sarakii naibii auzi la ei, vor drepturi ca sunt cetateni europeni.

  16. Luna trecuta după ce Parlamentul olandez a votat împotriva aderării României la Schengen, Ciuca spunea ca „nu îl îngrijorează deloc”, in schimb Ciolacu facea pe grozavul si spunea că nu va accepta „o jignire faţă de România şi români”. Argumentul lui Ciolacu este că „România îndeplineşte toate cerinţele TEHNICE de a intra în Spaţiul Schengen.” Numai ca în documentul Parlamentului olandez se face referire la „corupţia persistentă” şi „problemele persistente legate de crima organizată”. Referitor la „corupţia persistentă” tocmai Marcel Ciolacu- Liderul PSD are certificat de luptător cu merite deosebite, deși în Buzău n-a fost nicio revoluție. (Vezi: https://www.mediafax.ro/politic/ciolacu-cautat-la-dosarul-de-revolutionar-usr-a-deschis-proces-pentru-desecretizare-21250574)
    Prin urmare pentru aderarea României la Schengen nu-i suficientă îndeplinirea conditiilor tehnice. Mai trebuie înlăturate coruptia si impostura de la vârful clasei politice.
    Intre timp, inafara de Olanda s-au pronuntat impotriva aderarii noastre la Schengen guvernele din Suedia si Austria.

    • Daca Suedia va vota contra nostra la Shengen si noi vom vota contra lor la NATO. Nu e razbunare, in diplomatie se numeste retorsiune. Dar cineva trebuie sa le spuna din timp, ca sa nu se intample asa ceva.

  17. https://home-affairs.ec.europa.eu/policies/schengen-borders-and-visa/schengen-area_en

    Pentru cei care justifica obiectiile Olandei, Suediei si Austriei e de citit textul de mai sus si in special criteriile de admitere.

    Criteria for countries to join the Schengen Area

    Joining the Schengen Area is not merely a political decision of the joining State. Countries must fulfil a list of pre-conditions:

    apply the common set of Schengen rules (the so-called „Schengen acquis”), e.g. regarding controls of land, sea and air borders (airports), issuing of visas, police cooperation and protection of personal data,
    take responsibility for controlling the external borders on behalf of other Schengen countries and for issuing uniform Schengen visas,
    efficiently cooperate with law enforcement agencies in other Schengen countries, to maintain a high level of security, once border controls between Schengen countries are abolished,
    connect to and use the Schengen Information System (SIS)Search for available translations of the preceding linkEN•••.

    Countries wishing to join the Schengen area must undergo a series of Schengen evaluations to confirm whether they fulfil the conditions necessary for the application of the Schengen rules.

    Once the Schengen Evaluation confirms the readiness of the Member State to join the area without internal border controls, a unanimous approval from all other Member States applying the Schengen acquis in full is required.

    Bulgaria, Croatia and Romania have successfully accomplished the Schengen evaluation process set out in their Treaties of Accession, taking all the necessary measures to ensure application of all relevant parts of the Schengen acquis.

    Romania poate si ar trebui sanctionata altfel pentru problemele din justitie (retinerea de fonduri EU, de ex) dar repet, admiterea in spatiul Schengen nu are de-a face cu justitia.

    • „…admiterea in spatiul Schengen nu are de-a face cu justitia”

      Ba, sigur că are.
      Am explicat puțin mai sus ce se întâmplă unui importator olandez de cârlige de rufe.

  18. Deci nici acum nu avem ocazia sa scapam de „lumpenproletari”, au fost ai nostri (cu toate eforturile facute sa scapam de ei in multiple feluri), raman ai nostri (pentru ca nici strainii nu ii vor) si probabil vor fi ai nostri in continuare, dar nu „de-ai nostri”.

  19. Cred că Rotterdamul are o mare greutate în povestea cu Schengen, în directă legătură cu lipsa, după 30 de ani, a infrastructurii de la noi. România port la Marea Neagră este, în opinia mea, inaccetabil pt Olanda. Căci ce mai face Rotterdamul după?

  20. Vă mulțumesc pentru comentarii. Mă bucur că nu s-a stârnit vreun jihad în subsol, văd că părerile sunt destul de diferite, dar există un numitor comun. Faptul că sunt multe îmi spune că n-am muncit degeaba, subiectul e interesant.

    Mai dați-mi teme despre care pot scrie de la Bruxelles și o să încerc :-)

    • Puteti linisti scepticii, subliniind faptul ca indiferent de ridicarea MCV si de aderare la Schengen, statul de drept va continua sa fie monitorizat si in Romania prin mecanismul „Rule of Law” aplicabil tuturor statelor membre. Iar acest mecanism conditioneaza fondurile europene de angajamentele cu privire la statul de drept si reformele din justitie.

  21. Si totusi … ce poti face tu, un om normal, cinstit, care iti platesti taxele si iei vezi de viata ta?

    Nu sta in puterea ta, sub nicio forma. Tu, omul de rand, nu ai fost nici corupt, nici necinstit, nici hot .. Ti-ai vazut de viata ta si de ale tale. Ai fost si in strainatate – dar nu ai fost acasa .. Mai mergi si acum in vacante – dar nu superi si incerci sa nu deranjezi pe nimeni …

    Ai fost si la alegeri, ca asa e corect … n-a iesit ce-ai votat tu, sau dupa ce ai votat, aia au cotit-o …

    Nici in politica nu poti intra … treb sa ai un strat gros de soric ca sa faci fata .. si chiar daca vrei nu te accepta aia … ca esti altfel ..

    Bunicul tau au murit pentru tara, la Stalingrad. Bunica a murit in saracie, ca i-au rusii tot cand au venit …

    Si totusi tu tii la locul asta. Tii la mormintele bunicilor … si la locurile pentru care ei au murit. Parca iti pare rau cand numele tarii tale e terfelit prin noroi …

    Tu nu ai nicio vina. Dar poti sa faci ceva?

  22. Si totusi … ce poti face tu, un om normal, cinstit, care iti platesti taxele si iei vezi de viata ta?

    Nu sta in puterea ta, sub nicio forma. Tu, omul de rand, nu ai fost nici corupt, nici necinstit, nici hot .. Ti-ai vazut de viata ta si de ale tale. Ai fost si in strainatate – dar nu a fost … acasa .. Mai mergi si acum in vacante – dar nu superi si incerci sa nu deranjezi pe nimeni …

    Ai fost si la alegeri, ca asa e corect … n-a iesit ce-ai votat tu, sau dupa ce ai votat, aia au cotit-o …

    Nici in politica nu poti intra … treb sa ai un strat gros de soric ca sa faci fata .. si chiar daca vrei nu te accepta aia … ca esti altfel ..

    Bunicul tau au murit pentru tara, la Stalingrad. Bunica a murit in saracie, ca i-au rusii tot cand au venit …

    Si totusi tu tii la locul asta. Tii la mormintele bunicilor … si la locurile pentru care ei au murit. Parca iti pare rau cand numele tarii tale e terfelit prin noroi …

    Tu nu ai nicio vina. Dar poti sa faci ceva?

  23. „…acesta m-a întrebat, la un moment dat, dacă românii au vreun soi de predilecție specială pentru treninguri…”

    Nu știu dacă autorul citește comentariile, însă opinia mea este că textul jignește deopotrivă românii [cărora li se adresează] și europenii occidentali. Să explic…

    Călătoresc în Vest și nu am întâlnit nici naivitatea și nici ignoranța care să confunde românii cu imigranții din nordul Africii, din Asia, ori din America de Sud. Am văzut oameni în treninguri mergând sau alergând pe străzile orașelor occidentale și nu trezesc trecătorilor europeni „ignoranți” disprețul pentru îmbrăcămintea sportivă.

    …Tot așa cum nu am întâlnit naivitatea europenilor vestici de a crede că admiterea României în Schengen ar face să crească ori să scadă numărul „românilor în trening” să le treacă frontierele, pentru că în virtutea dreptului la liberă circulație, românii pot merge și acum în statele membre UE fără să-i întrebe nimeni despre trening la trecerea frontierei.

    A susține că occidentalii sunt atât de ignoranți încât să creadă cu toții că Pământul este plat, spre exemplu, doar pentru că procentul celor care cred asta este mai mare în unele state occidentale decât în România, este o jignire la adresa cetățenilor europeni din Vest. Apoi, a crede că cititorii textului sunt atât de naivi încât pot accepta aceste argumente este o jignire la adresa lor.

    Dacă vorbim despre migranții care ajung în Vest, Malta, Cipru, Italia sau Grecia au frontiere incomparabil mai prost apărate decât România, iar presa occidentală o reflectă adesea.

    Ar fi un argument pentru refuzul aderării României la Schengen dacă valuri de migranți ar fi la frontiera româno-maghiară. Dacă ar face tabere la frontieră. Atunci s-ar putea spune că dacă s-ar desființa controlul, aceia ar trece nestingheriți în Vest. Dar, România păzește foarte bine frontierele și argumentul migranților este absurd.

    Este, însă, valid argumentul statului de drept și al independenței justiției. România este o cleptocrație și nu USR este formațiunea politică vinovată de aceasta.

  24. Austriecii și suedezii, poate si olandezii pot fi reduși la tacere prin metodele oe care le folosesc ei: șantajul. Cu mafiotii se negociază cu revolverul pe masa.
    Câteva controale financiare la OMW, Electrolux, etc și arestarea câtorva șefi, și sa vezi cum își schimba votul. Trebuie sa fii cel putin naiv sa crezi ca aceste companii nu fac evaziune fiscala.

  25. 1. Romania satisface toate conditiile technice de aderare Schengen din 2011, dar ni se reproseaza de 11 ani ca picam examenul MCV pe Justitie, si de acea nu putem intra in Schengen nici de data asta.

    Este foarte adevarat ca Justitia in Romania lasa mult de dorit, dar ce nu se stie este faptul ca din punct de vedere statistic nu exista o corelatie puternica intre independenta justitiei dintr-o tara si propensitatea tarii respective de a fi ruta de tranzit pentru migranti ilegali, narcotice etc. In mod ironic, lipsa asta de corelatie se vede cel mai clar chiar in cazul Olandei: o tara cu o Justitie independenta si mult mai eficienta decat cea din Romania nu reuseste sa anihileze traficul de droguri din portul Rotterdam (trafic de zeci de miliarde de euro pe an) si imigratie ilegala chiar la ei acasa. Dar paradoxal, invoca lipsurile Romaniei in materie de Justitie pentru a o tine out of Schengen. Fara a minimiza riscurile si dezavantajele unei Justitii ineficiente si subordonate politic ca cea din Romania, adevarul de pe teren este ca fenomenele ce alimenteaza migratia ilegala si traficul de droguri sunt mai mult mecanisme de cerere si oferta si tin prea putin de calitatea justitiei dintr-o tara. Acelasi lucru se vede si peste ocean in USA, o Justitie foarte puternica si foartw functionala dar incapabila sa stavileasca fenomene de emigratie ilegala si consum de droguri ajunse inainte de pandemie la limite extreme.

    2. A ajuns de bon ton sa ne autodenigram ca romani la orice pas, si avem o psihoza nationala in a ne crede vesnic cei de la fundul galetii – oricare altii sunt mai buni si mai meritosi decat noi, cand in realitate lucrurile nu stau deloc asa. De exemplu, avem tendinta de a crede ca tarile care sunt acum in UE, Schengen, sau Zona Euro au intrat acolo indeplinind cu succes toate conditiile cerute in procesul de pre-aderare si ca numai noi nu suntem in stare sa le satisfacem, deci
    meritam sa fim tinuti in afara Schengen la nesfarsit.

    Nimic mai fals. Italia, Grecia, Spania, Portugalia, Irlanda, Italia au intrat la timpul lor in UE Schengen, si Zona Euro mai mult prin lobby si prin decizii politice si mai putin pe merit. Italia a intrat in EU in 1958, cu o coruptie, mafie si o justitie de cosmar. Dupa ce a intrat prin lobby in 1981 in EU cu o economie la pamant, Grecia a aderat la zona euro in 1999/2000 pur si simplu prin frauda, angajandu-i pe „expertii” de la Goldman & Sachs sa le manipuleze datele macroeconomice pentru a satisface conditiile Maastricht. La grupul de la Visegrad, EU nici macar nu a avut curajul sa le spuna ceva de MCV, totul acolo a fost o formalitate pe repede inainte.

    Realitatea de pe teren este de fapt, ca altii nu fost neaparat mai buni, dar si-au negociat mult mai bine aderarea decat noi sau vecinii bulgari. Vi-l mai amintiti pe Varufakis MF al Greciei, care in plina criza a datoriilor, spunea ca mai bine isi taie o mana, decat sa semneze un tratat nefavorabil pentru Grecia lui? Cand in Grecia coruptia, evaziunea, si frauda la subventii europene era de dimensiuni apocaliptice? Dar negocierile ca la bazar ale lui Erdogan in privinta aderarii Suediei si Finlandei la NATO? Unii chiar au un tupeu nemaipomenit, iar altii ca noi suntem masochisti incurabili…

    3. Prin 2016 Codruta Kovesi si DNA adusesera Romania in situatia in care indeplinea 90% poate chiar 100% din conditiile cerute pentru Schengen, dar decizia UE nefavorabila de la acel moment a fost una politica nu una bazata pe merit si progrese tangibile. Atunci ni s-a spus lasa mai asteptati un pic ca intrati data viitoare la pachet cu Bulgaria ca ea saraca nu e pregatita…Acuma aflam cu stupoare ca suntem de fapt pe ultimul loc in grupa cu Croatia si Bulgaria. Croatia a satisfacut un MCV in doar un an jumate si e garantat ca intra in Schengen in Ianuarie 2023. Mai aflam ca Bulgaria ar sta de fapt mai bine decat noi, pentru ca are un raport extrem de favorabil din toamna lui 2019.

    4. Daca imigratia ilegala e asa de importanta pentru Olanda & Co, pe ce criterii fac astia ierarhii de intrat in Schengen, cand prin Bulgaria si Croatia au trecut zeci de mii de emigranti ilegali in UE si pe la noi de zeci de ori mai putin? Romania nu este o tara de tranzit importanta pentru imigratia ilegala in Europa si nici pentru droguri iar Olanda, Austria si Suedia stiu foarte bine lucrul asta. De ce e adusa in discutie Romania vis a vis de imigratia ilegala cand grosul vine prin Italia, Grecia, Turcia si Spania? De ce nu se iau Austria, Olanda si Suedia de tarile astea in primul rand daca sunt asa de indignate? Ministrul nostru de externe, daca mai avem vreunul, ce le zice astora despre realitatea asta?

    5. O tara candidata care doreste sa intre in spatiul Schengen, ar trebui evaluata obiectiv doar dupa criteriile dictate de obligatiile si responsabilitatile vis-a-vis de apartenenta Schengen, nu dupa alte criterii. Iar acele criterii trebuie sa fie clare, masurabile, nediscrimonatorii, si sa nu schimbe in timpul mersului. Si mai ales e important ca tarile candidate sa fie evaluate individual nu „in bloc”, la pachet cu tarile vecine.

    Dar daca criteriile de mai sus se aplica aleatoriu si subiectiv in functie de interesele, afinitatile si fobiile de moment, daca cei care au intrat fraudulos in cluburile asta sunt tratati ca egali fara sa sufere nici on consecinta, in timp ce ipocriziile politice iti tin pe altii poate chiar mai onesti la usa Schengen cu anii de zile,
    intrebarea care trebuie sa ne-o punem la modul foarte serios in chestia asta este daca Romania nu ar trebui isi diversifice comertul exterior si prin alte parti din lumea asta…

  26. Romania ar trebui sa isi asigure cooperarea tarilor care se opun aderarii ei in Shenghen prin metode diplomatice. Adica, ar trebui aratat acestor tari ca Romania va vota contra la TOATE propunerile lor in institutiile UE. Romania, ar trbeui sa isi arate influenta si sa saboteze precum Ungaria deciziile UE care tin de votul comun si de unanimitate. La fel si cu NATO. CUm sa intre Suedia in NATO cand ei se opun intrarii Romaniei in Shenghen???? Cine a votat sa intre Suedia in NATO fara sa asigure Romaniei cooperare pe Shenghen???

  27. ..vom fi în Schengen când o zbura porcu’ fără să se decongeleze.. :)

    Ok, ne punem cenușă-n cap că n-am eradicat corupția(bine că avem comisar european..)
    Punem aici și țeapa de 44 de milioane de euro luată cu navele alea olandeze, fără licitație..?

    Gardurile anti-migrație ridicate de Orban, să fie oare un bun exemplu de civilizație europeană, iar deschiderea noastră pentru refugiații din Ucraina un exemplu prost?
    Bulgaria, care crede că are șanse mai mari la Schengen, chiar stă mai bine ca noi?

    Sunt mai sigure frontierele dincolo de care stă Rusia sau Belarus(Polonia, Lituania, Letonia, Estonia și Finlanda)? Dacă ia avânt brusc turismul dinspre est?

    Da, cozile de la vămi vor rămâne, în ambele sensuri.. Are cineva, ceva de câștigat din asta?

  28. mi se pare mie sau chiar se umflă forumul cu un val de euroscepticism? oare chiar și cei mai răbdători, civilizați și politicoși români s-au săturat de dubla măsură, aroganța, subiectivismul și amatorismul politicienilor europeni?

    ar fi bine, nu de alta, dar e jenant că in țara noastră opoziția față de politicile aberante ale Bxuxellului/sateliților este concentrată in mâna unor personaje/structuri dubioase de tip româniamare sau aur. Iată că există suficient material uman pentru o forță politică decentă care să fie capabilă să pună frână elanului (auto)distructiv al eurocrației.

  29. De data asta Romania va intra in Schenghen pentru ca nimeni de la EU nu citeste comentariile de aici si din toata descurajanta presa a noastra. Nu cred ca exista un popor care sa se desconsidere mai mult decat noi, caruia sa-i lipseasca respectul de natie si increderea in viitor.

    „Nu meritam, n-avem justitie, n-avem clasa politica, avem plagiatori” zic de ani de zile „elitele” intelectualiste care nu gasesc nimic bun in tara lor. Deja mult-invocatul MCV a devenit azi istorie.
    Eu mi-am cumparat azi sticla de sampanie pe care s-o deschid curand, in ziua cand se va anunta admiterea noastra.

  30. Ceea ce nu au înțeles si nu vor înțelege prea curând romanii e ca slugile nu prea sunt dorite nicăieri. Degeaba romanii blameaza Olanda sau Suedia (a propos de Suedia, slugile de la Cotroceni s-au grăbit să le dea unda verde in NATO cand puteau sa-i joace un pic si sa obtina ceva, cum fac turcii) ca tarile alea stiu sa-si protejeze interesele naționale spre deosebire de aleșii românilor, care dau tot si sunt complet aseriviti SUA si Bruxelului, sa nu-i supere cumva pe stăpâni. Ideea e ca slugoii nu sunt apreciati si doriti nicăieri, chiar daca sunt laudati si folositi pt moment. Tarile serioase fac diferenta dintre caracter si slugarnicie.

    • Bravo Zoli! Ai descopetit contributors, ti-ai ararat superioritatea de nemes, deci poti sa ne lasi in treaba noastra de slugi. Bye, bye!

  31. Daca vom intra in „paradisul” Schengen, Menghen va fi datorita situației geopolitice speciale, asa cum a fost de fiecare data când am profitat de o situatie in urma careia am obtinut ceva: războiul din ex-Iugoslavia, 11.09.2001, războiul din Irak, Afganistan și acum cel din Ucraina. Din păcate, nu a fost un merit real pentru România. Noi doar am speculat ocaziile. Trist totuși…

  32. Alea jacta est!

    Comisia Europeană a publicat miercuri raportul noii misiuni de evaluare privind aderarea României la Schengen, evaluare realizată de experți din Olanda și alte țări. Raportul misiunii de evaluare e similar cu al precedentei misiuni și este favorabil României și Bulgariei, arătând că ”România continuă să îndeplinească condițiile necesare pentru aplicarea tuturor părților relevante ale acquis-ul Schengen în întregime”.
    Misiunea a fost efectuată de o echipă formată din experți din Republica Cehă, Germania, Țările de Jos și Suedia, împreună cu doi experți ai Consiliului UE și șapte experți din partea Comisiei Europene,
    Din raport:
    1. România implementează în mod adecvat acquis-ul în materie de vize.
    2. Infrastructura IT este exemplară
    3. Sistemul informatic național românesc este bine structurat, iar fluxul de lucru corespunde logicii impuse de Codul de Vize.
    4. Echipa de experți a confirmat că sistemul informatic național românesc (n.a. de gestiune a vizelor) conține câmpurile necesare pentru înregistrarea datelor în Sistemul Central de Informații privind Vizele.
    5. România respectă prevederile din Codul de vize (n.a. cel care reglementează procedurile de acordare a vizelor, inclusiv vize Schengen) privind timpul de procesare a vizelor.
    6. Consulatul examinează cererile (n.a. de vize) într-o manieră solidă și deciziile sunt bine întemeiate, iar factorii de decizie au cunoștințe solide cu privire la riscurile și tendințele migratorii.
    7. Informația (n.a. privind procedura de acordare a vizelor) este oferită publicului într-o manieră structurată.
    8. Site-ul Ministerului Afacerilor Externe al României (și portalul de aplicații „eViza”, în special) oferă informațiile necesare procesului de acordare a vizelor într-o manieră structurată și demonstrează că România aplică deja părțile majore ale acquis-ului în materie de vize.
    9. În cazul României, aceste funcționalități (de exemplu, consultare prealabilă/informații ex-post/VIS Mail/determinarea valabilității teritoriale a vizelor – n.a. funcționalități necesare pentru eliberare vize Schengen) sunt deja încorporate în sistemul informatic, chiar și Tabelul documentelor de călătorie, precum și lista de sancțiuni UE.
    Procesarea vizelor este susținută și de portalul de aplicații online („eViza”).
    10. România verifică sistematic cerințele legate de valabilitatea/caracteristicile documentelor de călătorie și consulatele sunt echipate corespunzător.
    11. Membrii personalului (n.a. care gestionează politica de vize) sunt corect sunt instruiți și au acces la legislația UE și la instrucțiunile naționale relevante într-o platformă dedicată.
    12. (cu referire la Consulatul general de la Istanbul) Personalul este considerat suficient.
    13. Autoritățile române au informat că sunt în proces de recrutare a 120 de angajați consulari suplimentari, inclusiv ofițeri de vize pentru a consolida activitatea Centrului de vize din Capitală și pentru a fi detașați la nivel mondial pentru a consolida procesarea vizelor de scurtă și lungă ședere, ceea ce a fost apreciat de către echipa de experți.
    14. Centrul Național de Vize (n.a. din cadrul MAE) aplică aceleași reguli de protecție a datelor pentru sistemul național de vize pe care țările Schengen le aplică pentru Sistemul de Informații privind Vizele/ VIS.
    Același lucru este valabil și pentru informațiile pe care Centrul Național de Vize le furnizează pe site cu privire la prelucrarea datelor și drepturile persoanelor vizate legate de sistemul național de vize.
    15. România are o abordare integrată a serviciilor consulare oferite cetățenilor români și cetățenilor străini, cu un interes puternic pentru interoperabilitate și ușurință de acces, inclusiv la serviciile de viză.
    16. La angajarea în Ministerul Afacerilor Externe din România se efectuează o pregătire obligatorie privind Regulamentul general privind protecția datelor.
    17. Mai mult, înainte de a fi trimis la o misiune diplomatică sau la un oficiu consular al României, fiecare angajat trebuie să urmeze un training specific privind Regulamentul general privind protecția datelor. Această pregătire se finalizează printr-un test teoretic și practic.
    18. Furnizarea de către România a materialelor informative privind aspectele Schengen și nivelul de instruire în domeniul protecției datelor oferit personalului relevant din autoritățile române sunt pozitive.
    19. Centrul Național de Vize din România aplică aceleași reguli de protecție a datelor pentru sistemul său național de vize pe care țările Schengen le aplică pentru Sistemul de informații privind vizele.

    • Nici unul dintre punctele astea nu vorbesc despre personalul implicat direct in gestionarea zilnica a granitelor (terestre/aeriene/maritime) si problemele/coruptia conexe.
      Vamesii/granicerii din teren, sefii lor directi, personalul-entitatea juridica de stat cu putere de inspectie si penalizare a acestora si activitatea/rezultatele lui/ei.

      Ce spun @mihai, @Constantin si @Corneliu Cazacu mai sus sunt toate de luat in considerare. Dpmeudv, senghenirea Romaniei e doar o alta parghie de control(binevenita) asupra indolentei incompetente caracteristica balantei de „putere” romane (cu ceva exceptii prin MAE si parlamentul UE).

      • Pe de alta parte, daca ati urmarit speta, analiza situatiei infracturii si personalui la frontiera a fost facuta cu ocazia raportului anterior ( si a altora de dinainte), acesta de fata fiind unul SUPLIMENTAR!

  33. Domnul meu – eu v-am citat dintr-un raport oficial. In urma lui olanda s-a mai linistit, dumneavoastră vad ca nu!
    Asta înseamnă ca cele sugerate de dvs. nu sunt tema schenghen-ului. Simplu ca buna ziua!
    Acestea sunt criteriile de analiza pe baza carora un stat este evaluat pt. Îndeplinirea cdt de aderare la schenghen. Asa au aderat toate celelalte state. Daca doriti conditionalitati in plus va puteti adresa comisiei, consiliului si parlamentului UE sa schimbe aceste criterii, fie si doar pt, romania!

    Cat despre parghii de control – cred aveti o intelegere complet gresita asupra temei! Vedeti întâi ce „parghii” sunt la altii, care fac deja parte din spatiul respectiv si veniti apoi cu date concrete, nu cu păreri fanteziste.

    • @Nman

      1. Eu m-am referit la realitatile APLICARII PRACTICE ale TITLULui III – POLIȚIA ȘI SECURITATEA (din CONVENȚIA DE PUNERE ÎN APLICARE A ACORDULUI SCHENGEN – parte din ACQUIS-UL mentionat mai jos).
      https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:42000A0922(02)&from=LV

      Adica ati dat-o-n bara cu: „Asta înseamnă ca cele sugerate de dvs. nu sunt tema schenghen-ului. Simplu ca buna ziua!”

      2. Dvs. ati citat din observatiile ultimului (cronologic) raport referitor la ACQUIS-UL Schengen, referindu-va DOAR la CAPITOLUL 3 – VIZELE (din link-ul de mai sus – Conventia).

      Care raport, cf MAE, este „…al misiunii VOLUNTARE COMPLEMENTARE DE EVALUARE privind implementarea de către România a ACQUIS-ULUI Schengen..”).
      https://mae.ro/node/60280

      Deci vorbim despre lucruri diferite din interiorul aceluiasi document legal(Conventia), care la randu-i este parte din Acquis-ul Schengen.

      Despre asta ati citat PARTIAL Dvs. (cf link MAE de mai sus): „…la 17 noiembrie 2022 a avut loc, simultan la București și Istanbul, o vizită COMPLEMENTARA de evaluare care a avut ca scop obținerea de informații suplimentare privind aplicarea acquis-ului Schengen în SPECIAL în domeniul vizelor și protecției datelor. De asemenea, ca parte a misiunii COMPLEMENTARE, autoritățile române au oferit informații punctuale referitoare la cooperarea judiciară în materie penală cu celelalte state membre.”

      3. Mai scrieti Dvs. „…analiza situatiei infracturii si personalui la frontiera a fost facuta cu ocazia raportului anterior ( si a altora de dinainte)…”

      Ok, si de ce nu ati citat si ce spune ultimul raport si penultimul (si, eventual, „altora de dinainte”) despre realitatile APLICARII PRACTICE ale TITLULui III – POLIȚIA ȘI SECURITATEA, daca va displac parghiile si indolenta incompetenta (asa-zisa, bineinteles, cf Dvs.)?!

      • Din doua motive:
        – nu scriem lucrari de diploma aici, ca oricum nu influentam pe nimeni. Daca aveti chef de lecturat toate rapoartele EU in week-end, have fun!
        -nu-mi place sa intru in discutii sterile cu persoane atat de convinse de propriul adevar incat nu merita efortul. Eu nu vreau sa va schimb opinia, si chiar nu conteaza pt. ca nu noi vom vota in decembrie sau cand o fi!
        Eu va semnalez doar aspecte punctuale pt. o discutie lejera si de bun simt. Nu trebuie sa citezi 10k de pagini ca intuiesti cum functioneaza lumea.

  34. @Nman 27/11/2022 At 1:03

    „…nu scriem lucrari de diploma aici,…”
    Eschiva asta a Dvs. contrazice dimensiunea comentariului Dvs. initial (ala de l-ati inceput cu Alea jacta est!)

    „…persoane atat de convinse de propriul adevar incat nu merita efortul.”
    Negand realitatea practica de la granitele terestre/maritime romane si contrazicandu-va de azi pe maine, n-ati facut decat sa va autodescrieti.

    „Nu trebuie sa citezi 10k de pagini ca intuiesti cum functioneaza lumea.”
    Asa operati/existati Dvs. in realitatea practica zilnica din Romania(sau oriunde), pe intuitie?!
    Atunci UE/Romania si tat leviatanul legislativ aferent e degeaba, si ne intelegem cu UE (si intern) dupa horoscop.

    • Auzi prietene, vrei sa-ti sculptez ultimul raport SUPLIMENTAR plus restul – disponibile pe site-urile UE in piatra ca sa pricepi un lucru simplu …. Ceea ce era de evaluat, subliniez “ceea ce era de evaluat= aspectele tehnice de indeplinit de catre un membru sau aspirant Schenghen, conform tratatului si criteriilor de evaluare a conformitatii cu” , a fost gasit conform!
      Restul sunt povesti si negutatorie politica pt. vot pozitiv, ca asa e la piata comuna – aia cu taraba la intrare iau caimacul!
      Te felicit ca ai surpins mai multe aspecte ale personalitatii mele. Sa ai o saptamana mai putin incrancenata!

      • Cand doi se cearta, al treilea…nu intelege mai nimic. Va propun ca in loc sa va contraziceti in comentarii (si vad ca aveti argumente solide fiecare) mai bine ati face fiecare propriul articol cu argumente pro si contra. Asteptam cu interes.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Iulian Comanescu
Iulian Comanescuhttp://www.comanescu.ro
Iulian Comanescu este consultant de comunicare, stabilit la Bruxelles. Lucrează pentru oameni politici și instituții de acolo

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro